Regulile privitoare la pedepsirea elevilor care deranjează orele prin mutarea lor în camera de detenție sau interzicerea telefoanelor în școală, la decizia instituției, toate acestea arată „clar că ministerul simte că școala scapă cumva de sub control și încearcă să impună tot felul de reguli din ce în ce mai stricte”, a declarat la B1TV președintele Federației Naționale a Părinților – Edupart, Cătălin Nan. Acesta a comentat cele mai noi modificări ale regulamentelor școlare.
Nan a avertizat asupra pericolului răspândirii homeschoolingului: „S-ar putea unii părinți să simtă că li se răpește libertatea de a decide ce este mai bun pentru copilul lor. Știm că România nu este un stat în care se agreează homescoolingul, dar vedem că acest mod de educație este destul de prezent în Europa de Vest și în Statele Unite, ba chiar peste tot în lume. La noi este opus. Statul cam dictează ce trebuie să faci fără, fără a ține cont de, cum să spun, de circumstanțe unice”, spune președintele FNP.
Redăm declarația președintelui Federației Naționale a Părinților, Cătălin Nan, pe acest subiect:
„Încă nu am făcut un sondaj la nivel național printre asociațiile noastre de părinți, prin cele 31 de filiale pe care le reprezentăm, să vedem exact care este părerea generală a părinților, așa că o să vă spun din punctul meu de vedere, în seara asta. Este clar că ministerul simte că școala scapă cumva de sub control și încearcă să impună tot felul de reguli din ce în ce mai stricte. Nu este neapărat un lucru rău, dar nu este nici neapărat un lucru bun. Ar putea să spunem dacă vrem să fim așa, cumva avocatul diavolului, să spun așa. Să găsim niște părți bune.
Am putea să spunem că este o ancoră. Educația este o ancoră pentru viitor și atunci trebuie să ne educăm că vrem, că nu vrem. Educația face parte chiar din CSAT, din siguranța națională, și este imperios necesar să avem cât mai mulți copii în școli. Prin asta pot să spun că se responsabilizează unii părinți. Da, acuma vorbesc de părțile cât de cât să spun așa ok, și se încearcă reducerea abandonului școlar. Vedem dacă o să se reușească prin aceste sancțiuni, iar acei copii care de altfel sunt rătăciți, să spun, departe de clasă, își vor găsi drumul înapoi.
Dacă ar fi să înglobăm cumva părțile bune sau cât de cât ok, putem înțelege că vrem să construim o societate mai educată și acest lucru se face cu măsuri mai ferme. Dar sunt și părțile rele despre care trebuie să vorbim, pentru că, nu-i așa, orice lucru are părți bune și părți rele. În primul rând, sărăcia. Sunt foarte mulți părinți care trăiesc la limita subzistenței, adică ei… În loc să-i ajute amenzile ce fac cu acești părinți? Le apasă și mai greu pe umeri.
Adică efectiv este o povară. Sancționare asta parentală, să spun, poate fi percepută totuși ca o invazie a statului în viața privată. S-ar putea unii părinți să simtă că li se răpește libertatea de a decide ce este mai bun pentru copilul lor. Știm că România nu este un stat în care se agreează homescoolingul, dar vedem că acest mod de educație este destul de prezent în Europa de Vest și în Statele Unite, ba chiar peste tot în lume. La noi este opus. Statul cam dictează ce trebuie să faci fără, fără a ține cont de, cum să spun, de circumstanțe unice”.
- Vezi aici ce înseamnă homeschoolingul din SUA, sistemul cu care au fost asociate cazuri recente din România: o lume cu peste 1 milion de elevi pentru care protecția este minimă în fața abuzurilor
Pe 5 ianuarie 2024, după ce o instanță din Bihor a decis definitiv obligarea părinților unor elevi retrași de la școală pentru a face homeschooling să-i înscrie într-o școală din sistemul de învățământ, Ministerul Educației a transmis inspectoratelor școlare să sesizeze organele de cercetare dacă părinții își retrag copiii de la școală, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. O altă măsură pe care ar fi trebuit să o aplice inspectoratele școlare, conform sursei citate, era identificarea cazurilor de retragere a elevilor de la cursurile învățământului obligatoriu. De la momentul respectiv nu au mai apărut alte cazuri reclamate de inspectorate.
Fenomenul de homeschooling a luat amploare în România în pandemie, când mulți părinți și-au retras copii de la școală.
Edupedu.ro a scris de cazul din Timiș, unde peste 50 de elevi, din care 28 dintr-o singură comună, au fost retrași de părinți de la școală pentru a învăța în sistem homeschooling, iar șeful ISJ anunța că va cere instituţiilor statului să ia măsuri. Cei mai afectaţi sunt elevii de clasa a VIII-a, care nu vor putea susţine examenul de Evaluare Naţională, spunea șeful inspectoratului școlar județean.
Un alt caz semnalat a fost în Bihor, în 2022. Șeful ISJ spunea că “sunt preponderent copii ai căror părinți se regăsesc în zona cultelor neoprotestante“.
Ligia Deca spunea despre homeschooling, în cadrul dezbaterilor pe legile educației în 2023: “Nu considerăm, în acest moment, că este o opțiune fericită pentru a asigura dreptul la educație“.
Amintim, Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, din Ministerul Educației, evită să spună dacă a echivalat până acum diplome emise de organizații americane de tip homeschooling.
Suceava se numără printre județele cu un număr ridicat de elevi retrași din sistemul de învățământ – peste 100. Părinți sunt „racolați” să-și retragă copiii din școală în favoarea homeschooling, pe „filiera bisericilor neoprotestante” – acuză un fost inspector:
Organizațiile fac promisiuni fără acoperire juridică. Ministerului Educației „probabil îi e frică să spună că numărul copiilor în afara sistemului e de ordinea miilor sau a zecilor de mii” . Ioan Puiu, fost inspector școlar adjunct, spune că Ministerul și autoritățile locale au fost informate de aceste situații încă din 2022, dar nu au făcut nimic.
Ulterior, la solicitarea Edupedu.ro, poliția a spus că nu a găsit nicio neregulă în cazurile a peste 70 de elevi retrași de părinți de la școală în pandemie, în Suceava, pentru a face homeschooling.