Epoca derivei începe luna trecută. Cum arată școala și incoerența în comunicare a liderilor țării pe subiecte din educație sau de ce sunt derutați elevii și profesorii

“Elevii o să-și dea toate examenele care se dau la sfârșit de an, la fel studenții își vor da toate examenele. Sigur, dacă după 15 mai lucrurile vor fi în regulă, putem să dăm drumul la activitatea școlară”, a declarat marți seară premierul Ludovic Orban, într-un interviu pentru Realitatea Plus. La o lună de la închiderea școlilor, situația elevilor și profesorilor este una destul de confuză, după cum o arată comunicările oficiale de până acum.

Declarațiile integrale făcute de premierul Orban, la Realitatea Plus, cu privire la anul școlar 2019-2020:

“Anul școlar va fi încheiat. Adică elevii o să-și dea toate examenele care se dau la sfârșit de an, la fel studenții își vor da toate examenele. Sigur, dacă după 15 mai lucrurile vor fi în regulă, putem să dăm drumul la activitatea școlară.

Oricum, profesorii vor trebui să se mobilizeze după vacanța școlară să intensifice predarea online până se vor putea redeschide școlile și, de asemenea, trebuie să fie pregătite examenele care se dau cu cea mai mare seriozitate“.

Contextul actual:

Pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat nu a fost publicată materia din care elevii dau examenele anul acesta. Nu există un set de condiții clare în care vor fi susținute aceste probe, reguli care să ia în calcul distanțarea socială, protejarea elevilor și a profesorilor, decalajele și inegalitățile provocate sau adâncite de actuala criză. Nu a fost prezentat un bilanț oficial al neajunsurilor – câți elevi nu au internet și telefon smart/tabletă/laptop/computer, câți profesori sunt în aceeași situație, câți elevi au beneficiat de predarea online sau de orele Teleșcoala.

Situația elevilor este neclară:

Elevii vor lipsi de la școală cel puțin două luni (școlile au fost închise pe 11 martie și ar putea fi deschise pe 18 mai) din acest semestru. Examenele, adică Evaluarea Națională 2020 și Bacalaureatul 2020, s-ar putea organiza în luna iulie, a anunțat ministerul, dar calendarul acestor examene este încă nemodificat. Nu se știe dacă vor fi susținute și probele orale (de competențe) de la BAC, sau doar cele scrise. Pentru restul elevilor, cei care nu sunt în ani terminali, simulările pentru clasele a VII-a și a XI-a, precum și Evaluările Naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a au fost anulate. Pentru încheierea mediilor, ar trebui să aibă minimum două note și nota din teză (la materiile la care este cazul). Încă nu e clar ce se întâmplă cu tezele care, conform regulilor, se susţin cu cel puţin 3 săptămâni înainte de finalizarea semestrului; până acum, nu există nicio noutate în privința acestora.

Situația profesorilor este una contradictorie, din punct de vedere al comunicării oficiale:

Profesorii au fost sfătuiți la închiderea școlilor să continue predarea online, însă fără ca Ministerul Educației să le fi pus la dispoziție vreun exemplu de lecție digitală sau resursă de curriculum online. Parte dintre profesori s-au mobilizat să continue materia din semestrul al II-lea (inclusiv la Teleșcoala organizată de Ministerul Educației la TVR erau predate lecții din semestrul al II-lea, nu recapitulări, și erau date teme).

După 3 săptămâni de activități didactice online intense, ministrul le-a trimis o scrisoare cadrelor didactice în care le spunea să nu predea și să nu dea teme elevilor, ci doar să recapituleze.

Ministrul a vorbit apoi despre reglementarea printr-un act normativ a învățării online.

Vineri, pe 10 aprilie, ministerul comunica intenția de a realiza un ghid pentru activități online, care să includă și monitorizarea acestora.

Pe 14 aprilie, premierul Ludovic Orban transmite că „profesorii vor trebui să se mobilizeze după vacanța școlară să intensifice predarea online până se vor putea redeschide școlile”.

Cronologie: Școala din România în pandemia COVID-19

Pe 11 martie 2020, toate școlile și grădinițele s-au închis, pentru a limita răspândirea virusului. România a fost a patra țară din UE care a luat această decizie și a 17-a din lume. Care a fost efectul? Tăierea trendului puternic ascedent al transmiterii COVID-19

Închiderea școlilor a debutat cu un dublu Flick-Flack:

• Primul, al premierului Ludovic Orban. Pe 9 martie, liderul de la Victoria emitea următoarele declarații: Închiderea școlilor nu poate fi luată ușor, perturbă procesul educațional / Am luat decizia de suspendare a cursurilor. Grija noastră principală este de a-i feri pe copii de orice risc de contaminare
• Al doilea, al ministrului Educației, Monica Anisie, care spunea în dimineața de 9 martie: “nu există motivul închiderii școlilor”, iar câteva ore mai târziu anunța suspendarea cursurilor începând din 11 martie pentru “toate unitățile de învățămant preuniversitar, fie de stat, fie învățământ particular“.

Ce a urmat, a fost mobilizarea profesorilor de către ministrul Anisie să treacă la predarea online. Tur de forță cu mesaje de aplicare a soluțiilor online, webinarii pentru a-i forma pe profesori să predea online, lecții la TVR pentru copiii care nu au acces la școala online. Totul însă cu titlu de recomandare, nu obligativitate.

Cum ar fi putut învăța totuși toți copiii, online, în situația economică generală? Soluția vine de la Mircea Miclea, fost ministru al Educației, care a introdus digitalizarea prin lege: “Ministerul Educației are un program, CRED, pe fonduri europene, de multe zeci de milioane de euro, pe care îl poate renegocia. Are programul ROSE de la Banca Mondială, alte zeci de milioane, are acces la bani europeni pentru protecția forței de muncă, accesibili acum. Iar dacă guvernul tot bagă bani în economie, măcar să-i bage ca investiții. Iar investiția în educație (ca să cumperi fiecărui elev o tabletă, ca să construiești o platformă de învățare online etc.) este cea mai rentabilă investiție, pentru ca ea e sursa tuturor celorlalte investiții viitoare. Resurse se găsesc; ne trebuie însă minte și determinare”

Școlile particulare s-au adaptat natural la predarea digitală, pentru a nu da faliment, și multe au folosit ocazia de a-și deschide parte din resursele online către publicul larg. Gest altruist și pas de comunicare strategică, în același timp.

Ce s-a întâmplat cu școlile de stat? Crevasele uriașe dintre profesorii cu abilități digitale sau chiar fără, dar care și-au mobilizat toată familia pentru a reuși să ajungă la elevi, și ceilalți s-au văzut în toată splendoarea: am fost martorii unor lecții online de un amatorism greu de intuit la vârful unor inspectorate. Evul mediu a ieșit în prim-plan. Starea de criză a făcut, însă, ca toți să beneficieze de clemență.

După primele 2 săptămâni în care parte dintre elevi au fost asaltați de teme online – într-un exces al școlii care a vrut să dovedească, iar parte au fost ignorați complet, copiii, profesorii și părinții au început să întrebe: care e planul?

În acest răstimp, ministrul a declarat la fiecare ieșire că va anunța “curând” ce se întâmplă cu structura anului școlar și a trimis mesaje liniștitoare către sindicate.

Vicepremierul Raluca Turcan a provocat un mic seism când a ieșit să prezinte scenariile în cazul anului școlar; în opinia sa: cel mai pesimist era repetarea anului școlar.

Imediat, ministrul a contrazis ferm ideea, iar președintele Consiliului Național al Rectorilor a oferit presei scenariile la care “se lucrează“.

Într-o lipsă de ghidaj și îndrumare, după trei săptămâni de la începutul cursurilor online și de la închiderea școlilor, ministrul a trimis o circulară în teritoriu prin care anunța că în această perioadă profesorii nu trebuie să predea și nici să le dea teme elevilor, ci doar să recapituleze materie.

Deznodământul l-am văzut la aproape o lună de la închiderea școlilor, într-o conferință organizată de parcă i-a luat prin surprindere și pe organizatori: ministrul însoțit de secretarii de stat și de președintele rectorilor înghesuiți la aceeași masă, plimbând toți același microfon și fără a respecta distanțarea pe care o cer populației.

La acea conferință, pe 7 aprilie, Anisie a anunțat că materia aferentă semestrului al II-lea iese din programa pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat, examene care “ar putea fi organizate în luna iulie”.

Ce a rămas în continuare în aer

Care sunt statisticile care au stat la baza deciziei de a elimina total semestrul II din programa de examen, deși programa obligatorie prevedea terminarea predării până în martie?

Câți profesori nu au respectat, de fapt, programa? Câți elevi au făcut cursuri online în această perioadă? Ce se întâmplă cu materia – va fi recuperată, când și cum?

Câți experți în curriculum lucrează în acest moment în Ministerul care vorbește de o nouă arhitectură curriculară de pilotat din septembrie, în același an în care trebuie aplicat un nou curriculum – ca urmare a tăierii orelor de școală?

Puterea precedentului: Dacă în toamnă revine pandemia, tăiem de la examene și materia de pe semestrul I?

Și dacă în toamnă revin măsurile de izolare, ce le va pune pe masă Ministerul Educației elevilor și profesorilor? Ce a făcut, concret, în toată această primă lună de carantină? Care este curriculumul pentru educație digitală, unde găsesc profesorii resurse aprobate de Minister? Din heirupul digital de astăzi se va decanta suficient pentru ca în septembrie să avem o școală pregătită online sau revenim la deriva de acum?

FOTO:School photo created by master1305 – www.freepik.com