Elevul și părintele pot să-și imagineze că dezvoltă un curriculum de origami, spune directoarea Dana Bobocea: Dacă eu nu am specialist în origami, cum pot eu să-l propun în oferta educațională? Managerul de școală este cel care știe pe ce resurse se bazează

Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național Grigore Moisil din București, a vorbit la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, despre planurile-cadru 2025: „Elevul și părintele pot să-și imagineze că dezvoltă un curriculum de origami. Dacă eu nu am specialist în origami, cum pot eu să-l propun în oferta educațională?”. Aceasta a afirmat că „managerul de școală este cel care știe pe ce resurse se bazează”.

Directoarea a vorbit despre necesitatea comunicării între cei 3 actori educaționali: profesor-elev-părinte. Potrivit acesteia, nu profesorul decide, nici elevul, nici părintele, ci „toți 3 trebuie să decidă”:

„În privința planurilor-cadru și curriculumului la decizia elevului, discuția este foarte amplă. Subliniez o singură idee principală, și anume aceea de comunicare între toți actorii educaționali. Cred că nu profesorul trebuie să decidă, cred că nu elevul trebuie să decidă. Cred că nu părintele trebuie să decidă. Cred că trebuie să decidă toți trei, printr-o comunicare eficientă, adecvată, printr-o analiză pertinentă atât a resurselor existente în școală – atât materiale, cât și umane – cât și printr-o analiză pertinentă a necesității oportunității acestui curriculum la decizia elevului.”

Dana Bobocea a spus că este bine să fie implicați elevii, părinții și profesorii, dar „niciunul nu va avea o greutate mai mare decât celălalt”:

„Toate aceste activități, pe lângă trunchiul comun, trebuiesc judecate cu foarte multă seriozitate și cu foarte multă implicare din partea tuturor actorilor educaționali. Este bine că implicăm elevul, că implicăm părintele, că implică profesorul. Toți cei trei actori educaționali trebuie să aibă un cuvânt de spus. Niciunul nu va avea o greutate mai mare decât celălalt, pentru că fiecare privește dintr-o anumită perspectivă această activitate. Privind dintr-o perspectivă anume, perspectiva globală va fi una benefică beneficiarului primar al educației. Este ceea ce cred și ceea ce am susținut permanent. (…)”

Profesoara a menționat că directorul e cel care știe ce resurse are și a oferit un exemplu în acest sens:

„Până la urmă, directorul trebuie să-și asume, pentru că el știe ce resursă materială și umană are. Elevul și părintele pot să-și imagineze că dezvoltă un curriculum de origami. Dacă eu nu am specialist în origami, cum pot eu să-l propun în oferta educațională, chiar dacă elevii vor, chiar dacă părinții vor? În sensul acesta m-am referit: toți actorii educaționali sunt importanți. În egală măsură, fiecare are un punct de vedere pertinent, corect. La final, însă, exact cum spuneți, managerul de școală este cel care știe pe ce resurse se bazează și atunci poți să propui o listă finală de curriculum la decizia elevului, care să poată fi și susțină.”

Ce înseamnă Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii

Iată ce prevede Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023:

Art. 86 – „(3) Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, denumit în continuare CDEOȘ, se constituie din disciplinele/domeniile de studiu, este propus pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică și filiera vocațională, și este elaborat la nivel național, regional, local sau la nivelul unității de învățământ. Elevul are posibilitatea de a alege disciplinele/domeniile de studiu, din oferta școlii, în funcție de propriile nevoi și interese de cunoaștere.”

În proiectul planurilor-cadru sunt aduse următoarele explicații în privința CDEOȘ:

„Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii reprezintă segmentul curriculumului național care permite dezvoltarea de către fiecare unitate de învățământ a propriului proiect curricular.

– pentru învățământul liceal, filiera teoretică și filiera vocațională, constituie o ofertă educațională propusă la nivel național/regional/local/al unității de învățământ și care promovează trasee particulare de învățare, pentru susținerea nevoilor și intereselor specifice de învățare ale elevilor, unor performanțe diferențiate și nevoilor comunității locale.

– pentru învățământul liceal tehnologic, este elaborat de unitatea de învățământ, în parteneriat cu operatorii economici/autoritățile administrației publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieței muncii și se implementează pe durata stagiilor de pregătire practică, în funcție de numărul de ore alocat prin planurile-cadru;”

„Principalele categorii de opționale din CDEOȘ sunt:

– opțional de aprofundare – are ca scop realizarea unui parcurs suplimentar pentru dezvoltarea competențelor specifice prevăzute de programa școlară a unei discipline obligatorii, prin noi activități de învățare; acesta nu necesită programă școlară nouă;

– opțional ca disciplină nouă/domeniu nou de studiu – opțional care introduce o disciplină nouă față de cele incluse în trunchiul comun/în curriculum de specialitate sau introduce noi domenii/teme corespunzătoare unei discipline din trunchiul comun/curriculum de specialitate sau le dezvoltă pe cele existente; acesta necesită programă școlară nouă;

– opțional integrat – opțional structurat din perspectiva domeniilor de cunoaștere, în jurul unei teme integratoare pentru o anumită arie curriculară sau pentru mai multe arii curriculare; acesta necesită programă școlară nouă.”

Informații de context

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, și până pe 6 martie. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale​. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”​.

O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice​. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum​.

În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală​. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”​.

«Istoria românilor/ României» va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun la liceu, a anunțat Ministerul Educației, în urma discuțiilor și întâlnirii de lucru avute joi, 13 februarie, cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universități.

Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână​.

În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său​. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”​.

De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării​. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat​.

Citește și:

Planuri-cadru liceu 2025. Ministrul Educației: Nu sunt dispus să mai adaug discipline suplimentare. Multe lucruri legate de creativitate și componenta de inovare pot fi acoperite în zona de arte și în zona de consiliere și orientare

Planuri-cadru 2025. Daniel David: În timpul dezbaterilor, unii participanți au rămas uneori fixați pe aspecte prea punctuale: doar materia proprie și numărul de ore / Ținta este ca elevii care vor fi în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027 să intre în noua logică curriculară