Elevii “să se bucure dacă au emoții înainte de examen pentru că acestea, inclusiv cele negative cum e anxietatea, reflectă faptul că creierul și corpul lor sunt pregătite pentru acțiune. Să nu se teamă dacă își dau seama că inima le bate mai repede, respirațiile sunt mai scurte și mușchii sunt mai tensionați. La fel se simt și campionii înainte de o cursă pe care o vor câștiga. Să aibă încredere în mintea și corpul lor și să vadă aceste reacții ca pe un semn bun”. Sfaturile vin de la Andrei Miu, profesor de neuroștiințe cognitive și genetică comportamentală la Universitatea Babeș-Bolyai.
Cu doar câteva ore înaintea primului examen pentru copiii de clasa a VIII-a, Edupedu.ro reia interviul publicat pe 9 iunie cu psihologul Andrei Miu, fondatorul Laboratorului de Neuroștiințe Cognitive.
Rep: Cum pot să își gestioneze copiii de 13-14 ani emoțiile, înaintea examenului de la finalul clasei a VIII-a? Aveți câteva ponturi pentru ei, în această perioadă de vulnerabilitate?
Andrei Miu: Dacă aș fi în locul lor, aș încerca să văd examenul ca pe o oportunitate de a îmi pune în valoare calitățile și de a mă cunoaște mai bine. Intră singuri la examen și, dacă au încredere în ei și văd situația ca pe o oportunitate personală, mai degrabă decât ca pe un pericol, se vor simți bine și vor putea să dea tot ce au mai bun. Știu că e greu să vadă examenul așa, mai ales că toată lumea din jur le spune, probabil, cât e de important acest examen pentru intrarea la liceu. Dar trebuie să fie conștienți că performanța lor depinde nu doar de cunoștințele pentru examen, ci și de cultivarea emoțiilor potrivite, care îi vor ajuta să se concentreze și să exploateze la maximum ce au învățat. Iar emoțiile depind exclusiv de felul în care interpretează situația: dacă evaluează examenul ca pe o oportunitate de a sta sub reflector și de a se bucura că sunt stăpâni pe sine, le promit că emoțiile negative, cum ar fi anxietatea, vor rămâne la o intensitate adaptativă, adică nu vor fi copleșitoare, și va rămâne loc și de emoții pozitive. Vor vedea, sper, că poate fi și frumos să stea alături de colegi de aceeași vârstă, fără părinți și profesori, doar ei și acest eveniment al tinereții lor.
Ceea ce spun despre avantajele interpretării examenului ca oportunitate e susținut de cercetări din psihologie (a se vedea: https://doi.org/10.1080/10615806.2018.1442615), în care elevii au fost instruiți să adopte această perspectivă și s-a văzut că au avut emoții mai diverse, iar perfomanța lor la examen a fost mai bună. Reinterpretarea examenului ca oportunitate în loc de amenințare este un exemplu de aplicare a unei strategii de reglare emoțională foarte eficientă, numită reevaluare cognitivă.
Un alt lucru pe care aș vrea să li-l spun elevilor este să se bucure dacă au emoții înainte de examen pentru că acestea, inclusiv cele negative cum e anxietatea, reflectă faptul că creierul și corpul lor sunt pregătite pentru acțiune. Să nu se teamă dacă își dau seama că inima le bate mai repede, respirațiile sunt mai scurte și mușchii sunt mai tensionați. La fel se simt și campionii înainte de o cursă pe care o vor câștiga. Să aibă încredere în mintea și corpul lor și să vadă aceste reacții ca pe un semn bun. Aceasta e tot reevaluare cognitivă, dar a emoțiilor de data aceasta, și pot vedea în acest studiu: https://doi.org/10.1016/j.jesp.2009.08.015 că îi va ajuta.
Deci mesajul pentru elevi este că evaluarea situației de examen ca oportunitate și evaluarea emoțiilor ca un semn de mobilizare adecvată le va pune emoțiile pe făgașul cel mai bun și îi va ajuta să obțină cea mai bună performanță la examen. Și că examene vor mai avea, așa că e foarte important și pentru viitor să se raporteze în felul cel mai potrivit la aceste situații. Sunt studii care arată că beneficiile reevaluării cognitive într-o situație se păstrează, așa că ce fac cu emoțiile lor înainte de acest examen îi va ajuta să le fie mai ușor la viitoarele examene.
Întrebare: Ce i-ați sfătui pe părinți să facă, în această ultimă săptămână dinaintea examenului?
Andrei Miu: Părinții ar trebui să își ajute copiii să vadă examenele ca pe ceva bun, ca pe o oportunitate de a se exprima și de a-și măsura forțele, nu ca pe o amenințare. La un adolescent de 13-14 ani, capacitatea de reglare emoțională nu e maturizată pentru că o parte din creierul lor numită cortex prefrontal este în curs de dezvoltare. Emoțiile adolescenților sunt la fel de puternice ca ale adulților, dar reglarea lor emoțională nu este maturizată, ceea ce implică o vulnerabilitate emoțională de care părinții ar trebui să aibă grijă.
Studiile arată că adolescenții apelează mai frecvent decât adulții la reglare emoțională extrinsecă, adică își împărtășesc emoțiile celor din jur și au nevoie de ajutor de la aceștia ca să și le controleze. Părinții sunt primii care ar trebui să îi ajute pe adolescenți să aibă emoțiile potrivite, raportându-se într-o manieră pozitivă și încrezătoare la o situație cum e examenul, și să le folosească în avantajul lor. Nu doar că aceasta îi va ajuta pe moment, dar le va modela reglarea emoțională pentru viitor.
Dacă adolescentul învață de la părinte că o situație cum e examenul trebuie văzută ca un eveniment de viață obișnuit și în care se poate simți bine, va merge mai departe în viață cu un model de reglare emoțională care îi va permite să își dezvolte potențialul și să își protejeze sănătatea mintală și fizică.
___
Andrei C. Miu este profesor de neuroștiințe cognitive și genetică comportamentală la
Departamentul de Psihologie, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea
Babeș-Bolyai. A înființat și conduce Laboratorul de Neuroștiințe Cognitive, unul din cele mai active grupuri de cercetare din acest domeniu. Cercetările sale despre emoții au fost publicate în numeroase reviste de specialitate internaționale, profesorul Miu fiind, conform evaluărilor scientometrice, unul din psihologii români cu mare vizibilitate internațională.
Unul din proiectele sale recente este Registrul Gemenilor Români, prin care încearcă să încurajeze cercetările de genetică comportamentală din țara noastră. Cea mai recentă carte a sa este „Genes, Brain and Emotions. Interdisciplinary and Translational Perspectives”, publicată la Oxford University Press din SUA. A fost Fulbright Visiting Researcher la Stanford Psychophysiology Laboratory din cadrul Stanford University, SUA, în 2009.
Este doctor în psihologie, titlu obținut cu Summa cum Laude în 2007 la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Descarcă de aici CV-ul lui Andrei Miu
Sursa foto: Fotografie de Matei Plesa pentru Decât o Revistă #17
Interviul via e-mail acordat de Andrei Miu este parte a analizei:
- NOTĂ: Campania #solidaritateCOVIDedu este un proiect al Edupedu.ro susținut de Fundația eMAG
- Stakeholderii care cred în educație și vor să se alăture inițiativei #solidaritateCOVIDedu sunt invitați să ne scrie pe comunicare@edupedu.ro
Kathleen Kavalec
Redacția
Ș.L.
Mihai Peticilă
Costin Ionescu
Razvan Chereches
3 comments
Cred ca nu inteleg, domnule Miu: adica sa se bucure, chiar daca au anxietate? Decat sa spuneti ca sistemul de invatamant e total anapoda, cu astfel de evaluari, concursuri, examene, adica forme de discriminare si de separare, care ii supun pe copii la orice, doar la stari pozitive si constructive NU, dv veniti cu ideea “brilianta”, ca ei sa se bucure de anxietate si frici! Aveti macar idee ce inseamna starea de anxietate? Va doresc una, ca sa va bucurati apoi de ea, nu de alta, dar asa veti sti macar ca sunteti viu!
Propun sa fim realiști, nu sa ne mințim.
Cei care cu adevărat s-au pregătit, imediat cum vor vedea subiectele, nu vor mai avea emotii. Cei nepregătiti și mai ales cei mediocri, desigur ca vor tremura de frica, nu de emoție tot timpul examenului. Frica pentru ca abia acum realizează ca din cauza lenei și a nepăsării de-a lungul anilor de gimnaziu, în timp ce colegii lor scriu, ei nu prea au ce scrie.
Că creierul…. aaaaam inteles