Evaluarea Națională, încotro? Despre Marea Segregare Națională / Op Ed avocat Alexandru Bajdechi

4.897 de vizualizări
Foto: captura Dobrogea Live
Într-un articol precedent am demonstrat cum, în opinia mea, Evaluarea Națională la clasa a VIII-a nu mai are bază legală. Urmare a acestui articol, nimeni nu a venit și nici nu a putut să demonstreze contrariul. În acest material, îmi propun să continui analiza începută și să vă prezint situația admiterii la liceu, adică „Marea Segregare Națională”. 

Spun de la început că nu am o părere bună despre Marea Segregare Națională, însă, nefiind specialist în științele educației, nu este datoria mea să mă pronunț care este cea mai bună variantă de înscriere la liceu. Mi-ar face plăcere și cred că ar fi de bun augur ca specialiștii în științele educației să o facă, după publicarea acestui articol.

Este admiterea la liceu „Marea Segregare Națională”?

Pentru a nu fi niciun fel de confuzie, precizez că admiterea la liceu reprezintă procesul de repartizare/înscriere a absolvenților de gimnaziu în învățământul secundar superior. Admiterea la liceu nu se referă la un examen separat de admitere la liceu, distinct de evaluarea națională.

Acum că am clarificat ce reprezintă admiterea la liceu, să continuăm cu ce înseamnă segregare.

Potrivit Legii nr. 198/2023, în vigoare din septembrie 2023:

„Articolul 3 Principiile care guvernează învățământul preuniversitar sunt:

a) principiul nediscriminării – în baza căruia accesul și participarea la educația de calitate se realizează fără discriminare, inclusiv prin interzicerea segregării școlare;

„Articolul 79

(1) În învățământul preuniversitar este interzisă segregarea școlară la toate nivelurile. (…)

(3) În învățământul preuniversitar este interzisă segregarea școlară pe criteriul etnic, al dizabilității sau al CES, pe criteriul statutului socioeconomic al familiilor, al apartenenței la o categorie defavorizată, al mediului de rezidență sau al performanțelor școlare ale beneficiarilor primari ai educației, în condițiile prevăzute de lege.”

Este clar. Nu e niciun fel de dubiu: Repartizarea elevilor în clase după performanțe școlare reprezintă segregare și este interzisă. O spune noua lege a învățământului preuniversitar.

Prin urmare, admiterea la liceu reprezintă „Marea Segregare Națională”.

Cât de legală este Marea Segregare Națională?

Dincolo de aspecte legate de nelegalitate din perspectiva discriminării, în cele ce urmează voi analiza legalitatea acestei segregări din perspectiva cadrului legislativ incident aferent educației.

Începem cu Legea nr. 198/2023:

  • Art. 248 alin. (4) – „Admiterea la liceu și evaluarea națională organizată la finalul clasei a VIII-a se vor desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi înscriși în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024”. 

Deci, nu se aplică Legea nr. 198/2023.

Legea nr. 1/2011: Art. 361 alin. (3) lit. d): „(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1): admiterea la liceu se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi care începe clasa a V-a în anul școlar 2017-2018;”. Conform pct. 2 al art. II din Ordonanța de Urgență nr. 13 din 15 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 226 din 20 martie 2023, termenul prevăzut la art. 361 alin. (3) lit. d) pentru desfășurarea admiterii la liceu se prorogă până la absolvirea clasei a VIII-a de către generația de elevi care începe clasa a V-a în anul școlar 2023-2024.

Deci, nu se aplică nici Legea nr. 1/2011.

Legea nr. 84/1995 nu se aplică pentru că nu avem ultraactivitatea (supraviețuirea) legii și această lege este străină pentru absolvenții clasei a VIII-a, având în vedere că elevii care au finalizat clasa a VIII-a în 2024 au intrat în clasa pregătitoare în anul 2015, conform Legii nr. 1/2011. Deci, nu se poate combina legea veche cu legea nouă (lex tertia este interzisă, conform Curții Constituționale a României).

Ordinul nr. 6154/31.08.2023 privind organizarea și desfășurarea admiterii în învățământul liceal pentru anul școlar 2024-2025 este emis în baza „art. 63 alin. (1) lit. e), alin. (3^2) și (3^3), ale art. 76 alin. (4), ale art. 94 alin. (2) lit. e) și ale art. 361 alin. (3) lit. d) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare”.

Să le luăm pe rând:

  • Art. 63 alin. (1) lit. e) – „(1) În învățământul preuniversitar, formațiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cum urmează: e) învățământul liceal și profesional: clasa cuprinde în medie 24 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 30;
  • Art. 63 alin. (3^2) – „Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. e), absolvenții clasei a VIII-a pot fi înscriși în clasa a IX-a, fără susținerea evaluării naționale și peste numărul maxim de elevi cuprins în acea formațiune/clasă, dacă au obținut, pe parcursul gimnaziului, premiul I la etapa națională a olimpiadelor școlare organizate și finanțate de Ministerul Educației sau au obținut premiile I, II sau III la competiții internaționale recunoscute de Ministerul Educației.”
  • Art. 63 alin. (3^3) – „(3^3) Elevii cu performanțe deosebite la olimpiadele naționale sau la competițiile internaționale, prevăzuți la alin. (3^2), vor putea fi înscriși la filiera/profilul/specializarea care corespunde specificului olimpiadei naționale/competiției internaționale. Lista privind corespondența specificului olimpiadei naționale/ competiției internaționale cu filiera/profilul/specializarea la care se face înscrierea se aprobă anual prin ordin al ministrului educației.”
  • Art. 76 alin. (4) – „(4) Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a admiterii în clasa a IX-a este elaborată de Ministerul Educației și Cercetării și este dată publicității, pentru fiecare generație, cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Unitățile de învățământ au obligația de a anunța public disciplina sau disciplinele la care se susține proba de admitere, programele, procedurile de organizare a acesteia, precum și modul de utilizare a portofoliului educațional, până, cel mai târziu, la începutul clasei a VIII-a. Proba suplimentară de admitere se va susține la cel mult două discipline.”
  • Art. 94 alin. (2) lit. e) – „(2) Ministerul Educației și Cercetării exercită, în domeniul învățământului preuniversitar, următoarele atribuții: e) coordonează elaborarea și aprobă Curriculumul național și sistemul național de evaluare, asigură și supraveghează respectarea acestora;”
Articolele 63 și 76 nu sunt în vigoare, conform art. 361 alin. (3) lit. d) citat mai sus!

Prin urmare, având în vedere că Legea nr. 1/2011 a reglementat o anumită procedură de admitere la liceu, care a fost succesiv amânată, nu echivalează cu dreptul Ministerului Educației de a legifera în locul Parlamentului, procedura admiterii la liceu fiind reglementată la nivel de lege. Nici măcar art. 76 alin. (4), citat mai sus, nu poate fi un veritabil temei pentru Ordinul nr. 6154/2023. De ce? Păi să citim până la capăt! Este metodologia pentru organizarea examenului SEPARAT de admitere la liceu, conform Legii nr. 1/2011.

Concluzii

Atât Evaluarea Națională la clasa a VIII-a cât și procedura de admitere la liceu, care ține cont de acest examen, sau excepțiile de la acest examen, nu sunt conforme nici cu Legea nr. 1/2011 și nici cu Legea nr. 198/2023. Ele instituie o segregare, care este interzisă de lege.

Și atunci ce punem în loc?

Aici este treaba specialiștilor în științe ale educației să se pronunțe. Eu m-am exprimat doar pe legalitate. Teoretic, problema se va închide (teoretic) peste 3 ani când se va aplica Legea nr. 198/2023. Cu toate acestea, până atunci este foarte posibil să avem noi prorogări / modificări ale Legii nr. 198/2023.

________

Despre autor: Alexandru Bajdechi este avocat, doctorand în drept constituțional la Academia de Studii Economice din București. A absolvit programul de master „Achiziții publice, Concesiuni, Parteneriat public-privat” al Facultății de Drept, Universitatea din București având o lucrare de disertație cu titlul „Implicații teoretice și practice ale obligațiilor și compensațiilor de serviciu public în cadrul contractelor de servicii publice reglementate de Regulamentul (CE) nr. 1370/2007”.

Nota redacției: Opinia aparține autorului și nu este neapărat și opinia redacției.


7 comments
  1. As dori sa luați ca tema de dezbatere publica și cazul copiilor cu CES. Copiii cu CES ,care efectiv sunt marginalizați și discriminați (expresii debitate domni profesori cu ani de experiență-acești copiii ni au ce sa caute cu copiii ” normali”)- cum dorește doamna ministru integrarea acestor copiii dacă nu verifica nimeni existenta acelui faimos curriculum adaptat la CERINTELE EDUCATIONALE ALE ELEVULUI CU NEVOI SPECIALE?
    Inspectoratul scolar este doar un.nume pe o hârtie din punctul meu de vedere, de
    ce? – Părinții unor elevi au considerat de bun simț sa le obțină în anul scolar 2023-2024 certificat de orientare școlară pentru a putea întra pe locurile cu CES. Unde este accesibilitatea copiilor cu CES, pot invata oriunde?! glumiți? va invit dragi părinți sa povestiți aici viața copiilor cu CES

  2. Poate ar trebui înaintat un memoriu cu cele semnalate de dumneavoastră. Aș include în acest memoriu și o parte de transparență. Spre exemplu: după ce copiii primesc subiectele, acestea să fie postate pe site-ul ministerului. Să le vedem și noi. Nu cred ca ajutăm ministerul sau copiii cu ceva dacă ne eliberăm și noi de partea asta de stres și tensiune.
    Cred ca și la examenul de admitere la Barou se afișează subiectele imediat după începerea examenului.
    Am o mare problemă cu asta, mai ales la cat circ a făcut Sorin Ion pentru publicarea subiectelor la ora 10.20. “By the way” as dori să știu opinia dumneavoastră despre această temă. Am citit în metodologia de organizare a examenului de evaluare națională, cea publicată în 2010, la partea de elaborare a subiectelor, art. 15, alin. 6, faptul ca acestea sunt considerate informații secrete de serviciu sau nepublice, din momentul elaborării lor, până când devin publice. Oare ele nu devin publice în momentul în care au fost văzute de atâția copii?
    Vă mulțumesc și vă încurajez să mergeți mai departe cu problema semnalată.

    1. Da, da, să se publice subiectele la 9.05, să aibă timp șmecherii să le rezolve și să le trimită în clasă până la finalizarea examenului. Păi mai suntem șmecheri sau nu mai suntem?

      Sunt afișate la ora 15, la ce vă trebuiesc mai devreme? Că doar nu dați examen dvs.

  3. De școlile unde se copiază pe rupte cu tot cu sistem de supraveghere audio- vidio, mai ales în mediul rural pentru că școala să nu scadă în ierarhie….nu se spune absolut nimic…..

    1. Ar fi de mare interes o solicitare către Ministerul Educației a unui răspuns conform legii la aspectele de legalitate ridicate în acest articol, sunt părinte, vreau să știu punctul lor de vedere. Mulțumesc

      1. Din pacate, Ministerul Educatiei nu va recunoaste niciodata cand greseste. Nicio institutie/autoritate publica nu recunoaste cand greseste deoarece asta ar inseamna sa aiba si o raspundere. Prefera sa lase aceasta “dilema” pentru instantele judecatoresti, sperand ca vor castiga acolo. Daca nu procesul, macar timp. A aparut un articol care arata ca CA Oradea a decis ca e ilegal sa scada nota dupa contestatie, procesul fiind de anul trecut. A facut ceva Ministerul intre timp? Nu.

  4. Da. Terminati cu supunerea elevilor si a parintilor unei afaceri ilicite cu meditatii. Cei care nu au posibilitati materiale sunt segregati din start, inainte de sustinerea evaluarii nationale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

„Care este diferența funcțională dintre un doctorat profesional și unul științific, în afara diferențelor de nume?” / „Schimbările adoptate de guvern prin OUG nivelează diferențele” – Marius Ghincea, cercetător postdoctoral din Elveția, după ultimele modificări legale privind doctoratele din România

„Schimbările adoptate de guvern prin OUG nivelează diferențele dintre doctoratele profesionale, care devin regula deși reprezentau excepția în versiunea originală a legii, și doctoratele științifice”, apreciază, într-un comentariu publicat joi…
Vezi articolul

Csaba Asztalos, Consiliul pentru Combaterea Discriminării: Până când Ministerul Educației și autoritățile nu vor simți că sunt răspunzătoare și față de predarea în limbile minorităților, vor fi discriminări

“Învățământul în limba maghiară este parte a sistemului de învățământ românesc, finanțat de statul român”, nicidecum unul “paralel”, așa cum este percepția generală și cum reiese dintr-un recent sondaj despre…
Vezi articolul