Florina Rogalski, profesoară de Limba română la Școala Centrală din București, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „este o adevărată dramă în orice școală când un profesor titular s-a îmbolnăvit și nu poate fi găsit un înlocuitor cu ușurință”. „Chiar le-am spus copiilor mei, cu umor, că îi rog să se roage de sănătatea noastră, a titularilor, ca să își aibă profesorii în continuare”, a precizat cadrul didactic.
Moderatoare: Dumneavoastră sunteți încă în activitate la Școala Centrală, deși ați putea foarte bine să vă retrageți la pensie.
Florina Rogalski: „Da, e adevărat. Mă gândeam că spuneați așa: conform datelor inspectoratului, aproximativ 600 de profesori au preferat să rămână la catedră. Vă spun și eu imediat de ce am preferat eu, dar gândiți-vă că sunt cel puțin 4000 de locuri libere în învățământ care nu pot fi acoperite de profesorii pensionabili sau pensionari, nici de profesorii suplinitori.
Este o adevărată dramă în orice școală când un profesor titular s-a îmbolnăvit și nu poate fi găsit un înlocuitor cu ușurință. Și noi, în mijlocul orașului, am pățit acest lucru nu doar o dată. Și chiar le-am spus copiilor mei, cu umor, că îi rog să se roage de sănătatea noastră, a titularilor, ca să își aibă profesorii în continuare.
Eu, în acest moment, am o serie remarcabilă care este în clasa a XII-a la Școala Centrală și pentru acești copii, în primul rând, am ales să rămân în continuare. Îmi plac lucrurile duse până la capăt. Povestea cu zidul părăsit și neisprăvit îmi place doar în balada Monastirea Argeșului, nu în realitate. Am o clasă care a terminat a XI-a cu 9.70 pe clasă și cu nouă elevi cu media generală 10, dintre care patru au 10 din clasa a IX-a. Și dacă ei vor repeta performanța și anul acesta, voi trăi un moment de mare emoție la sfârșitul anului școlar. Vor fi patru fete șefe de promoție din aceeași clasă, clasa mea.”
În Capitală, din 782 de profesori pensionabili la data de 1 septembrie 2024, 586 de cadre didactice au rămas la catedră în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document cu starea învățământului din Municipiul București. Acest lucru înseamnă că aproape 75% dintre profesorii pensionabili sunt încă titulari.
Din anul școlar 2024-2025, profesorii pot rămâne titulari până la 70 de ani, potrivit metodologiei de mobilitate. În luna februarie, Edupedu.ro a scris că 300 de profesori din București care sunt peste vârsta de pensionare vor rămâne titulari în anul școlar 2024-2025, potrivit listei publicate de Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB). Spre deosebire de anul trecut, creșterea este de aproape 40%. Pentru anul școlar 2023-2024 au fost aprobate 217 cereri.
„Creşte numărul pensionarilor la catedră, pentru că tinerii nu vor să lucreze în învăţământ”, se arată într-un comunicat al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, cu ocazia Zilei Internaționale a Educației. „Situaţia a fost generată atât de lipsa posturilor titularizabile, cât mai ales de numărul foarte mic al tinerilor care vor să profeseze în sistemul de învăţământ de stat”, potrivit sursei citate.
Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat că la 1 septembrie 2024 era un deficit de aproape 1.000 de posturi pe fizică, la nivel național, dar a fost acoperit și că profesorii se plâng de faptul că subiectele de la titularizare sunt foarte dificile, într-o intervenție la DC News, pe 16 septembrie.
România înregistrează deficit de profesori calificați la matematică, științe, educație fizică, arte și alte materii, potrivit celui mai nou raport anual Education at a Glance, dat publicității de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Despre Titularizare 2024
Proba scrisă a avut loc miercuri, 17 iulie – au fost 37.500 candidați înscriși la Titularizare 2024, dintre care peste 6.800 din promoția curentă. Peste 1.000 de candidați din această promoție nu s-au mai și prezentat la examen.
De la proba scrisă de Titularizare 2024 s-au retras peste 2.660 de candidați după ce au văzut subiectele. Aproape 50 din cei care s-au prezentat au fost eliminați din examen. Rata de participare a fost de 86,48%, a anunțat Ministerul Educației.
După soluționare contestațiilor, au fost 12.833 de candidați cu note între 7 și 10, dintre care 74 cu note de 10 (număr neschimbat față de rezultatele inițiale). Notele finale au fost publicate miercuri, 31 iulie.
Anul acesta doar 40,64% dintre candidați care acum au dat examen pentru prima oră, adică cei din promoția curentă, au luat peste nota 7, asta deși au fost cei mai mulți candidați înscriși din promoția actuală, din ultimii 14 ani.
Foto: © Arne9001 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
În București, aproape 75% dintre profesorii pensionabili la data de 1 septembrie 2024 au rămas la catedră în anul școlar 2024-2025 – document
Tezele erau necesare, spune profesoara Florina Rogalski: Teza îi obligă pe elevi să facă sinteza. Trebuie să vă spun că elevii noștri sunt deficitari în a sintetiza lecțiile și ideile
Profesoara Florina Rogalski, despre organizarea examenului de BAC în timpul cursurilor: Cum îşi permit decidenţii din Ministerul Educaţiei să perturbe complet şcoala? Ai compromis săptămâni la rând, după care vrei ritmicitate în predare și vrei ca acești elevi să aibă niște rezultate
Redacția
Diana Ghimiși
Ștefan Lefter
9 comments
Minciuni. Vorbește Dna care este profesor de limba română? Nu i este rușine să mintă. Ieșiți Dna la pensie să vedeți ce repede se ocupă catedra dvs. Sunt tineri care și doresc să predea lb română și nu au post din cauza acestor persoane care uită să iasă la pensie.
Scoateti la concurs toate posturile titularizabile,din toata tara,sa vedeti pe urma daca mai ramane vreounul neocupat.Dar le scoateti pe real si nu poltic sau pile.Sa va fie rusine ca persistati cu aceste prostii(ca nu aveti titular pt.angajare si trebuie sa-i tineti pe titulari pana la 70 de ani).
Ma iertați, dar asta este o minciuna. La limba romana, cererea de profesori este foarte mica, nu sunt posturi, și profesori sunt foarte mulți care nu au un loc de munca. Deși sunt de 11 ani în învățământ, sunt la doctorat în ultimul an, nu am nici acum siguranță unui loc de munca. În fiecare vara, un nou calvar, un nou examen, o noua frustrare. O sa ajung o pensionara cu studii complete, fără un loc de munca stabil!
Prostii!.Sunt foarte mulți tineri care au luat examenul de titularizare, dar nu sunt posturi libere.De ce? Pentru că posturile vacante sunt ocupate de pensionari sau suplinitori.Am caz concret în familie.
Vi se pare normal ca in calendarul de mobilitate detasarea la cerere prin concurs specific sa fie in ultima etapa dupa pensionari chiar?Adica un tanar care isi intemeiaza o familie in alta localitate si doreste din acest motiv o astfel de detasare(nefiind alta posibila pe acest motiv) nu are prioritate in fata unui pensionar cu activitatea deja incheiata si o viata deja parcursa? Eu am prins asa ceva. Sper ca aceasta nedreptate sa nu mai existe inca in calendarul de mobilitate. Nu stiu exact, nu am mai verificat recent, dar asa era pana nu demult.
E foarte convenabil când restul colegilor suplinesc pe gratis. Nu mai vorbesc când ai vreo colega veșnic bolnavă care lipsește mai mult decât vine a muncă. Drama e la fraierul care trebuie sa intre supliniri veșnice.
din cauza acestor genii pensionabile, tineri care obțin note peste 9 la titularizare an de an nude pot titulariza in învățământ.
Este foarte confortabil să rămâi la catedră să iei și pensie fără să mai fii examinat și supus stresului
ca cei tineri.
”o adevărată dramă în orice școală când un profesor titular s-a îmbolnăvit și nu poate fi găsit un înlocuitor”
da, madam Florina Rogalski așa e, din măcar 2 motive:
1 – majoritatea pensionbililor (parcă 3/4 spuneai/) bolnavi și plini de nevoi, (deh anii) sunt incă la școlă, nu se dau pensionați de_nici_o_culoare. Și matale ești in procenul ăla, așa e?
2 – in condițiile date (mai sus enunțate), tinerii văd câte posturi NU se scot ca titularizabile la concurs, așa că de ce și-ar mai bate capul să devină prof/profă având eventula un job vremelnic de câteva luni?
Scolile sunt institutii unde profesorii sunt adesea sclavi pe plantatie iar directorii vatafi. Acesti vatafi neaga adesea dreptul angajatilor la concedii medicale, ii intimideaza, le spun ca nu stai acasa “pentru atat”, probabil pe modelul luat de la Ciolacu care a introdus impozitarea concediilor medicale, o masura abuziva si care afecteaza starea de sanatate a oamenilor, care adesea decid sa mearga la munca bolnavi (uneori sa ii imbolnaveasca si pe altii) decat sa stea acasa pentru a se insanatosii, deoarece venitirile incasate le sunt diminuate.