Proiectul legii învățământului preuniversitar să păstreze prevederea privind admiterea la Colegiile Naționale, dar să stipuleze că aceasta poate fi organizată și la nivelul consorțiilor școlare sau al unor asocieri în vederea admiterii, subiectele să poată fi realizate și de instituții din afara colegiului, dar după o structură cerute de acesta, iar pragul de locuri pentru care se organizează concurs să fie de 75% în loc de 90%, propune Alianța Colegiilor Centenare. Aceasta a transmis, marți, către Edupedu.ro, poziția sa asupra proiectului Legii Învățământului Preuniversitar, în care face o serie de propuneri și comentează pe tema scopului și relevanței pachetului legislativ.
- Între altele, organizația notează că “în proiect am întâlnit referiri la Colegiile Naționale, dar nu și o definiție a acestora, motiv pentru care propunem definirea riguroasă (în lege) a categoriei de Colegiu Național (CN), iar în interiorul acesteia, a categoriei de Colegiu Național Centenar. Din definiție trebuie sa reiasă importanța națională a acestora (ca o justificare a atributului „Național”), precum si funcționarea lor într-un regim de autonomie sporită (în selectarea elevilor, a cadrelor didactice, în numirea directorului…) care să le sprijine în formarea unei culturi instituționale solide”.
Ce propune, între altele, Alianța Colegiilor Centenare, conform documentului transmis Edupedu.ro (varianta integrală – mai jos):
Pe tema admiterii la colegiile naționale:
“- stipularea faptului ca aceasta poate fi organizată și la nivelul consorțiilor școlare sau al asocierilor în vederea susținerii examenului de admitere;”
“- alcătuirea subiectelor poate fi realizată și de instituții din afara colegiului, dar după structura cerută de acesta (altfel concursul de admitere nu-și va atinge ținta, fiind selectați și elevi nepotriviți ofertei și cerințelor educaționale specifice CN respectiv)”
“- înlocuirea, la paragraful (2), a procentului de ‘… maxim 90%’ cu ‘…maxim 75%'”
“- adăugarea la concursul de admitere, indiferent de formă, a unei probe pluridisciplinare (asemenea probei A de la bacalaureat)”
Argumentele Alianței pentru susținerea examenului de admitere, față de care mai multe organizații și-au exprimat opoziția:
- autonomia extinsă cerută de Colegiile Naționale;
- stereotipia Evaluării Naționale, împreună cu scăderea constantă a dificultății subiectelor, au dus la falsificarea ierarhiei rezultate, dar și la creșterea importanței meditațiilor în pregătirea pentru admitere și, implicit, la defavorizarea elevilor care nu-și permit pregătirea în particular;
- la același CN ajung elevi selectați în condiții diferite de examinare (supraveghere și evaluare)
- sunt defavorizați elevii cu aptitudini pe o anumită filieră, respectiv, profil;
- selectarea elevilor mai potriviți profilurilor/specializărilor fiecărui CN prin alcătuirea subiectelor și prin ponderea notelor la disciplinele de examen;
- există și pot fi aplicate soluții pentru evitarea șablonizării subiectelor care ar fi avantajat elevii cu acces la meditații;
- există și pot fi aplicate soluții pentru împiedicarea divulgării subiectelor de examen;
- există și pot fi aplicate soluții de evaluare obiectivă care să preîntâmpine deosebirile semnificative în notarea aceleiași lucrări de evaluatori diferiți ;
Pe tema Bacalaureatului:
ACC arată că proiectul de lege nu precizează finalitatea acestui examen, ce urmărește el. “În această formă, examenul de bacalaureat nu are relevanță”.
Organizația susține proba multidisciplinară, dar Limba Română ar trebui să fie probă separată, scrie în comunicat. Și profesori din cadrul proiectului Merito susțin această probă separată. Asociația Profesorilor de Limba Română argumentează că “includerea limbii române alături de alte discipline într-o singură probă de Bacalaureat reduce considerabil importanța formativă a limbii și a literaturii naționale”.
Printre celelalte comentarii și observații ale organizației:
- “s-a renunțat, în mod nefericit, la denumiri tradiționale: gimnaziu, seminar teologic…, care țin de continuitatea învățământului românesc”
- “apar din nou struțo-cămile: denumiri care induc un plus de rigoare dar care afectează cititorul, acustic și vizual (de ex. ”beneficiar primar al educației” în loc de elev, școlar, preșcolar… câte trebuie să mai suporte și limba română!)“
Organizația apreciază că proiectul Legii Învățământului Preuniversitar (LÎP) arată că ar fi trebuit subsumată unei strategii educaționale ca parte a unui proiect de țară care să vizeze mai multe domenii – demografie, economie, cultură etc. ACC arată că “un astfel de Proiect există încă din 2017 și se numește „Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”, elaborat de Academia Română”.
Despre Proiectul România Educată, Alianța apreciază “conține elemente de strategie educațională, dar diluate adesea într-un limbaj alambicat și-i lipsește viziunea pe care i-ar fi dat-o un Proiect de Țară cuprinzător și călăuzitor”.
Poziția integrală a Alianței Colegiilor Centenare pe tema proiectului Legii Învățământului Preuniversitar:
Citește și:
Nu am avut suficientă autonomie pentru a ne selecta profesorii, spune George Cazacu, președintele Alianței Colegiilor Centenare / Cîmpeanu: „Autonomia va fi puternic susținută” în proiectul viitoarei legi a Educației
Examenele de admitere la colegiile naționale și chestiunea limbii române la Bacalaureat sunt “subiecte deschise”, reafirmă ministrul Cîmpeanu, după valul de critici și amendamente legate de aceste teme. El invocă și o a treia posibilă probă în cadrul examenelor de la Colegii
Eliminarea examenelor de admitere la colegii sau organizarea lor cu subiecte unice la nivel național – propunere a profesorilor Merito
7 din 10 profesori participanți la un sondaj World Vision România cred că examenele de admitere la colegiile naționale vor duce la inechitate / O astfel de măsură este “neconstituțională și discriminatorie”, susține organizația / 11 recomandări pentru modificarea proiectului de lege
Examenele de admitere la liceu, susținute prin pachetul de legi ale educației – o sursă de inechitate în ochii OCDE. Organizația propunea, într-un raport de anul trecut, soluții prin care “să se pună mai puțin accentul pe rezultatele examenelor”
Mihai Peticilă
Diana Ghimiși
Alexa Stănescu
Redacția
Ștefan Lefter
4 comments
daca ati putea detalia , va rog, ca nu inteleg ce vrea sa zica:
-“la același CN ajung elevi selectați în condiții diferite de examinare (supraveghere și evaluare)”
-“există și pot fi aplicate soluții pentru evitarea șablonizării subiectelor care ar fi avantajat elevii cu acces la meditații”
-“pot fi aplicate soluții de evaluare obiectivă care să preîntâmpine deosebirile semnificative în notarea aceleiași lucrări de evaluatori diferiți ”
Un limbaj de lemn care nu zice nimic…
Evaluarea nationala e unitara si creaza egalitate de sanse pentru toti copiii. Faptul ca in mediul rural se ia 10 la media anilor mai usor… iti ridica media generala cu cateva sutimi… nu e foarte relevant la o medie de peste 9,5 cam cat iti trebuie la un liceu bun….
Sa se mareasca dificultatea la evaluarea nationala daca ii deranjeaza notele foarte mari… dar bineinteles ca nu se doreste asta din alte motive…
Având în vedere că sunt folosiți termeni tehnici specifici, am încercat să înțeleg pe cât posibil cât de puțin această lege, dar concluzia trasă de mine ar fi următoarea:
-atât timp cât nu va exista un Proiect de Țară la care să achieseze, necondiționat, toate structurile STATULUI (eșuat !?), țara asta nu va urma un trend ascendent în niciun domeniu;
-de 33 de ani ne chinuim să ajungem la un numitor comun privind învățământul…..hăis cea, cea hăis și tot așa, am pierdut atâta amar de vreme;
-nu știu, sau nu am remarcat eu, dacă planul de școlarizare este coordonat în funcție de nevoile economiei naționale !?;
-adică, avem nevoie de atâția constructori (ingineri, proiectanți, arhitecți, maiștri, dulgheri, fierari betoniști, etc), mecanizatori pentru agricultură, zootehniști, pomicultori și așa mai departe;
-de asemenea, nu știu dacă nefericita decizie a Abramburicăi, de a desființa învățământul profesional a fost anulată !?.
Va fi o nouă încercare de dres busuiocul, prin care nu se va renunța nici în ruptul capului de a se face numiri politice și în continuare se vor face doctori pe bandă rulantă, iar peste 2-3 ani…..o vom lua de la capăt.
Cred ca examenele de admitere separata la CN sustinute prin pachetul de legi ale educatiei nu reprezinta doar o sursa de inechitate si discriminare, ci si o sursa de incurajare a coruptiei si de promovare a ei. Cred cu tarie asta, ca profesor, dar si ca parinte care a prins perioada admiterii la liceu in institutii si a vazut cat de slabi devin oamenii in fata banului.
Doamna Anisie este profesor de limba română la un colegiu de top și totuși era certară rău cu gramatica. Dar va redacta subiecte de admitere, nu?
Totuși ni se vorbește de încredere, consorții, valoare…
În România concursurile naționale cu subiecte unice, bine securizate, sunt cele mai sigure.
Orice încercare de a muta la nivel local admiterea în liceu va deschide cutia Pandorei (corupție, sistemul de băieți deștepți, rețele de meditații pe bani grei, ,,modele” de subiecte cu acces preferențial.
Știm în ce țară trăim!
,,Reformă” nu înseamnă să ne întoarcem în anii 90′ la sistemul P.C.R (pile, cunoștințe si relații)