Sorin Cîmpeanu a subliniat la TVR Info, că lucrările elevilor de clasa a XII-a din județul Călărași, corectate digital în cadrul proiectului pilot, au scos la iveală faptul că elevii din județ sunt slab pregătiți, și că mulți nu au reușit să rezolve “subiecte care au fost gândite de la bun început în primul set, pentru nota 5 – 6, chiar din prima parte a acestui set, pentru notele 1 și 2”.
- Amintim că în județul Călărași, elevii de clasa a XII-a au dat Bac-ul în scris, în formatul clasic dar la final au fost scanate de profesorii din comisie. Prin acest program pilot, care a fost folosit și în Dâmbovița la Evaluarea Națională 2022, ministerul vrea să elimine subiectivitatea în corectarea lucrărilor.
- Platforma folosită pentru corectarea digitalizată pentru Evaluarea Națională și BAC 2022, în cele două județe, a fost Intuitext, a companiei Softwin SRL, pusă la dispoziție ministerului, gratuit, pe bază de parteneriat.
Județul Călărași, unde lucrările la Bacalaureat 2022 au fost corectate digitalizat, a avut cea mai mare scădere a ratei de promovare față de anul trecut.
Potrivit datelor publicate luni de Ministerul Educației, în județul Călărași rata de promovare a Bacalaureatului a fost, anul acesta, de 57,6%, cu 4,8 puncte procentuale mai mică decât în 2021, când aceeași rată a fost de 62,4%.
Invitat la TVR Info, Sorin Cîmpeanu si-a arătat îngrijorarea, cu privire la slaba pregătire a acestor elevi care nu au putut rezolva subiecte măcar pentru o notă de sub 5.
“Este îngrijorătoare proporția celor care nu am reușit să rezolve subiecte care au fost gândite de la bun început în primul set, pentru nota 5 – 6, chiar din prima parte a acestui set, pentru notele 1 și 2. Au fost mulți elevi care nu au reușit să rezolve aceste subiecte,” a spus Sorin Cîmpeanu.
Moderator: Cum vă închipuiți că acești elevi au ajuns în clasa a XII-a fără să reușească să facă primul set de subiecte?
Sorin Cîmpeanu: În școală, rolul determinant este al profesorului. Profesorul este cel care ar fi trebuit să vadă pe parcursul ultimilor ani, chiar dacă am avut doi ani de perturbări generate de criza sanitară, totuși a mers săptămână de săptămână, oră de oră la școală, l-a văzut la școală, chiar dacă a mai lipsit și a văzut că nu stăpânește ordinea operațiilor sau nu stăpânește noțiuni elementare, precum recunoașterea unui verb. Este o problemă. Corectarea digitalizată îți dă șansa să vezi care sunt școlile în care acei elevi nu au răspuns la subiectele cele mai simple. Sigur că da, să avem și cadrul legal pentru a lua măsurile care se impun în aceste școli.
Moderator: Cum vedeți diferența dintre județele cu rezultate foarte bune și județele unde s-a reușit o rată de până în 50 %? Credeți că e determinată acolo și situația financiară a părinților? Cei din Cluj au de exemplu bani pentru a da copiii la meditații și cei de la Călărași și Giurgiu nu au această posibilitate financiară?
Sorin Cîmpeanu: Procesul de învățare ar trebui să țină strict de școală. Am spus că ar trebui să obținem nota 7 fără teme de casă și fără meditații. Procesul de educație se derulează în egală măsură în școală și acasă, în familie. Atunci când familiile sunt educate și la o situație financiară care să permită de susținere a propriilor copii este clar că avem o componentă datorată și acestul lucru. Avem județe, Clujul este iarăși pe primul loc și la examenul de bacalaureat. Avem după aceea Iași, avem Galați și Brăila pe primele patru locuri. Dacă la Cluj și Iași ne așteptam, Galați și Brăila au obținut rezultate peste 81% rata de promovare în condițiile în care Bucureștiul a obținut peste 74,4%,” mai spune ministrul.
Ce subiecte au avut de rezolvat elevii la limba română pentru a obține minimum nota 3
La limba română, la primul subiect elevii au avut de răspuns la 5 cerințe, fiecare notate cu câte 6 puncte, bazate pe un text la prima vedere. (n. red subiecte pentru filiera teoretică, profilul real, pentru filiera tehnologică si pentru cea vocațională, mai puțin profilul pedagogic)
Textul suport a fost din Nicolae Iorga – „Doamna Elena Cuza”.
Cerințe:
1. Indică sensul din text al secvenței de față
2. Menționează scopul cu care studentele o vizitează pe Elena Cuza utilizând informațiile din textul dat.
3. Precizează o reacție Elenei Cuza când aude pomeni în duse numele soțului ei, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
4. Explică motivul pentru care Elena Cuza locuiește la Piatra Neamț după revenirea în țară.
5. Prezintă în 30-50 de cuvinte o trăsătură morală a Elenei Cuza, așa cum reiese din textul dat.
Nu este prima oră când ministrul subliniază că profesorul ar trebui să observe lipsa progresului elevului. În urmă cu 2 zile, Sorin Cîmpeanu spunea tot la TVR Info: “Este greu de înțeles cum un profesor care observă la clasă, ani de-a rândul, că un elev nu e capabil să facă operații dintre cele mai simple nu a reușit să intervină pentru a corecta.”
Informații de context
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat primele rezultate ale Bacalaureatului 2022, ministrul a ezitat să ofere o analiză detaliată despre competențele elevilor, pe baza evaluării standardizate, așa cum s-a întâmplat în cazul județului Dâmbovița la Evaluarea Națională.
A precizat doar că numărul mic de candidați în județul Călărași, în jur de o mie, nu poate oferi date relevante legate de Evaluarea Standardizată, asta deși ministrul a insistat, în ultimele luni, asupra relevanței pilotării evaluării digitalizate a lucrărilor de la Evaluarea Națională și Bacalaureat, anul acesta și tot ministerul a ales județele pentru pilotare, cunoscând numărul de candidați.
Ministrul a precizat în conferință: „Nu putem extrapola rezultatele din Călărași la nivel național. Vor face obiectul unei analize care va fi dată publicității în foarte scurt timp. Repet, rezultatele fiind valabile strict pentru județul Călărași, acolo unde am avut această evaluare digitală. Am făcut deja această analiză, dar deoarece Călărași este printre județele cu cel mai mic număr de candidați, este printre județele care constant au înregistrat rate de promovare scăzute la examenul de bacalaureat, nu voi prezenta acum”, a spus Cîmpeanu luni, la prezentarea primelor rezultate de la Bac 2022.
Foto: 150080837 © Hromovamarina | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Citește și:
Călărași, unde lucrările la Bacalaureat 2022 au fost corectate digitalizat, a avut cea mai mare scădere a ratei de promovare față de anul trecut / Ce s-a întâmplat la Bac în județul pentru care ministrul Cîmpeanu ezită să prezinte rezultatele pilotării evaluării digitalizate
Ștefan Lefter
Redacția
4 comments
Învățământul românesc este un monument dedicat formei fără fond. Să luăm ca exemplu utilitatea comentariului literar. Comentariu pe Eminescu. Poet național, clar folosește, mai ales dacă vrei filo (deși mulți merg la filo pentru că nu se descurcă la real). Puțini știu însă că în gimnazial se face și comentariu plastic. Adică nu-l comentezi doar pe Eminescu, ci și pe Nicolae Grigorescu.
La Eminescu e cu arta poetică, în timp ce la Grigorescu e cu modularea culorii sau cu contrastul valoric ca element de limbaj plastic. E trecut în programa de gimnaziu, clar, citeț. E cultură generală. Știe cineva să comenteze vreo operă de Grigorescu? Nu. De ce? Pentru că nu e materie de examen. Mecanismul prin care Eminescu stă în capul plutonului și Grigorescu devine cantitate neglijabilă n-a fost elucidat încă. Nu mai vorbim de Enescu sau Ciprian Porumbescu.
Dacă e s-o luăm pe bune, Eminescu nu e citit. Sunt citite doar comentariile, care, în mare măsură, se tocesc cu caietul la piept, ca la actorie. Măcar cu Grigorescu treaba e clară: nu e materie de examen, o clasăm la neimportante. Dacă am despărți gramatica și comunicarea de literatură (seamănă, dar nu sunt același lucru), probabil că Eminescu ar sfârși lângă Grigorescu și Enescu. De fapt acolo se află, pentru că materia e evacuată instant, în drum spre litoral, după ce s-a pus punct lucrării de bac.
Oare dl ministru ar ști să rezolve primele 2 subiecte?
Având în vedere că se fac presiuni foarte mari asupra unor profesori să treacă loazele, nu trebuie să ne mirăm de nivelul elevilor. În aceste zile se încheie situația școlară- adică ai stat acasă un semestru, nu ai vrut să intrii online dar cu toate astea treci clasa.
Nu vreți să știți ce amenințati sunt unii profesori care vor să fie corecți. Copilul meu spunea că un coleg de clasă a înjurat în timpul orei o profesoară. Acum vine la încheierea situației școlare cu maămica de mână care face tot felul de acuzații nefondate la adresa profesorilor.
Cum poate un elev care are sute de absențe, medii neîncheiate pe primul semestru, să vină acuma și să treacă clasă. Păi dacă este așa ne vom ține copii acasă și ii vom trimite la școală doar pentru încheierea situației școlare.
Câmpeanu! tu și dat legea asta cretină, nu mai arată cu degetul spre profesori. RUȘINE!
Primul subiect de bac e prost ales! Rolul acestui subiect e să testeze analfabetismul funcțional, și anume capacitatea elevului de a descifra un text la prima vedere.
Dar, ca să testezi această capacitate și limbajul colocvial, nu dai… memorialistică veche de 100 de ani, și cu dicționar atașat!!! Păi la următorul bac ce-o să mai pice? Descriptio Moldaviae?
Textele la primă vedere n-ar trebui să depășească 10-15 ani vechime.
“Și multă cuviință… sălășluiește…” Pe-astea nu le-au mai trecut în dicționar. Alo, e LIMBAJ COLOCVIAL! Textul o fi fost el colocvial acum 100 de ani, dar acum e deja limbaj literar, bun de pus la muzeu.
Cu asta ne plângem noi că elevii suferă de analfabetism funcțional? Că nu vorbesc și nu gândesc ca acum 100 de ani? Că spun “de exemplu” în loc de “de pildă”?
Cum să observe profesorul că elevul nu e bun la memorialistică de acum 100 de ani?
Text la primă vedere nu înseamnă să devorezi orice. Înseamnă limbaj actual, colocvial. Înseamnă să înțelegi că acești copii nu știu să redacteze o scrisoare de intenție sau un CV. În ce să-l redacteze, în limba lui Creangă?
Literatura e literatură, comunicarea e comunicare. Primul subiect țintește comunicarea, nu literatura, și încă veche de 100 de ani. Numai noi le amestecăm de nu mai înțelege nimeni nimic.
Cu ceva ani în urmă a ieșit scandal când s-a decis ca analiza gramaticală să nu se mai facă pe texte de Creangă și Eminescu, adică se se separe literatura de comunicare.
Și ne mai mirăm că ne pleacă tinerii.
Pleacă și ei în țări unde literatura e literatură și comunicarea e comunicare, și învățământul e clar și predictibil. Nu e logic?