Eroare ştiinţifică grosolană în manualul de Ştiinţe ale Naturii pentru clasa a IV-a: Anotimpurile ar fi formate din cauza depărtării Pământului de Soare şi a mişcării de revoluţie. Ce spune Observatorul Astronomic din Bucureşti

În două manuale de Ştiinţele Naturii pentru clasa a IV-a, ambele ale aceleiaşi edituri, dar scrise de autori diferiţi, apare o eroare ştiinţifică importantă, semnalată de cititorii Edupedu.ro. În manuale este explicat faptul că mişcarea de revoluţie a Pământului, adică de rotaţie în jurul Soarelui, şi implicit depărtarea sau apropierea planetei de Soare determină formarea anotimpurilor. Informaţia este falsă, a declarat pentru Edupedu.ro Adrian Şonka, astronom la Observatorul Astronomic din Bucureşti. “Înclinarea axei Pământului este cea care duce la formarea anotimpurilor”, a explicat acesta.

Manualul de Ştiinţe ale Naturii pentru clasa a IV-a al Editurii Aramis, aprobat de Ministerul Educaţiei și scris de autorii Dumitra Radu şi Mihaela-Ada Radu, le spune copiilor de 10 ani că mişcarea Pământului în jurul Soarelui determină formarea anotimpurilor. Explicaţiile sunt însoţite de mai multe informaţii în sprijinul acestei teorii. Iată pasajul din manual, pagina 12:

“Pământul face o rotație completă și în jurul Soarelui în 365 de zile și 6 ore, adică un an.
Mișcarea Pământului în jurul Soarelui se desfășoară pe o orbită ovală, ceea ce face ca, în unele perioade ale anului, Pământul să fie mai aproape de Soare (vara), iar în alte perioade să fie mai departe (iarna). În perioadele de trecere între iarnă și vară și între vară și iarnă se formează celelalte anotimpuri (primăvara, respectiv toamna).

În zona în care se află țara noastră, vremea suferă modificări în funcție de fiecare anotimp. Astfel, iarna temperaturile sunt foarte scăzute deoarece Pământul, fiind la o distanță mai mare de Soare, nu mai poate primi căldură suficientă. Precipitațiile se transformă în ninsoare, bate vânt rece, iar zilele sunt mai scurte decât nopțile. Primăvara, vremea începe să se încălzească treptat, zilele încep să se mărească, iar nopțile să se micșoreze. Zăpada din timpul iernii se topește. Cad ploi dese. Vara este cel mai cald anotimp. Razele Soarelui încălzesc cu putere Pământul. Zilele devin mai lungi decât nopțile. Rareori cad ploi, care sunt scurte și calde. În anotimpul toamna, vremea începe să se răcească treptat. Zilele devin din ce în ce mai scurte, iar nopțile se lungesc. Bate vântul și cad ploi reci.”

Adrian Şonka, astronom la Observatorul Astronomic Bucureşti: Apropierea sau depărtarea Pământului de Soare nu are niciun efect asupra cantităţii de lumină sau căldură pe care o primeşte Pământul

Specialiştii contrazic explicaţiile oferite elevilor în manualul aprobat de Ministerul Educaţiei. Adrian Şonka, astronom la Observatorul Astronomic Bucureşti, a declarat pentru Edupedu.ro că “înclinarea axei Pământului este cea care duce la formarea anotimpurilor. Dacă nu ar fi fost această înclinare la 23,45 grade am fi avut doar două anotimpuri. Anotimpurile se formează în funcţie de unghiul în care lumina şi căldura Soarelui ajung pe suprafaţa terestră. Apropierea sau depărtarea Pământului de Soare nu are niciun efect asupra cantităţii de lumină sau căldură pe care o primeşte Pământul“.

În fotografia dinaintea acestei explicaţii din manual se poate observa chiar contrariul celor spuse în text şi în explicaţia alăturată ilustraţiei, anume că atunci când Pământul este la cea mai mică depărtare de Soare, în emisfera nordică (deci şi în România) este iarnă, nu vară. Aşa că ipoteza autorilor este contrazisă de ilustraţia pusă în acelaşi manual. Ilustraţia este identică cu cea de pe Wikipedia.

Situaţia se repetă, dar fără prea multe explicaţii, şi în manualul al doilea de Ştiinţe ale Naturii pentru clasa a IV-a, al aceleiaşi edituri, pentru care autori sunt Tudora Piţilă şi Cleopatra Mihailescu. De această dată la pagina 52, la lecţia despre Mişcările Pământului scrie următoarele:

“Mișcarea Pământului în jurul Soarelui are loc în 365 de zile sau în 366 de zile în anul bisect și se numește mișcare de revoluție (figura 2). Pentru că Pământul are o formă sferică, are loc o încălzire inegală a suprafeței Pământului. Formarea zonelor diferite
de căldură și formarea anotimpurilor, zilele și nopțile care sunt inegale, toate sunt consecințe ale mișcării de revoluție.
Cele patru anotimpuri sunt determinate de patru momente ale mișcării de revoluție a Pământului:
• 21 martie – echinocțiul de primăvară; ziua este egală cu noaptea (figura 3);
• 21 iunie – solstițiul de vară; este ziua cea mai lungă (figura 4);
• 23 septembrie – echinocțiul de toamnă; ziua este egală cu noaptea;
• 22 decembrie – solstițiul de iarnă; este noaptea cea mai lungă.”

Potrivit celor ce la NASA, Agenţia Spaţială Americană, formarea anotimpurilor este pusă exclusiv pe seama înclinaţiei Pământului, a axei sale.

“Axa înclinată a Pâmântului provoacă anotimpurile. În timpul anului diferitele părţi ale planetei primesc razele diferit pe suprafaţa lor. Astfel că atunci când Polul Nord se înclină spre Soare, este vară în Emisfera Nordică. Iar când Polul Sud este înclinat spre Soare, este iarnă în Emisfera Nordică.

“Mulţi oameni cred că Pământul este mai aproape de Soare vara şi de-asta e mai cald şi viceversa, cred că dacă Pâmântul e mai departe de Soare, atunci e iarnă. Deşi ideea pare să aibă sens, nu este corectă”, scriu cei de la NASA.

Contactată de Edupedu.ro, directorul Editurii Aramis, Ana Munteanu, susţine că manualele sunt de 4 ani pe piaţă (2016) şi că au fost verificate şi evaluate “pagină cu pagină” de către reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Aceasta a declarat:

“Ana Munteanu: Explicaţiile din manuale trebuie să fie în acord cu nivelul copiilor. S-ar putea ca în toate manualele să aveţi această explicaţie mult simplificată, prevăzută de programă”

Edupedu.ro: Dar nu are nicio legătură cu realitatea. Anotimpurile sunt formate de înclinaţia axei Pământului.

Ana Munteanu: Nu poţi să-i spui copilului în clasa a III-a şi a IV-a, că nu învaţă axa Pământului.

Edupedu.ro: Şi-atunci îi dai o informaţie falsă?

Ana Munteanu: Nu, îi dai o informaţie parţială, care ţine de rotaţia Pământului, că Pământul se roteşte în jurul axei.

Edupedu.ro: Dar anotimpurile nu au nicio legătură cu rotaţia în jurul axei, din moment ce pe Pământ, în momentul în care e cel mai aproape de Soare, la noi e iarnă.

Ana Munteanu: Nu sunt eu autorul! Deci aceste manuale nu sunt trimise de autori, trimise la editură şi aruncate pe piaţă. Aceste manuale trec prin evaluări. Evaluările se fac conform programei. Sunt evaluate şi avizate prin Ordin de Ministru.”

Am solicitat şi în scris un punct de vedere Editurii Aramis în legătură cu aceste erori din manuale. Edupedu.ro va publica acest răspuns, în momentul în care îl va primi.

Programa pentru materia “Ştiinţe ale Naturii” de clasa a IV-a prevede următoarele, la capitolul  “Pământul în Sistemul Solar”:

• Planetele Sistemului Solar. Mișcările Pământului
• Soarele – sursă de căldură și lumină. Ciclul zi – noapte, anotimpuri. Modificările vremii”

Şi în cel de-al treilea manual de Ştiinţe ale Naturii disponibil pe manuale.edu.ro, cel al Editurii Arthur, al cărui autor este Nicolae Ploscariu, explicaţiile pentru formarea anotimpurilor sunt puse la început pe seama rotaţiei în jurul Soarelui, dar imediat este introdusă în discuţie şi înclinarea axei. Iată paragraful de la pagina 15, manualul pentru Semestrul al II-lea:

“Anotimpurile se formează în urma mișcării de rotație a Pământului în jurul Soarelui. O rotație completă a Terrei în jurul astrului central durează un an. Deoarece axa terestră este înclinată, în timpul deplasării planetei noastre în jurul stelei sale, unele zone ale Globului primesc mai multă lumină și căldură, altele mai puțină. Acest lucru influențează starea vremii din fiecare anotimp. În țara noastră sunt patru anotimpuri. Fiecare anotimp are propriile sale caracteristici. În alte zone ale Pământului sunt doar două anotimpuri.”

Pământul are o orbită eliptică de rotaţie în jurul Soarelui. Terra se apropie de Soare la 147.100.000 km (periheliul – in luna ianuarie) si se indeparteaza la 152.100.000 km (afeliul – in iulie). Diferenţa între aceste două puncte este de 5 milioane de kilometri.

O rotatie completa in jurul Soarelui este facuta in 365,24 zile (anul), viteza planetei noastre fiind de 107.229 km/h (29,789 m/s), potrivit Observatorului Astronomic.

Din cauza ca axa Pamantului este inclinata (cu 23,45°) o parte din planeta este expusa razelor Soarelui, mai mult decat cealalta. In orice moment, in emisfera nordica si cea sudica sunt anotimpuri diferite. Dar, de doua ori pe an, cele doua emisfere primesc aceeasi cantitate de lumina de la Soare – momentele echinoctiilor (de primavara si toamna).

FOTO: captura manuale.edu.ro