Elevii români stau 12 ani în școală, dar învață doar 8 – Raport Banca Mondială. Copiii care se nasc azi în România au aceeași șansă de (sub)dezvoltare ca cei din Afganistan, Ecuador și Thailanda

Timpul petrecut la școală de un elev este de 12 ani, în medie, potrivit raportului Băncii Mondiale numit Indicele Capitalului Uman. Ca să afle cât de mult învață elevii la școală, experții au suprapus indicii de calitate ai învățământului, peste această durată a perioadei școlare (incluzând aici învățământul primar, gimnaziul și liceul) până la împlinirea vârstei de 18 ani. Iar acești indici au fost obținuți din testările internaționale (PISA, TIMMS, PIRLS) la care România a participat. Rezultatul este dezarmant: din cei 12,2 ani petrecuți la școală, elevii învață propriu-zis doar 8,8 ani. Rezultă o diferență de 3,4 ani – practic aceasta este o perioadă de pierdere de timp.

Indicele Capitalului Uman explicat pe înțelesul tuturor (prezentarea BM):

“Faceți cunoștință cu Ana, s-a născut azi dimineață. Părinții Anei se gândesc la viitorul ei. Va depăși vârsta copilăriei, va supraviețui? Cum se va descurca la școală? Va crește într-un mediu care sprijină sănătatea și educația? Aceste întrebări vor modela viața Anei, a generației ei, a țării ei și a lumii întregi. Așa că nu e prea devreme să ne întrebăm toate astea. Ca să exploreze răspunsurile, Banca Mondială a creat Indicele Capitalului Uman. Indicele se uită la detaliile despre sănătate și educației din țara Anei și calculează ce șanse au ea și generația ei să-și atingă potențialul. Face astea combinând cinci indicatori ai sănătății și educației atent aleși pentru că cercetarea globală i-a legat direct de productivitate. Matematica este simplă, dar puternică. Supraviețuirea copiilor, participarea școlară, calitatea învățării, creșterea sănătoasă și supraviețuirea adulților (cați dintre tinerii de 15 ani vor ajunge la 60 de ani) – toate intră în Indicele Capitalului Uman. Indicele calculează apoi o singură valoare, între zero și unu, bazat pe cât contribuie fiecare indicator la productivitatea unui adult.

Cum se traduc toate astea?

Supraviețuirea: Ana va trăi suficient cât să înceapă școala?

Școală: Dacă Ana începe școala, cât timp o va frecventa? Va învăța să scrie și să citească bine? Va fi stăpână pe ea la matematică, științe și rezolvarea problemelor? Va fi pregătită pentru facultate?

Sănătate: Încă din prima zi, Ana va crește într-un mediu sigur și sănătos? Va primi mâncarea, îngrijirea medicală și sprijinul familiei, de care are nevoie ca să crească puternică și inteligentă? Pentru fiecare țară, Indicele Capitalului Uman ne spune o poveste. O poveste despre cum va fi viitorul generației Anei, în comparație cu ce ar putea să fie.”

De exemplu, România are un Indice al Capitalului uman de 0,6. Asta înseamnă că, pe masură ce crește, productivitatea Anei și a întregii generații născute azi în forța de muncă va fi de 60% din ceea ce ar putea fi dacă ar fi beneficiat de o educație completă și de o sănătate bună. Asta spune mai mult decât faptul că educația și sănătatea sunt importante, spune că “Las’ că merge și-așa” costă România 30% din veniturile ei pe termen lung, potrivit calulelor făcute în cadrul Indicelui Capitalului Uman.

Indicele Capitalului Uman măsoară, potrivit metodologiei raportului lansat de Banca Mondială, cantitatea de capital uman pe care un copil născut azi se poate aștepta să o atingă până la vârsta de 18 ani. Practic, este o interpretare a productivității generației viitoare de angajați, comparată prin filtrul unei educații și stări de sănătate complete. A fost calculat pentru 157 de țări.

Unde este România?

Țara noastră e situată ușor peste media lumii (0,6 RO față de 0,57 Global), dar ultima din Uniunea Europeană, întrecută chiar și de Bulgaria (0,68), de regulă aflată până anul trecut în poziția de lanternă roșie a clasamentelor de acest fel. Vecinii stau mai bine: Serbia (0,66),  Ungaria (0,7), Ucraina (0,65), Moldova e sub noi (0,58), dar ne întrec state ca Bosnia Herțegovina (0,62), Muntenegru (0,62), Albania (0,62), Georgia (0,61), Turcia (0,63).

Cu același indice ca România (0,6) sunt Azerbaidjan, Ecuador, Thailanda și Uruguay.

Față de 2012, în 2017 România a înregistrat o scădere a Indicelui Capitalului Uman de la 0,63, la 0,60.

Detalierea indicatorilor pentru România

Probabilitatea de a supraviețui până la vârsta de 5 ani – 99 din 100 de copii din România reușesc asta.

Așteptarea pentru frecventarea școlii – Un copil care începe grădinița la vârsta de 4 ani se poate aștepta să termine 12,2 ani de școală până la împlinirea vârstei de 18 ani (n.r. asta înseamnă că va abandona școala în clasa a X-a).

Scorul testărilor internaționale – elevii din România fac 452 de puncta pe o scală unde 625 reprezintă cunoștințe avansate și 300 reprezintă cunoștințe minime.

Anii de învățare – Atunci când se pune problema cât timp copiii chiar învață, așteptarea pentru frecventarea școlii scade la 8,8 ani. Asta înseamnă o diferența de 3,4 ani în care elevii de fapt nu învață nimic, din cei 12,2 cât stau la școală în medie.  Cel mai mare decalaj din UE, potrivit Băncii Mondiale.

Rata de supraviețuire a adulților –  Doar 87 % din cei care acum au vârsta de 15 ani vor ajunge la vârsta de 60 de ani.

Proiectul Capital Uman caută să atragă atenția și să crească interesul pentru învestiția în capitalul uman. Proiectul are trei componente – pe lângă Indicele Capitalului Uman, există și un program de încurajare a cercetării și măsurării capitalului uman, dar și unul de susținere adresat statelor, care să accelereze progresul în creșterea beneficiilor capitalului uman.

Foto: pixabay.com