„Problema noastră nu este că nu avem soluții, sfaturi și afirmații. Problema este că avem prea multe, dar și avem prea puține întrebări”, a spus cercetătorul Dacian Dolean, referitor la rezultatele elevilor români la PISA 2022. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii organizate de Edupedu.ro și World Vision România cu privire la rezultatele obținute de România la testarea PISA 2022.
Acesta a menționat că discuția trebuie pornită de la ce arată și ce nu arată datele PISA și care sunt provocările învățământului din România: „În primul rând, cred că ar trebui să discutăm, referitor la datele PISA, ce ne arată și ce nu ne arată ele. Cred că asta este foarte important să înțelegem. Deci, în primul rând, ele ne arată unde suntem, față de cum am fost acum câțiva ani, și unde suntem comparativ cu alte țări, dar ele ce nu ne arată este din ce cauză suntem acolo unde suntem. Deci ce cauzează, ce putem face în direcția asta. (…) Aceste date nu ne oferă relații de cauzalitate foarte clar. Pentru a înțelege ce putem face, ca să facem o diferență, avem câteva provocări.
Atunci când vrem să schimbăm ceva, o provocare pe care o avem în România este felul în care abordăm problema. De foarte multe ori, auzim răspunsuri, auzim soluții, auzim afirmații, auzim sfaturi. Problema noastră nu este că nu avem soluții, sfaturi și afirmații. Problema este că avem prea multe, dar și avem prea puține întrebări. Aceasta este cea mai mare provocare pe care, din punctul meu de vedere, văd că o avem în România. Avem atât de multe soluții și sfaturi! Peste noapte, toți, de exemplu, se trezesc specialiști în analfabetism funcțional, pentru că acum avem datele PISA. Peste două luni, acei specialiști ne vor povesti despre altceva.”
Dacian Dolean a precizat că una din soluțiile oferite a fost alocarea unor milioane de euro pentru cursurile de formare pentru profesori, doar că ar trebui să existe mai multe întrebări: „în ce măsură profesorii au nevoie de aceste cursuri de formare, care sunt acei profesori, ce efect ar avea cursurile acestea de formare și, cel mai important, ce efect au aceste cursuri de formare asupra elevilor”?
„Deci avem prea puține întrebări. Am citit, de exemplu, că una dintre soluțiile care s-au oferit imediat după rezultatele acestea a fost să se aloce câteva zeci de milioane de euro pentru a face cursuri de formare, dar nu am citit întrebări legate de ce efect ar avea aceste programe, în ce măsură profesorii au nevoie de aceste cursuri de formare, care sunt acei profesori, ce efect ar avea cursurile acestea de formare și, cel mai important, ce efect au aceste cursuri de formare asupra elevilor. Pentru că, așa cum a spus la un moment dat doamna Nabăr, trebuie să ne concentrăm atenția pe pe elevi, pentru că acesta este motivul pentru care noi discutăm despre educație.
Ce efecte au aceste cursuri de formare asupra elevilor, pentru că eu nu am citit niciun raport care să arate – ok, investim 1.000.000 euro în cursuri de formare și creștem cu 0,2 dintr-o abatere standard alfabetizarea copiilor din România. Nu am citit un asemenea raport. (…)”
- Referitor la creșterea nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor, săptămâna aceasta, ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat că peste 29.000 de profesori vor fi formați: „Peste 29.000 de profesori vor fi formați în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor și peste 58.000 de elevi vor beneficia de resurse de predare-învățare relevante pentru creșterea nivelului propriu de alfabetizare funcțională. Punerea în practică a acestor măsuri va fi finanțată cu aproximativ 25 de milioane de euro, din fonduri europene, printr-un proiect dedicat, care va fi lansat în următoarele luni.”
Cercetătorul a vorbit și despre importanța studiilor științifice, deoarece dezbaterile sunt punctul de pornire, nu finalitatea, potrivit acestuia:
A doua provocare este „cum aflăm răspunsurile?” Pentru că e ok să ne consultăm, să dezbatem, dar acestea sunt punctul de pornire, nu finalitatea. Deci, aici putem să vehiculăm ipoteze, dar nu aflăm răspunsul la întrebări. Adică, dacă vrem să facem, știu și eu, un sondaj, putem să întrebăm 1000 de profesori, directori de școli, inspectori școlari „ce părere aveți voi despre cum putem îmbunătăți alfabetizarea copiilor din România?”
Probabil vom avea cel puțin 200 de răspunsuri diferite. Întrebarea este care sunt factorii cei mai importanți, ce efecte are intervenția asupra unor variabile și care dintre aceste sugestii sunt, de fapt, zgomot de fond și pe care să le să le ignorăm? Da, deci pentru asta avem nevoie de studii științifice. Trebuie să înțelegem impactul variabilelor confundate și să filtrăm factorii care par ar fi relevanți, dar, de fapt, nu sunt atât de relevanți. (…)”
- Dacian Dolean este psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. Are o experiență de peste 20 de ani ca profesor de învățământ primar, gimnazial, liceal și universitar în România și în SUA. Activitatea sa din ultimii ani s-a axat pe cercetare în domeniul alfabetizării și pe activități de formare a profesorilor din învățământul primar din SUA.
- În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare care urmărește dezvoltarea alfabetizării copiilor din România, finanțat de EEA Grants. De asemenea, este membru în comitetul editorial al publicației Journal of Literacy Research.
Citește și:
EXCLUSIV Mircea Miclea, despre rezultatele la PISA 2022: Este aberant să spui că a rămâne pe penultimul loc este reziliență. Este un loc din care nu prea mai poți coborî / Soluția nu este a înmulți evaluările elevilor, ci de a converti rezultatele de la evaluări în programe remediale personalizate
EXCLUSIV Andreas Schleicher, directorul OCDE pentru Educație: Elevii români sunt adesea foarte buni să-și amintească matematica așa cum sunt învățați, dar întâmpină dificultăți când trebuie să aplice ce au învățat
LIVE VIDEO TEXT Dezbatere online: PISA 2022 – fața necosmetizată a școlii / Directorul OCDE pentru Educație, Andreas Schleicher: Diferențele sociale relevate de PISA sunt o provocare imensă pentru România / Ce spun fostul ministru Mircea Miclea, cercetători, profesori și reprezentanți ai mediului de afaceri despre rezultatele și opțiunile României
România în PISA – rezultatele la cele 6 testări, din 2006 până în 2022, arată ca o pâlnie inversată care conservă mediocritatea într-o zonă a analfabetismului funcțional
PISA 2022: România este la polul opus față de țările-exemplu în ce privește echitatea în educație / Analistă OCDE: Investiții mai mari nu înseamnă automat succes la învățare, dar pentru elevii români resurse mai multe ar însemna rezultate mai bune la Matematică
Rezultate PISA 2022 / Organizația World Vision: România e pe primele locuri în lume la decalajul dintre elevii dezavantajaţi şi avantajaţi. Copiii dezavantajaţi sunt în pericol
Rezultatele PISA 2022 la Matematică: Penultima țară din Uniunea Europeană, în scădere cu 2 puncte față de testarea din 2018 și al treilea cel mai slab rezultat din istoria testării internaționale standardizate în România
Alina Sava, expert în Educație al Băncii Mondiale: Aș spune unui ministru al Finanțelor că, fără o investiție în educație, nu vom putea fi o societate competitivă. Este foarte greu să construiești rezultate bune în educație acolo unde nici părinții nu sunt literați, nici resurse nu sunt în școală
Cercetătorul Dacian Dolean – Rezultatele PISA 2022, primele concluzii: România iese în evidență clasându-se pe ultimul loc dintre toate țările participante la capitolul echitate educațională. Acest lucru poate însemna și că performanța multor elevi e dependentă de măsura în care părinții își permit să plătească meditații
Ministerul Educației scoate din raportul OCDE tradus în română, al rezultatelor PISA 2022 pe țară, graficele care arată creșterea analfabetismului funcțional și scăderea sentimentului de apartenență la școală al elevilor
Șerban Iosifescu, fost președinte al agenției care acreditează școlile, despre rezultatele de la PISA 2022: Care este impactul miliardelor cheltuite din 2009 încoace pentru combaterea părăsirii timpuri a școlii și îmbunătățirea rezultatelor elevilor?
BREAKING PISA 2022 România – penultima în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale: matematică, științe, citire / Aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media OCDE
Folosirea dispozitivelor digitale în școli, pentru cel mult o oră în scop de destindere sau până în trei ore în scop de învățare, poate întări performanța elevilor la matematică. Apoi, performanța scade – analiză pe baza rezultatelor PISA 2022 / România – în topul utilizării instrumentelor digitale la școală
Ligia Deca, despre rezultatele PISA 2022: Trebuie să creștem de la 5 la 7 elevi din 10 care să demonstreze competențe cel puțin minime la lectură, științe și matematică / Una dintre soluțiile ministrei: Testarea online periodică a nivelului de alfabetizare funcțională
LIVE VIDEO Anunț optimist al ministrului Deca, după rezultatele la PISA 2022 care situează România la coada UE: Avem un sistem de educație rezilient și țara noastră a reușit, prin ansamblul măsurilor luate, să limiteze efectele pandemiei
Rezultate PISA 2022. Aproape o treime din elevii din România nu ascultă ce spune profesorul la clasă
Redacția
Diana Ghimiși
G4Media.ro
4 comments
Situatia-i simpla de tot si o evita cu ,,inteligenta” toti ,,scolitii”, care sa dau mari ganditori. Intrebarea intrebatoare, la fel de simpla e de ce sunt trecuti an de an turma de analfabeti care nu cunosc matarie macar de 4,50? Ca nu tre’ sa redescopere cineva roata. Daca se fac evaluarile cat de cat corecte analfabetii nu mai ajung ,,functional” intr-a IX- a. Iar la evaluarea nationala si bac n-am mai avea la nivel national miile de 10 (sigur, sigur si printre astia sunt o gramada care nu trec de popularul barem 2). Toti sunt pusi sa invete ,,ca papagalii” si sunt testati ,,ca la scoala de soferi” apoi nu se mai poate intelege om cu persoana nepricepand mai nimic din ce li se intampla zi de zi.
Ne învârtim in jurul cozii.
Reprezentanții OCDE au spus deja care e problema:
Elevii români au cunoștințe suficiente și capacitatea să le redea dar nu știu ce să facă cu ele si nu le pot aplica practic.
Asta înseamnă că lipsesc resursele pt abordarea bazată pe proiecte dar pentru care ce să vezi e nevoie de bani .
In toate țările care excelează la PISA cunoștințele se verifică in teren prin activități extrașcolare și extracurriculare permanente (finanțate de școală sau de părinți)
La noi vor ca aceste activități sa fie sublime dar cu 0 lei bugetați pt materiale, transport, echipamente, etc.
Dacă era posibil așa ceva realizau alte state deja.
Dar ce să vezi, NU se poate!
Așa că guvernanții fac ce știu mai bine si caută tapi ispășitori.
Ușor de găsit oricând in funcție de interesele electorale.
Cred că cel mai mult ESTE NEVOIE DE BUN SIMȚ. Bunul simț conduce lucrurile spre ceea ce ar trebui să fie. Învățământul din România si-a pierdut busola in anii ’90 si nu se mai regăsește… De ce? Pentru că multe din lucrurile care au venit peste noi NU ne sunt specifice – ACEST MOD IMPORTAT DIN VEST de a face învățământ (câteva aspecte au fost de folos si este vorba de lucrul cu copiii cu dizabilități, aici DA s-au făcut progrese reale si s-a îmbunătățit in mod evident modul de abordare) . In rest NIMIC doar regres care continuă … văd această incertitudine a profesorilor in cancelarii, faptul că a fost ATACATĂ DRAMATIC AUTORITATEA ȘCOLII in societate . I-ai luat toate pârghiile de parcă aici nu se făcea nimic bun si ai pus in loc CE?uitați-vă ce stufosenie ridicolă prezintă procedura asta antiviolenta , profesorul devine un caraghios si neputincios in fața masei de elevi si părinți , uitați-vă că NIMIC NU MAI CONTEAZĂ, au distrus toată motivația, toate regulile, orice urmă de bun simț, tot ceea ce ar trebui să susțină procesul de învățământ…
Pentru ca un curs sa aiba succes este nevoie de o analiza a nevoilor. In mod normal aceasta analiza ar trebui facuta in scoala, condusa de un director. Asta daca directorul are ceva habar de management si de managementul resurselor umane.
Mai exista in scoli niste comitete patriotice pentru mentorat didactic si formare in cariera profesionala care produc hartii. Misiunea lor ar trebui regandita pentru ca numai mentorat si formare nu fac, fac hartii si mai tin niste sedinte plictisitoare.
In urma analizei de nevoi directorul ar trebui sa stie pe cine trimite la curs si la ce curs. Ar trebui sa seteze impreuna cu proful niste obiective si apoi sa-i ofere niste sedinte de coaching aka mentorat (numit pompos).
Cand proful a terminat cursul cineva ar trebui sa se ocupe de el sa-l ajute sa puna in practica ce a invatat, cu ajutorul coachingului individual si de grup, asistenta la ore etc.
Cat timp sistemul o sa fie condus de politruci incompetenti nu se va schimba nimic in bine. Peste cativa ani vom vedea ca scorurile PISA raman la fel sau scad si va veni cineva sa ne prosteasca cu rezilienta si stabilitatea.