Examenul de admitere la liceu se va da pentru 50% dintre locuri, în cazul liceelor care aleg un examen suplimentar, potrivit unui amendament adoptat în comisia pentru învățământ și susținut și de ministerul Educației. Amintim, în varianta adoptată de Guvern, pragul era de 60% dintre locuri. În timpul votului, USR și reprezentanții minorităților s-au opus amendamentului și au cerut ca admiterea la liceu să se facă în continuare ca și în prezent, prin repartizare computerizată. Spiritele s-au încins iar președinta comisiei de învățământ, Natalia Intotero a fost acuzată de colega sa de partid, deputata PSD, Ana-Loredana Predescu, că a forțat votul. Ministra Educației a fost întrebată de mai multe ori care este justificarea introducerii acestui tip de examen sau modificarea procentului de la 60% la 50%.
Deputații din comisia de învățământ au votat amendamentul care va permite ca pe lângă Evaluarea Națională, elevii de clasa a VIII-a să dea examen de admitere la un liceu, pentru 50% dintre locuri, dacă unitatea de învățământ își dorește acest lucru. Prima generație care ar da acest examen de admitere este cea care intră în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024, dacă proiectele legilor trec de Parlament până în toamnă.
Proiectele legilor educației se află acum în comisia de învățământ pentru dezbaterea amendamentelor, urmând ca apoi să fie votate în plenul Camerei Deputaților, ca primă cameră sesizată. Urmează dezbateri pe amendamente și în comisia de învățământ din Senat și apoi un vot în Senat.
Amendamentul votat de comisie:
Art 98, alin 2) Unitățile de învățământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare, raportat la numărul de formațiuni de studiu după susținerea de către elevi a evaluării naționale”.
Inițial, ministerul Educației propusese un prag de 60%, dar în ședința comisiei de învățământ a susținut varianta de 50% dintre locuri, propusă de PSD.
Parlamentarii opoziției, USR, și reprezentanții deputaților neafiliați s-au opus introducerii acestui amendament care prevedere o admitere la liceu printr-un examen suplimentar.
Deputatul USR, Lucian Hăvârneanu a cerut înainte de a se supune la vot acest amendament să se țină cont de ceea ce vor părinții și elevii în această privință.
“Acesta este o măsură profund inechitabilă, care împarte lumea în două cei care își permit să facă meditații, cei care pot să se ducă la licee de top și ceilalți. Deja știm că există un decalaj foarte mare între cei care au aceste posibilități și cei care provin din medii defavorizate. Să le dăm acum niște locuri în plus și să le mai dăm și încă un examen, să fie încă un examen pe care ei trebuie să îl susțină, să aibă aceste clase de excelență, cum au fost numite aici, sunt niște măsuri care contravin total, total la ceea ce ne dorim noi și ce ar trebui să se întâmple în această comisie. Noi vrem să facem educație să fie egală pentru toată lumea, nu vrem să creem niște disensiuni imense între două categorii sociale și cei bogați să meargă la meditații și să fie la licee de top și ceilalți să rămână aici. Deci ne împotrivim puternic și vă rugăm să țineți cont și de ceea ce spune toată lumea. Părinții nu au fost de acord, elevii nu sunt de acord. Toată lumea este revoltată pe această măsură și de aceea ne dorim totuși să încercăm măcar dacă am încercat să facem niște reforme și unele lucruri nu au fost acceptate, haideți măcar să nu stricăm și mai tare ceea ce era deja”, a spus deputatul USR.
Și reprezentanții parlamenarilor neafiliati au propus abrogarea acestui amendament.
Antonel Tănase: “Doamna președinte înainte să supuneți la vot și noi susținem abrogarea acestui aliniat, pentru că se creează un un filtru în plus și practic unii elevi dau examen de două ori, odată de capacitate și odată de acces. Ce n-a funcționat bine în ăștia 10 ani dacă poate să răspundă ministerul sau care e fundamentarea?”, a spus Antonel Tănase.
Președinta comisiei de învățământ, Natalia Intotero, reprezentantă a PSD, a spus că “partidul a discutat în cadrul coaliției și ministerul Educației susține foarte tare că va fi făcută reformă și că va fi în beneficiul elevilor”.
“Eu mărturisesc că grupul PSD a avut o altă propunere pe parte de admitere. Suntem într-o coaliție, am discutat cu colegii, am expus dorința părinților, a elevilor, pe care și noi le-am întâlnit în cadrul deplasărilor în țară, dar și a reuniunilor aici, la Parlament. Ministerul ne-a expus foarte clar au fost prevăzute în articole pe care le-am votat până acum, interdicția ca profesorii să poată să facă meditații cu elevii care sunt din clasa respectivă. De aceea noi am venit cu această propunere. Ministerul susține foarte tare că va fi făcută reformă și că va fi în beneficiul elevilor. Noi de aceea am venit cu această propunere de a diminua acest procent de la 60 la 50% și bineînțeles, cu păstrarea acelor locuri pentru copii cu cerințe educative speciale și copii de etnie romă, dar nu în clasele de excelență. Încercăm să vedem dacă va fi bine și să sperăm că va fi bine”, a spus Intotero.
Vicepreședintele comisiei de învățământ, Szabo Odon, (UDMR) a susținut varianta unei admiteri la liceu.
“Este perspectiva din care privim această chestiune. Poate fi privită ca și o povară sau poate fi privită ca o șansă, în sensul în care cei care la un moment dat decid încă din clasa a VIII-a sau din ciclul gimnazial, deci V-VIII să se profileze pe un anumit domeniu, să spunem biologie, chimie și au învățat biologie, chimie, dar au depus mai puțin efort sau poate chiar nu sunt talentați în alte domenii. Atunci dânșii pot să meargă direct la un examen organizat la nivel național. Subliniez, în sensul în care sunt toate testele realizate nu de către școli, nu de profesorul din școală, ci de către minister și de corpul de experți de la nivel național și practic merg mai departe și se profilează. Cei care doresc să decidă o carieră împreună cu părinții mai repede, încă din ciclul gimnazial, au această opțiune și au o șansă în plus. Nu cred că este o problemă în acest context. Nu toți sunt talentați la matematică sau nu toți sunt extraordinar de bun filologi. Eu cred că aceasta este sensul acestei propuneri. Eu cel puțin așa am înțeles-o în acest context. Da, este o dezbatere intensă, pentru că vizează trecerea din clasa ciclului gimnazial, liceal, dar poate fi privită și ca o posibilitate ca să te profilezi mult mai repede în această direcție”.
Din partea ministerului Educației a încercat să răspundă mai întâi, secretarul de stat Sorin Ion. Ministra Educației a răspuns după câteva minute în care au intervenit mai mulți parlamentari ai opoziției.
Secretarul de stat Sorin Ion a spus: “Nu se pomenește nicăieri de clase de excelență. Nu se pomenește de licee de top, după cum vedeți bine, alineatul se referă la orice unitate de învățământ de nivel liceal care poate decide să-și organizeze propria admitere și în limita a maxim 50% ceea ce înseamnă că poate să scoată 10% dacă decide, stați să termin. (…)
Secretarul de stat a fost întrerupt de deputata PSD, Ana Loredana Predescu, care l-a întrebat: “Și atunci care mai este sensul introducerii acestui examen? Nici să face caz de performanță, nici nișate pe anumite(..).”
Sorin Ion: Sunt mai multe aspecte. În primul rând, dacă vrem să vedem încheierea meditațiilor, cu siguranță că vom găsi argumente. Orice selecție de la un ciclu de învățământ la altul presupune ierarhizare. Ierarhizarea înseamnă, după cum bine știm, obținerea de note mai mari sau mai mici, iar deja aici putem să vorbim de inechitate, indiferent cum am lua-o, pentru că unii copii vor primi note mai mari, alții vor primi note mai mici. Nu este nicio inechitate din acest punct de vedere. Doi, avem următoarele argumente: 1. o mai bună profilare a absolventului de clasa a 8-a cu profilul liceului la care vrea să meargă în acest moment orientare școlare și profesională. Să fim cinstiți, din acest punct de vedere nu există. Îi măsurăm pe toți cu aceeași unitate de măsură. Aceeași unitate de măsură este și dacă merg la liceu tehnologic. Un singur argument vă mai aduc atunci când a fost introdusă repartizarea computerizată, toată lumea a criticat că mă repartizează calculatorul.. Și am trăit personal aceste dezbateri publice pentru că lucrez în sistem. Ei bine, aflăm acum că e ideală”, a spus Sorin Ion.
Deputat Ana Maria Predescu, PSD: ȚDoar o întrebare, pentru că, știți, nu putem să dăm practic un vot în alb. Nu cunoaștem exact ce presupune acest examen de admitere. Am dori să știm la câte discipline v-ați gândit dvs. să susțină probă elevul de clasa a VIII-a și care va fi succesiunea probelor. Practic, cum se va derula acest examen de admitere?”
Sorin Ion, secretar de stat în ministerul Educației: La două probe decise de către unitatea de învățământ. Evident că numărul de discipline la care poate se susține este limitat și atunci Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație va stabili probe de concurs sau itemi de concurs pentru toate disciplinele la care se pot gândi liceele să organizeze probă de concurs. Deci, din trunchiul comun, evident, numărul este limitat. “Cei care doresc (n.red să dea examen) pentru locurile care se doresc a fi scoase. Deci nu e obligatoriu nici pentru nici ei, nici pentru copil. Copilul dacă s-a dus la Evaluarea Națională a luat o notă mulțumitoare, cu siguranță că nu va mai fi interesat să intre pe locurile scoase la concurs, pentru că va intra fără nicio emoție pe locurile care se repartizează computerizat”.
Deputata USR, Silvia Dinică a cerut explicații în privința claselor speciale pentru care se vor da examene de admitere:
“Am și eu întrebare apropo de acest subiect. Aș vrea să parcurgem împreună acest pași în care să ne dăm seama cum va funcționa. Deci spuneți că există un liceu unde avem 100 de locuri? Pentru 50 de locuri se va da și se va repartiza conform Evaluării Naționale. Prin urmare, ne mai rămân 50 de locuri în care să facem două clase speciale, să zicem, pentru acele două clase speciale, înțeleg că vom avea probe diferite, să zicem fizică și chimie. Da, și atunci clasele acelea, ce fel de specializare vor avea, vor fi științele naturii, dar științele naturii și prin Evaluarea Națională vor fi repartizări la clasele științele naturii sau ce se va studia acolo în clasele respective, astfel încât să se justifice această profilare specială a elevilor. Cum va funcționa? Ce va fi diferit? Ce va afla un copil de la acea clasă specială rezultată în urma examenul de admitere cu probele acestea diferite de cele ale evaluării naționale versus un copil de clasa a IX-a care dă examen de Evaluare Națională, pentru că, de fapt, nedumerirea noastră a tuturor, aceasta este: Avem proceduri diferite de a ajunge în clasa a IX-a și ce ne așteptăm să fie diferit în aceste clase ca să justifice această examinare suplimentară?”, a întrebat Silvia Dinică.
La întrebare nu a răspuns ministerul Educației, dar deputatul UDMR Szabo Odon și deputata PNL Luminița Barcari care au apărat din nou admiterea la liceu printr-un nou concurs.
Deputatul UDMR Szabo Odon: “Dacă înțeleg eu bine și vă rog să mă ajutați, domnul secretar de stat, dacă nu înțeleg, pot să organizez inclusiv la liceu, unde am o școală profesională sau tehnologică, cum îi spune acum la bucătărese, nu? Deci dacă am o clasă în care există și doresc să-i testez special, pot să organizez și aici. Bineînțeles că acolo vor avea inclusiv altceva decât la mate-info, nu. Sau dacă la biologie, chimie, cum am spus anterior, ai o clasă de biochimie, înveți alt nivel de chimie și alt nivel de matematică. Și acum, dacă dvs. vă înscrieți copilul, eu am cinci copii în acest sistem. Deci, dacă îți înscrii copilul la mate-fizică sau înscrii la teologie, nu înveți același tip de matematică bun. Și atunci e foarte simplu. Testezi. Dacă cineva vrea să fie facă biologie-chimie, testez pe biologie, chimie, că va învăța mai mult la clasa respectivă. Biologie, chimie. Degeaba îmi repartizează mie computerul pentru că doar acolo erau locuri la biochimie. Copii care nu sunt buni și nu doresc să asimileze mai multă biologie, chimie și au fost repartizați pentru că în alt loc (…) și poate copiii care nu au fost foarte buni la română și matematică se trezesc la o clasă unde nu sunt buni. Eu vă dau exemplu cu biochimia, pentru că sunt clase existente în sistem și îi testăm pe biologie, chimie doar la matematică și română, dar îi învață altfel. Mă înțelegeți? Deci, copiii care ar dori să meargă și să facă biochimie intră în acest sens, ei sunt testați doar la română și la matematică”, a explicat Szabo Odon.
Deputata PNL Luminița Barcari: “Îmi permiteți să spun și eu câteva cuvinte apropo de ce nu a funcționa până acum? Anual avem sute de solicitări de la elevi care au intrat în urma repartiției computerizate la liceu la un profil pe care nu și-l doreau, pe baza notelor la română și la matematică. Este foarte greu să-i transferi pe copiii care intră în clasa a IX-a decât după 1 an de învățământ și sunt disperați, apelează la tot felul de tertipuri pentru că și-au dat seama că ei sunt pe uman și n-au ce căuta la matematică-fizică. Deci este încă o șansă a elevului să se ducă acolo unde își dorește”, a spus deputata PNL.
Apoi, s-a supus la vot iar Natalia Intotero, președinta comisiei de învățământ a fost acuzată chiar de colega sa de partid, Ana Loredana Predescu, că a forțat votul.
Natalia Intotero, PSD: “Cine este pentru propunerea pe care am făcut-o din partea grupului PSD? Mulțumesc. împotrivă. Două voturi, trei împotrivă, patru, AUR, cinci împotrivă. Deci amendament adoptat și cu procentul de 50% mai departe.
Ana Loredana Predescu, PSD: Doamna președintă, îmi cer scuze. Nu ați dat ocazia reprezentanților ministerului, eventual doamnei ministru să ne explice, să-mi răspundă..
Natalia Intotero: Ministerul a avut cuvântul dacă doamna ministru nu a dorit sau a preferat să-l lase pe colegul secretar de stat. În egală măsură, dânsul este reprezentant al ministerului.
Ana Loredana Predescu, PSD: Întrebări punctuale, lucrative, doar ca să înțelegem că poate greșim noi. La nicio întrebare nu mi s-a răspuns. Noi avem toată deschiderea să adoptăm această variantă, dar să înțelegem ce vor.
Natalia Intotero, PSD: Ascultați-mă, doamnă deputat ați spus mai multe întrebări. Ați avut un dialog cu reprezentanții ministerului. Dacă doriți informații suplimentare, le puteți obține și în pauză. Nu zic să monopolizăm acum discuțiile pe aceste discuții, pentru că avem încă amendamente de adoptat în cazul în care aveți alte neclarități. Mulțumesc, mergem mai departe.
Ana Loredana Predescu, PSD: Deci ministerul nu vrea sau nu știe să dea niște răspunsuri legat de organizarea examenului.
Natalia Intotero, PSD: Este părerea dumneavoastră.
Ana Loredana Predescu, PSD: Doamna președintă, îmi cer scuze, eu am copil care va da examenul. Da, vreau și eu să știu, în calitate de părinte, de data aceasta cum se va desfășura acest examen. De ce? Sindicatele, organizațiile de părinți, de elevi nu susțin această variantă. Era o întrebare efectiv obiectivă adresată reprezentanților ministerului. Vă rog, nu putem vota în alb.
Natalia Intotero: Păi oricum ați votat deja.
Ana Loredana Predescu, PSD: Am votat pentru că ați forțat dvs. votul … înaintea răspunsului dat.
Natalia Intotero, PSD: Nu e adevărat. Puteați să votați împotrivă sau să vă abțineți.
Informații de context
Admiterea la liceu este un subiect care a stârnit controverse în spațiul public.
Inițial în prima variantă a legii Cîmpeanu, din vara lui 2022, examenul s-ar fi dat doar în cazul colegiilor și pentru 90% dintre locuri. Apoi procentul a fost modificat la 80%, scăzând apoi la 60 % în forma Ligiei Deca, adoptată de Guvern.
Reprezentanții părinților nu sunt de acord cu introducerea unui examen nou. Președintele Federației Părinților, Iulian Cristache spunea recent că “procentul de 60% din locuri e chiar mai rău“. Reamintim că încă din vara anului trecut poziția președintelui Federației părinților, Iulian Cristache, a fost împotriva organizării unui examen de admitere. Acesta a solicitat ministerului să fie luate în considerare recomandările OECD, pentru că „meditațiile sunt la un nivel „problematic” în România”, potrivit acestuia.
Nici reprezentanții elevilor nu susțin un examen suplimentar pentru a intra la liceu.
3 comments
E foarte bine, trebuia procentul mai mare 80 %, ca sa invete, marea majoritate a elevilor refuza sa invete, este mai usor pentru ei sa treaca pe la scoala ca pe la muzeu, ca si asa ii trece profesorul cu 5, mai tarziu inteleg ei ca nu se pot angaja pentruca nu stiu nimic, daca au refuzat sa invete la scoala.
Presedinta comisiei de invatamant , Intotero, alta toanta: “ministerul Educației susține foarte tare că va fi făcută reformă și că va fi în beneficiul elevilor”. – astia fac legile… e de plans
PREMISĂ:
În tămbălăul acestei discuții, în care nimeni nu știe să răspundă la nimic, nu știe să argumenteze cu nimic la întrebări simple, s-a obținut ceea ce s-a dorit de la început, mai pe față sau mai ascuns: diminuarea interesului elevilor pentru limba română sau chiar scoaterea acesteia de la examene! Și încă de la examenul care dă măsura unei etape decisive a unei conștiințe încă în formare.
S-a încercat în prima variantă a legii la examenul de bacalaureat și numai răspunsul prompt al minților raționale a împiedicat această decizie chiar periculoasă pentru limba și cultura română în contextul geopolitic actual. Deplângem situația limbii române în țările dimprejur, mai ales în Ucraina, dar o subminăm chiar prin propriile noastre hotărâri confuze, fără minimă previzibilitate.
PSD, care și-a asumat această decizie, a fost prins într-o genială capcană. Nimic lămurit nu s-a votat astăzi, încât te poți întreba dacă acest vot poate fi valabil în această decizie atât de importantă.
DECI:
I. Care este succesiunea celor două examene? În textul rămas în acest proiect ordinea este: evaluare națională (art. 98, 1) + concurs de admitere (art. 98, 2).
Paradoxal însă, elevii de la evaluarea națională vor rămâne în stand-by până după concursul de admitere și ocuparea locurilor de către aceștia, chiar cu nota 5 (art. 92, 9), deși pe listele de la evaluarea națională candidații pot să aibă note mult mai mari, la discipline de bază, limba română, care este, ne place sau nu ne place, fundamentul tuturor celorlalte discipline de studiu, și matematica, disciplina gândirii logice, pe care se bazează și fizica, și chimia, și informatica, și tehnologia.
În consecință, în această variantă, fiecare elev dă două examene pentru același loc, pe un număr de locuri care nu pot fi nicidecum disociate. Ce e asta, 50% -50%, și cine poate stabili această proporție? Va fi, în plus, supus unor tensiuni psihice greu suportabile, pentru a vedea dacă cei care au furat startul îi vor învinge sau nu.
II. S-au vehiculat, zilele acestea, și că ordinea ar putea fi: probe (scrise, orale?) cu incerte aprecieri „admis/respins” și apoi evaluarea națională, la care elevii deja admiși să mai participe și la evaluarea națională. (?!)
Toate aceste bulversări impardonabile, cum se vede din dialogul purtat în comisie, nu pot avea girul constituționalității. A fost consultat, în elaborarea acestei legi, un jurist marcant, care să asigure încadrarea unor astfel de diminuarea interesului elevilor pentru limba română măsuri în prevederi și principii constituționale?
CONCLUZII:
Din toate acestea, are de pierdut limba română, pentru care vor scădea iremediabil, pe termen lung, respectul și interesul pentru cunoașterea limbii și literaturii române, a culturii și a spiritualității naționale. Și va avea de pierdut cultura umanistă. Nu poți face istorie, geografie, biologie, filozofie, științe sociale fără cunoașterea limbii române. Vorbim cu insistență de analfabetismul funcțional, care pornește de la nestăpânirea limbii române, și ne lamentăm de locul modest pe care ne situăm la testările PISA. Domnul deputat care numește liceele tehnologice „la bucătărese” poate fi mulțumit în privința limbii române. Va trece treptat într-un con de umbră. Cu observația că și marii bucătari au un limbaj mai specializat decât al dumnealui, mai neologic, pigmentat cu termeni de biochimie și de științe ale naturii.
Este o răspundere de conștiință, dar și de competență a celor care astăzi au luat această decizie. Marii savanți ai României au fost și cei care stăpâneau perfect limba română: Spiru Haret, prin legile sale, din care s-au inspirat și alte sisteme de învățământ, Dan Barbilian, Solomon Marcus, pentru matematică, Ilie Murgulescu, Victor Sahini, Ștefan Minovici, pentru chimie, Șerban Țițeica, în domeniul fizicii cuantice și mulți alții. Sunt prin comisie și profesori de chimie, de matematică, de medicină. Credeți că nu aveau cultură generală și nu știau limba română pentru scrierile lor? Că veneau corectori în urma lor ca să le pună în ordine ideile și invențiile lor? Că veneau directive de partid sau de la coaliție ca să schimbe formulele de calcul sau al substanțelor? Știința este știință, nu domeniu de târguială.
Ca și actele juridice, cu efecte asupra unor întregi mase de oameni.