Eu nu îl consider program de intervenție remedială, spune Liliana Preoteasa despre Programul național pentru activități remediale, în valoare de 30 de milioane de euro, al cărui manager de proiect este / Deși este proiect pilot, nu se pilotează nimic pentru că nu există grup de control, singura metodă de evaluare fiind compararea notelor

Eu nu îl consider program de intervenție remedială, spune Liliana Preoteasa despre Programul național pentru activități remediale, în valoare de 30 de milioane de euro, fonduri europene, derulat în școli în semestrul II al anului școlar trecut. Directorul Unității pentru Managementul Proiectelor cu Finanțare Externă din Ministerul Educației, care este și managerul acestui proiect european, a declarat în cadrul unei dezbateri online, organizate de Proiectul Școli curate și Societatea Academică din România, că “el se numește program național de activități remediale, designul activităților remediale nu a fost în niciun fel la nivel central, el s-a întâmplat la nivel local, a depins de cadrele didactice din școală, de ceea ce ele au conceput acolo“.

Replica Lilianei Preoteasa a venit după intervenția Mihaelei Nabăr, președinta executivă a Fundației World Vision România, care a enumerat câteva elemente ale programelor remediale derulate de fundație, concluzionând: “eu nu-l consider un program de educație remedială, ci mai degrabă o intervenție în situație de criză pandemică“.

• “Nici eu. Da, sunt perfect de acord cu dumneavoastră, nici eu nu îl numesc program de intervenție remedială“, a spus reprezentantul Ministerului Educației.

Preoteasa a mai explicat, la întrebarea Edupedu.ro, că proiectul, deși este unul pilot, nu pilotează nimic în adevăratul sens al acestui demers științific, nu are un grup de control și evaluarea se face doar pe baza notelor primite de elevi la clasă, fără să existe o componentă de evaluare la intrarea sau la ieșirea în și din proiect. “El se numește proiect pilot pentru că scotea dintr-o regulă pe care o stabilise legea, în acest sens a fost numit proiect pilot“, a declarat șefa UMPFE.

Aceasta a mai spus că în continuare plata profesorilor din proiect nu a fost realizată complet nici pentru luna aprilie, iar pentru luna mai sunt complete doar documentele de la 8 inspectorate școlare.

Redăm declarațiile integrale pe acest subiect ale participanților la dezbatere:

Edupedu.ro: Acest proiect pilot are un grup de control pe baza căruia să fie măsurate efectele sale, eficiența activităților remediale?

Liliana Preoteasa: Așa se face în mod normal, el se numește proiect pilot pentru că scotea dintr-o regulă pe care o stabilise legea, în acest sens a fost numit proiect pilot. Nu am avut un grup de control, desigur că grupul de control ar putea să fie elevi care ar fi avut nevoie de educație remedială, pentru că îndeplineau aceleași criterii cu copiii care au participat și să le comparăm rezultatele cu cele ale copiilor care au participat. Dar nu avem această, nu ne-am propus asta. Până la urmă, ceea ce ne-am dorit este să avem copii care primesc un sprijin pentru a compensa un pic pierderile.

Edupedu.ro: Și cum veți monitoriza că v-ați atins obiectivele dacă nu există un grup de control?

Liliana Preoteasa: Noi îi vom compara cu ei înșiși, ceea ce nu este la fel de științific, dar o să mă uit la rezultatele…

Edupedu.ro: Ați realizat o evaluare standardizată la începutul proiectului, pe toți copiii care au intrat în proiect, ca să puteți să comparați rezultatele?

Liliana Preoteasa: Nu, pentru că nu acestea au fost criteriile. Deci dacă eu primesc copiii care nu au avut echipamente, ei pot fi buni sau slabi. Am primit… Ceea ce putem compara, și o vom face, am și solicitat date de la inspectorate, de la școli, să comparăm, de exemplu, copiii care au intrat pe al doilea criteriu și anume erau în situația de corigență la sfârșitul semestrului I, să vedem cum au evoluat în semestrul al II-lea, asta o vom face. De asemenea, cei care aveau situația neîncheiată, ei pot avea situația neîncheiată din diverse motive, dar e destul de probabil ca unii dintre ei să fi fost cu situația neîncheiată tocmai pentru că nu au putut fi evaluați, neparticipând la ore. Deci noi, ceea ce vom face, vom compara rezultatele la disciplinele la care ei au participat la activități remediale înainte de participare și după participare și să vedem dacă există un impact.

Edupedu.ro: Rezultatele însemnând notele respective, notele pe care le-au primit elevii înainte și după proiect?

Liliana Preoteasa: De exemplu, mă uit la media la disciplina limba și literatura română, dacă acolo am făcut remediale, pe semestrul I și pe semestrul II și vreau să văd dacă există un progres. Acum cred că e bine să spunem că nu ar trebui să absolutizăm. Orele remediale au fost câte au fost, eu cu cred că nu prin orele remediale se poate compensa tot. Ele sprijină și cred că nu trebuie dus la extrem acest act.

Edupedu.ro: Cum estimați eficiența, pentru că totul în acest moment este foarte subiectiv, neavând o evaluare inițială și nici un grup de control?

Liliana Preoteasa: Am o evaluare inițială, care înseamnă rezultatele la sfârșitul semestrului I, când proiectul nu exista și când nimeni nu știa că o să existe, deci, dacă pornim de la ipoteza că toate rezultatele sunt viciate pentru că lumea se gândește să dea note mai bune elevilor care au fost la activități remedii ale, da sigur, nu avem, dar notele de pe semestrul I sunt o realitate care nu este impactată de acest proiect. Pentru că la momentul încheierii situație nu exista nici măcar ideea acestui proiect.

Edupedu.ro: Deci în acest proiect nota elevului este singura metodă de evaluare a proiectului?

Liliana Preoteasa: Da, mediile. Nu ne-am propus, și pot să fiu de acord cu toate propunerile care au fost făcute anterior, (…) ar trebui să existe niște evaluări standardizate, ceea ce este foarte greu de făcut la activități remediale, pentru că nevoile copiilor sunt foarte diferite.

Mihaela Nabăr: Așa este, de aceea am spus că este nevoie. Revin și repet că World Vision România are programe de educație remedială integrate și are evaluare la nivelul fiecărui copil, evaluare care reflectă exact ceea ce întrebai, Mihai Peticilă. Deci este o evaluare, dar este planificată, în momentul în care te duci la copii știi foarte clar despre ce este vorba, care este nivelul, care sunt factorii de risc, la ce te uiți. Dacă nu ai criterii, așa cum spunea doamna Preoteasa, înseamnă că doar la note ne uităm, care nu o să fie neapărat…

Liliana Preoteasa: Cine face evaluarea la dumneavoastră?

Mihaela Nabăr: Este o echipă pluridisciplinară în care este inclusiv profesorul, învățătorul, depinde pe cine avem la clasă. Pentru că toată lumea trebuie implicată fiindcă educația remedială nu adresează… Nota scăzută sau slabă la învățătură este efectul, dar cauzele sunt multiple și atunci înseamnă că trebuie să intervenim. De asta este nevoie ca într-o evaluare, aceasta e evaluarea standardizată, să aibă itemi care trec dincolo de nota la română și la matematică, sau la celelalte materii, pentru că oricum înțeleg că în acest program cele mai multe ore de educație remedială au fost făcute pe română și matematică. Dacă ar fi să ne uităm la cum facem designul unui program de educație remedială spune că trebuie să ne uităm încă odată la acest program pentru că aici fost mai degrabă o intervenție, eu nu aș putea să-l numesc în momentul acesta un program de educație remedială. Uitându-mă la cum au fost lucrurile și intervenția, cum a avut loc, eu nu-l consider un program de educație remedială, ci mai degrabă o intervenție în situație de criză pandemică.

Liliana Preoteasa: Nici eu. Da, sunt perfect de acord cu dumneavoastră, nici eu nu îl numesc program de intervenție remedială, el se numește program național de activități remediale. Designul activităților remediale nu a fost în niciun fel la nivel central, el s-a întâmplat la nivel local, a depins de cadrele didactice din școală, de ceea ce ele au conceput acolo. Da, așa este, cum spuneți, iar evaluarea într-adevăr înțeleg că se face pe bază de note și la dumneavoastră. În legătură cu testele standardizate, asta este o problemă dureroasă a sistemului de educație, nu la activități remediale, ci în general.

Mihaela Nabăr: Evident că se iau în calcul și notele, dar nu doar atât, sunt și itemii comportamentali…“

Discuția a avut loc în cadrul conferinței amintite, în care a fost lansat “Raportul Alternativ privind Programul Național de Educație Remedială“. Raportul a reliefat că peste 3.600 de elevi care au participat la orele remediale au terminat anul școlar în situația de corigență/repetenție.

Proiectul a fost finanțat prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020, bugetul său fiind de 146.163.000 lei, aproximativ 30 de milioane de euro.

Ținta minimă de realizare a indicatorului privind participarea copiilor la programe de educație remedială în semestrul al II-lea al anului școlar 2020-2021 a fost cea de 168.000 de persoane formate. Deși finanțat din fonduri europene, implementat chiar în momentul în care guvernanții garantau cetățenilor transparență și reforme în perspectiva depunerii Planului Național de Redresare și Reziliență, programul național de educație remedială a fost organizat în mare taină: bugetul, echipa de implementare, activitățile, calendarul, rezultatele au întârziat să apară.

Reprezentanții SAR susțin că “pentru a clarifica modul în care s-a organizat acest program finanțat din fonduri publice, am sesizat Curtea Europeană de Conturi pentru realizarea unui audit în acest sens“.

Principalele concluzii ale raportului lansat astăzi:

• Peste 159 de mii de elevi din toată țara au participat la orele remediale. Totuși, participarea acestora s-a realizat în salturi, școlile care au implementat proiectul neavând, de facto, vreun control asupra grupului țintă transmis inițial către Ministerul Educației.

Câteva exemple care ilustrează fenomenul:

Datorită dinamicii proiectului, numărul de elevi înscrişi în program a fost fluctuant de la o lună la alta, unele şcoli/grupe de elevi au intrat în program din luna martie 2021, altele au intrat în aprilie, mai, iunie sau iulie, a transmis ISJ Vrancea. În județul Gorj, în luna martie au participat 4.090 de elevi, iar în luna iulie 1.034.

Ministerul Educației nu a publicat nici până astăzi rezultatele programului, nu a efectuat plata pentru toate cadrele didactice care au predat orele remediale (cadrele didactice de la clasă, neexistând o altă procedură de selecție pentru alte cadre didactice).

Dintre cei 42 de coordonatori județeni, 24 sunt inspectori școlari în funcții de conducere, numiți prin OME, angajați politic. În bugetul proiectului există suma de 987.840 RON, care reprezintă salariile celor 42 de coordonatori județeni (23.520 RON/coordonator județean). Pe lângă cei 42 de coordonatori județeni, în proiect mai sunt implicați și 10 coordonatori naționali/regionali, suma destinată plății acestora fiind 756.000 RON, dar și 108 experți județeni, salariile acestora însumând 3.628.800 RON. S-au mai alocat și 1.000.000 RON pentru “cheltuieli cu deplasarea personalului propriu”;

La concursul de ocupare a acestor funcții, în toate județele (mai puțin Timiș) a fost susținută doar probă de dosare, fără interviu. Practica întâlnită în majoritatea comunităților a fost cea de 1 candidat – 1 loc;

Din nefericire, chiar și în urma participării la aceste ore remediale, au existat elevi care au rămas în situație de corigență/repetenție, neputând promova anul școlar. Un astfel de caz poate fi întâlnit în județul Giurgiu, unde procentul elevilor aflați în situație de repetenție/corigență după participarea la program depășește 10% din totalul elevilor participanți.

Raportul realizat de Societatea Academică din România, în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung Romania este disponibil aici.