Aproximativ 23.300 de copii şi tineri cu vârsta sub 18 ani au revenit în ţară din Diaspora în perioada 23 februarie-10 mai 2020, potrivit datelor transmise de Poliţia de Frontieră la solicitarea Edupedu.ro.
Este vorba despre minori care au revenit în ţară cu familiile lor şi care fac parte din cele peste 1,3 milioane de persoane, cetăţeni români, revenite în ţară de la impunerea triajului epidemiologic la graniţă până la data de 10 mai.
Dacă ar rămâne în ţară pentru o perioadă mai mare, aceşti copii şi tineri se vor înscrie sau reînscrie în sistemul de învăţământ românesc, în grădiniţe şi şcoli.
23.300 de persoane este populaţia actuală a unui oraş de dimensiunea Aiud, din judeţul Alba. Pentru a avea acces la şcoală ar fi nevoie, în condiţii de distanţare fizică şi ale unui număr de 20 de persoane în clasă, de peste 1.100 de săli de clasă.
Deja pentru înscrierea la clasa pregătitoare este prevăzută o evaluarea suplimentară pentru copiii de 6 ani care au revenit din străinătate, potrivit procedurilor deja aprobate.
Revenirea acasă a acestor copii şi tineri are loc într-o perioadă în care sistemul de educaţiei se depopulează masiv.
Populația de vârstă școlară, între 0 și 23 de ani, va scădea dramatic în următorii 40 de ani, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică. Datele arată că în anul 2060 vor fi cu aproape 1.4 milioane de copii și tineri mai puţini în sistemul de învăţământ faţă de anul şcolar 2018-2019. Defalcat pe vârste, cele mai mari scăderi procentuale de populaţie vor avea loc pe grupa de vârstă 0-2 ani.
“Se anticipează că populația rezidentă tânără, de vârstă preșcolară și școlară, va ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,55 milioane în prezent (în anul școlar 2018/2019)”, potrivit sursei citate.
O “estimare conservatoare” a OECD arată că în Diaspora sunt cel puțin 630 000 de descendenți de emigranți români, potrivit Raportului OECD “Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants”. Descendenții emigranților români includ persoanele care s-au născut în afara României, dar au avut cel puțin un părinte născut în România.
Numai în 2017, potrivit graficului din publicația citată, numărul nașterilor mamelor românce a urcat la aproape 40.000 în total, în Spania, Italia şi Marea Britanie.
Cele mai mari valori rămân în Italia, unde se află şi cea mai mare comunitate de români din țările UE, acolo fiind înregistrate an de an din 2011 încoace circa 16.000 de naşteri.
În Spania, numărul naşterilor din mame românce este sub 12.000, în uşoară urcare din 2013.
Foto: Politia de Frontiera