Pe data de 25 septembrie începe evaluarea externă a unităților de învățământ, potrivit unei note ARACIP (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar – n. red.) Evaluarea externă se va desfășura până pe 8 decembrie, după cum se arată în calendar.
Cererile pentru evaluarea externă pot fi înregistrate până la data de 13 octombrie, conform sursei citate. Este vorba despre autorizarea de funcţionare provizorie, acreditare şi evaluare externă periodică.
Solicitările de evaluare externă au următorul calendar:
- 01.09.2023-13.10.2023: înregistrarea cererilor de evaluare externă (pentru autorizarea de funcţionare provizorie, acreditare şi evaluare externă periodică);
- 25.09.2023-08.12.2023: derularea activităţilor de evaluare externă;
- 16.10.2023-15.12.2023: analiza rapoartelor la nivelul Consiliului ARACIP, decizia şi transmiterea actelor administrative.
„Activitațile de evaluare externă în vederea reorganizării rețelei şcolare începând cu anul 2024-2025 se derulează conform Calendarului prevăzut de Metodologia privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidența efectivelor de antepreșcolari/ preșcolari și elevi școlarizati în unitățile de învăţământ particular, precum si emiterea avizului conform în vederea organizării rețelei unităților de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2024-2025, aprobată prin ordin de ministru”, conform sursei citate anterior.
Cererile se transmit la sediul instituției, potrivit documentului ARACIP:
„Cererile către ARACIP se transmit în format letric, însoțite de fişa-tip, în termenele comunicate anterior, la sediul instituției (str. Spiru Haret, nr 12, etaj 1, camera 35, sector 1, Bucureşti). Toate formatele de cerere sunt disponibile pe site-ul ARACIP https://aracip.eu , la Secțiunea “Informații utile””, se arată în document.
În notă se arată ce trebuie să se facă în situația în care se depune o cerere de autorizare a unei noi unități de învățământ: „În situația cererii de autorizare a unui nou furnizor de educaţie/ a unei noi unităţi de învăţământ preuniversitar, raportul de evaluare internă se depune şi pe suport electronic (CD/ DVD/ stick de memorie), însoțind documentația prevăzută la pct. 4.”
Despre evaluare externă
Metodologia din 18 noiembrie 2020 de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație stabilește la art. 6 următoarele:
„(1) În vederea declanșării procesului de evaluare externă, persoanele juridice, publice sau private, trebuie să depună la ARACIP o cerere de declanșare a procedurii de evaluare externă, însoțită de o fișă-tip și un raport de evaluare internă.
(2) Fișa-tip conține informații privind infrastructura, curriculumul, resursele umane și materiale, avizele și autorizațiile necesare procesului de evaluare externă. Fișa-tip este asumată de reprezentantul legal al furnizorului de educație și este avizată de inspectoratul școlar județean/al municipiului București. Informațiile minimale pe care fișa-tip le conține sunt prevăzute în anexa nr. 2 la hotărâre, iar formatul fișei-tip se stabilește prin instrucțiuni periodice emise de ARACIP.
(3) Raportul de evaluare internă cuprinde o serie de componente, stabilite în funcție de tipul de proces de evaluare externă și etapa corespunzătoare, cu informații necesare pentru a dovedi îndeplinirea cerințelor stabilite în standardele de autorizare, acreditare, respectiv în standardele de referință, pentru fiecare nivel de învățământ, tip de program de studiu și de calificare profesională, după caz.
(4) Cererea de evaluare externă și fișa-tip se depun în format letric la ARACIP.
(5) Celelalte componente ale raportului de evaluare internă se transmit în format electronic, prin încărcarea pe platforma digitală, gestionată de ARACIP, conform instrucțiunilor periodice emise de Consiliul ARACIP.”
Ordonanța de urgență nr. 75 din 12 iulie 2005 stabilește la articolul 10^1 – (1) că „ARACIP realizează evaluarea externă în vederea autorizării provizorii/acreditării/menținerii acreditării în învățământul preuniversitar de stat, prevăzută la art. 10 pct. A lit. b), fără verificarea existenței autorizației de securitate la incendiu și a autorizației sanitare de funcționare”.
ARACIP „efectuează, periodic, din 5 în 5 ani, evaluarea externă a unităților de învățământ preuniversitar acreditate”, după cum apare la art. 24. alin. (3) lit. h.
ARACIP este o instituție aflată în coordonarea Ministerului Educației, cu personalitate juridică şi cu buget propriu de venituri şi cheltuieli, înfiinţată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, conform site-ului propriu.
- Reamintim că Guvernul a aprobat noul regulament de organizare al ARACIP pe 2 februarie 2022. Actul normativ care reorganizează Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar a abrogat hotărârea prin care instituția a fost organizată în 2005 și a instituit o nouă organigramă, noi reguli pentru stabilirea conducerii, pentru noi direcții, un număr mai mare de angajați și o cu totul altă abordare în privința acestei agenții, care până în ianuarie 2022 a fost una specializată.
Ce prevede noua lege a Educației
În noua lege a Educației, ARACIP devine ARACIIP (Agenția Română pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar – n.red), primind noi puteri. Va face toate inspecțiile generale și tematice, va avea birouri teritoriale în fiecare județ și de cel puțin patru ori mai mulți angajați ca în prezent.
Foto: © Pressmaster | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
EXCLUSIV România, caz unic în Uniunea Europeană și țările OCDE ca școlile să fie controlate de două organisme – inspectorate și ARACIP. „Ineficientă și împovărătoare pentru școli” dubla-inspecție e considerată „o piedică în implementarea reformelor”, într-un raport de diagnostic al OCDE
EXCLUSIV Critici dure pentru „reforma” Deca-Iohannis din educație, într-un raport-cheie al OCDE, organizația la care România dorește să adere: România nu are o strategie națională pentru îmbunătățirea școlilor, bugetul pentru educație nu ține cont de obiectivele pe termen lung, iar sistemul rămâne foarte birocratic, cu un nivel ridicat de risipă
Republica Dolj în ARACIP. Cum au ajuns în funcții cheie din Agenția care asigură calitatea în învățământ apropiați ai președintei Mariana Dogaru.
ARACIP, agenția care acreditează și evaluează școlile și grădinițele, primește noi puteri, în proiectul legii Deca. Va face toate inspecțiile generale și tematice, va avea birouri teritoriale în fiecare județ și de cel puțin patru ori mai mulți angajați ca în prezent / Inspecțiile de specialitate nu mai apar în atribuțiile inspectoratelor
Presiuni la adresa angajaților ARACIP făcute de președinta consiliului Agenției care acreditează școlile și grădinițele, Mariana Dogaru, ca aceștia să divulge sursa unui articol jurnalistic – document
Redacția
Advertorial
2 comments
Câteva citate relevante privind NON-CALITATEA invatamantului preuniversitar
1. Citat: „Pentru a nu ne pierde în stridențe sau, dimpotrivă, în acțiunile adesea discrete și manipulatoare ale celor care doresc păstrarea status quo-ului, cu monopol pe formarea profesorilor, control și politizare, ajută să ne uităm puțin la cifrele furnizate de organisme prestigioase (Banca Mondială, Comisia Europeană, OECD, etc.) și să ne punem apoi întrebările potrivite.
Povestea datelor zice așa:
• Jumătate dintre copiii României sunt în risc de sărăcie și excluziune socială;
• 1 din 5 copii din România rurală abandonează școala înainte de a împlini 15 ani. România are cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii din UE: 15,3%; Rata abandonului este dublă în mediul rural;
• Decalajul în învățare între un copil de 15 ani care a studiat în rural față de unul care a studiat în urban este de 3 ani;
• Riscul de performanță școlară scăzută este de 6 ori mai mare pentru un copil din medii dezvantajate față de altul care are acces la resurse;
• Doar 2% din populația romă are studii universitare; mai mult de 80% are cel mult 8 clase;
• Rezultatele obținute de elevii români la testările internaționale arată abilități foarte scăzute de literație, numerație, gândire științifică (PISA 2018, underachievement in reading: 40,4%; math: 46,6%; science: 41,4%).
• Dacă mai adăugăm 27 de miniștri ai educației în 20 de ani și cel mai mic cost standard/elev începem să ne facem o idee nu doar despre cum e să fii elev în România rurală, ci și despre cum va arăta viitorul pe care noi, prin alegerile noastre, îl construim acum, împreună. De exemplu, costul standard/elev în România este 1.359 SPC versus 12.322 SPC în Luxemburg, SPC fiind standardele puterii de cumpărare, o monedă artificială comună care uniformizează puterea de cumpărare a diferitelor monede naționale. Cu alte cuvinte, SPC „cumpără” același volum dat de bunuri și servicii în toate țările.”
(Editorial. Dincolo de „fă rai din ce ai”. Calitatea unui sistem educațional nu poate fi mai bună decât calitatea profesorilor săi (scoala9.ro)
2. Citat : “Şi proiectele de legi ale educaitiei prezentate in 2022-2023 de Ligia Deca au aceleaşi defecte cu care ne-a obişnuit legislaţia în învăţământ: prevederi care nu conduc la efecte verificabile, totul se bazează pe conştiinţă şi bunele intenţii ale salariaţilor. Iar dacă acestea lipsesc în mare măsură, vom avea ce avem şi acum:
– ultimii din Europa la testele PISA şi la coada clasamentelor privind universităţile
– 50% promovare la examenele naţionale
– sute de şcoli cu wc-ul în curtea şcolii
– analfabeti funcţional în proporţie de 42%
– abandon şcolar foarte mare
– elevii foarte buni pleacă în străinătate şi, de multe ori, nu se mai întorc în ţară
– salarizarea nelegată de performanţă în munca didactică
Asigurarea calităţii în proiectele Ligiei Deca pare o glumă. O listă lungă de comitete şi comisii, fără mecanisme de urmărire a cheltuirii eficiente a banilor alocaţi. Exact ca până în prezent. Dacă se adoptă pachetul de legi, fără schimbări de substanţă, nimic nu se va schimba în bine în învăţământul românesc. Principala lipsă a proiectelor de legi (promovate de Deca) constă în faptul că nu ştim niciodată care este nivelul de calitate într-o unitate şcolară. Cu ce criterii şi standarde o măsurăm? Legea ne promite în viitor aceste criterii şi standarde, care vor însemna birocrație şi imposibilitatea de a le măsura cinstit. Singura cale de a şti nivelul calităţii în şcoală este măsurarea obiectivă, cu aplicaţii informatice, a progresului şcolar al elevilor. Nicio prevedere din noile legi, nici comitetele şi comisiile nou create nu dau garanţia că se va schimba ceva. Peste 10 ani vom constata că suntem în acelaşi stadiu cu calitatea în educaţie.
Principala problemă este măsurarea obiectivă a rezultatelor, şi nu de către cei interesaţi să „iasă” bine. În prezent avem aplicaţiile informatice, care ne pot da măsura progresului şcolar al elevilor, în mod obiectiv, fără intervenţia personalului şcolii, cum am scris în alte articole. Dacă proiectele trec de parlament în forma actuală, vom perpetua ipocrizia, mistificarea şi minciuna în evaluarea calităţii în educaţie.”
(EXTRAS DIN “Asigurarea calitatii in proiectele Ligiei Deca – Ipocrizia, mistificarea si minciuna se vor perpetua” – Asigurarea calităţii în proiectele promovate de Ligia Deca. Ipocrizia, mistificarea şi minciuna vor fi perpetuate | adevarul.ro)
Oricine poate constata astazi, dupa 18 ani de simulacru al asigurarii calitatii educatiei , ca nici nu se mai poate vorbi de calitatea educatiei in scolile si universitatile romanesti, ci de NON-CALITATE, avand in vedere numeroasele CONTRAPERFORMANTE – tot mai multe, evidente si grave – mai ales in invatamantul preuniversitar, cu toate enormele resurse financiare irosite doar pentru a conferi – aparent – scolilor si universitatilor o oarecare credibilitate/ onorabilitate prin simularea asigurarii calitatii educatiei dar si pentru a justifica finantarea bugetara (oricat de insuficienta) si in ciuda frecventelor interventii publice in massmedia si social media privind subfinantarea cronica a educatiei in Romania… In 2022, in urma unui amplu proces birocratic, Min Edu a prezentat Guvernului, Parlamentului si Presedintiei 2 legi enorme (obtinute prin copy-paste-ul unor vechi texte reglementare, legi, HGR si OM, dar totalizand peste 530 pagini) privind invatamantul preuniversitar si superior … In acest tom de lege OUG 75-2005 a fost initial abrogata (desi mai toate dispozitiile ei au fost copiate si introduse in noul proiect) pentru ca, ulterior, sa nu mai fie abrogata..Atat au stiut si putut juristii Min Edu…
Putini conationali stiu ca, inainte de 2005, in conformitate cu conferintele ministrilor educatiei din UE16, acestia au considerat ca DOAR universitatile au nevoie de asigurarea calitatii educatiei (si aceea inspirata din practicile mediului de afaceri – ciclul PDCA, modelele ISO 9001 si EFQM), NU si invatamantul preuniversitar !! Dar autorilor OUG 75-2005 nu le-a pasat de aceste recomandari, au ignorat total mediul de afaceri si elevii/ studentii din Romania, pentru a aplica in stil DAMBOVITEAN – dar cu ifose stiintifice – ceea ce stiau ei mai bine de decenii – “modelul de guvernare bazat pe Leviathan” (din Stiintele politice ale secolului al XIX-lea si blamat argumentat de Economistul sef al BNR) care nu are absolut nimic de-a face cu asigurarea calitatii educatiei !!!!!!!!!!! Dar acestea a fost decretat cu emfaza de autorii sai ca fiind “modelul romanesc al asigurarii calitatii educatiei”, desi aceasta creatie s-a bazat pe uzurpare si a generat multa impostura!…. Mai mult, contrar recomandarilor ministrilor educatiei si ignorand atat fundamentele acestora cat si REALA asigurare a calitatii educatiei, autorii OUG 75-2005 au introdus SIMULAT asigurarea calitatii educatiei si in invatamantul preuniversitar (cu siguranta, pentru a epata “europenii” si a da un “exemplu” CE si UE de ceea ce dorim si putem face noi, in Romania !!) … In consecinta ARACIP nici nu ar fi trebuit sa existe !!!! Inclusiv pentru ca nu are echivalent in statele membre ale UE!!!…. Dar si pentru ca, in 18 ani de simulacre SI CU BIROCRATIE MONSTRUOASA, a consumat resurse financiare imense doar pentru A SE FACE CA JUSTIFICA finantarea bugetara a celor cca 6300 unitati de invatamant din preuniversitar … Cu costuri imense acoperite de scoli din propriile resurse si asa insuficiente… PANA CAND va mai continua acest CONTRAPRODUCTIV SIMULACRU in Romania – din pacate de abia repus in si mai mari “drepturi” prin voturile alesilor neamului si promulgarea Presedintelui – cu toii evident ignoranti in domeniul Managementului calitatii? Este de notorietate una din recentele decizii ale presedintei ARACIP de a obliga scolile sa produca (contra cost!) si sa-i transmita …declaratii notariale, pe proprie raspundere (!!!!) – tinand loc de evaluari/ audituri – atestand ca acestea ar fi indeplinit celebrele cca. 200 „standarde”/ cerinte impuse de Ministerul educatiei prin reglementari obligatorii. Nu a contat deloc faptul ca acestea au fost stabilite – de „expertii” ARACIP – din birouri, fara consultare, negociere si consensualizare cu partenerii de interes implicati!!! Aceasta abordare aminteste de art.1 din Regulamentul militar nr.1 (valabil pana in 1989) conform caruia „Ordinul sefului este lege pentru subordonat si se executa intocmai, la timp si complet, fara comentarii” !!!! Aceasta faza istorica a fost depasita de 30 de ani in alte sectoare de activitate iar justificarea utilizarii fondurilor bugetare poate fi necesara doar la Curtea de conturi, mai ales intrucat acum orice scoala / universitate se poate finanta din multiple alte surse….Este edificator din acest punct de vedere ca mai toate interventiile publice in legatura cu aceste proiecte de legi ale invatamantului sunt dedicate cvasi-exclusiv alocarii fondurilor bugetare….Desi invatamantul nostru a demonstrat, in acesti 18 ani de SIMULARE a asigurarii calitatii educatiei, tot mai numeroase contra-performante, numeroase conflicte de interese, intre partile interesate desconisderate, multe ajungand si in justitie… Mai putem spera sa obtinem vreodata o EDUCATIE DE CALITATE in Romania daca in loc sa stabilim prin consens ce inseamna o SCOALA/ UNIVERSITATE DE CALITATE, am avut parte in 18 ani de axioma (irelevanta si chiar ireala pentru beneficiarii educatiei) conform careia numai scoala/ universitatea acreditata ar avea parte de finantare bugetara !!!