Elevii români manifestă înclinații creative peste media OCDE și apreciază sprijinul profesorilor, dar nu le pot transforma în gândire creativă performantă, o competență-cheie pentru noile generații – Fișa de țară pentru noile date PISA 2022

Elevii români au o performanță a gândirii creative mult sub medie, în testarea internațională PISA 2022, dar acest lucru iese în evidență în condițiile în care, potrivit celor mai recente date referitoare la aceasta, publicate luni într-un nou volum PISA, ei manifestă într-o măsură mai mare decât elevii din țările OCDE atitudini favorabile gândirii creative. În același timp, potrivit sursei citate, ei sunt într-o măsură mai mare convinși că nu pot face multe pentru a îmbunătăți propria creativitate, într-o evaluare menită să scoată în evidență calitatea gândirii creative de competență-cheie pentru noile generații.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a publicat, marți, cele mai noi date rezultate din testarea PISA 2022, de data aceasta fiind vorba despre testarea privind gândirea creativă a elevilor în vârstă de 15 ani, testare suplimentară celor clasice care vizează matematica, citirea și științele. Raportul arată că performanța elevilor din România din punct de vedere al gândirii creative este printre cele mai slabe din Europa, iar dintre toate cele 64 de țări și sisteme economice participante, România înregistrează cele mai mari diferențe în performanța elevilor din medii avantajate și cei din medii dezavantajate – detalii aici. 

• Testarea PISA din 2022 a fost dată, în România, de elevii care se aflau atunci în clasa a 9-a, adică primii elevi care au urmat și clasa pregătitoare (2012-2013) și pentru care, până la finalul gimnaziului, a fost folosit un curriculum bazat pe competențe.

Potrivit datelor publicate în Fișa de țară (disponibilă în limba română pe ISE.ro), în pofida acestor rezultate, elevii români participanți la testare au manifestat credințe și atitudini favorabile gândirii pozitive într-o măsură mai mare decât media elevilor din cadrul OCDE. 

Astfel, ei au afirmat, în într-o măsură mai mare cu câteva puncte procentuale decât media OCDE, că:

• „este posibil să fii creativ în aproape orice domeniu”, 
• „sunt mulțumit(ă) când fac ceva creativ”, 
• „îmi place să înțeleg cum funcționează lucrurile”, 
• „aș vrea să înțeleg de ce oamenii se comportă într-un anumit mod”
• „termin activitățile chiar și atunci când devin mai grele decât am crezut”

Pe de altă parte, ei cred în mai mare măsură decât media OCDE (64%, față de 54% la nivel OCDE), că nu pot schimba foarte mult creativitatea ca trăsătură personală. Totodată, ei spun în mai mare măsură decât media OCDE că „renunț după ce am greșit” (30% – elevi din România, 18% – media OCDE).

Cum sintetizează aceste lucruri fișa de țară ce însoțește raportul internațional:

• În România, 85% dintre elevi au fost de acord sau în acord total cu afirmația că este posibil să fii creativ în aproape orice domeniu, comparativ cu media de 82% din țările OECD. Acești elevi au obținut scoruri semnificativ mai mari decât colegii lor (diferența a fost de 4 puncte), ținând cont de caracteristicile socioeconomice ale elevilor și școlilor. Cu toate acestea, 64% dintre elevii din România consideră că abilitățile lor creative țin de o caracteristică individuală fixă și că nu se pot schimba prea mult – un „mindset fix” (set de credințe, mentalitate) care se asociază în medie cu un scor cu 0,9 puncte mai mic în țările OECD, ținând cont de aceleași caracteristici.
• În general, elevii s-au autoevaluat ca având niveluri relativ ridicate de imaginației, deschiderii în plan intelectual și autoeficacității privind sarcinile creative. Acestea sunt atitudini care se corelează pozitiv cu performanța la gândire creativă, în medie în țările OECD. În România, 89% dintre elevi au fost de acord sau în acord total cu ideea că activitățile creative le aduc satisfacție, în timp ce doar 28% au afirmat că întâmpină dificultăți în a-și folosi imaginația. Primii au obținut scoruri semnificativ mai mari decât colegii lor, în timp ce scorurile celor din urmă au fost semnificativ mai mici, ținând cont de caracteristicile elevilor și școlilor.
• Unele abilități socio-emoționale, cum ar fi curiozitatea, capacitatea de a ține cont de perspective multiple și perseverența, au fost identificate, de asemenea, drept caracteristici distinctive ale elevilor cu o gândire creativă dezvoltată. În România, 85% dintre elevi doresc să știe cum funcționează lucrurile, 76% doresc să înțeleagă de ce oamenii se comportă așa cum se comportă, iar 62% își duc sarcinile la bun sfârșit chiar și atunci când acestea devin mai dificile decât credeau inițial. Acești elevi au avut rezultate semnificativ mai bune la testul de gândire creativă decât colegii lor din medii socioeconomice similare.
• În România, 73% dintre elevii de 15 ani se așteaptă să obțină cel puțin o diplomă de studii superioare (media OECD: 70%). În medie în țările OECD, acești elevi au demonstrat o competență mai bună în domeniul gândirii creative decât colegii lor, chiar și după ce au fost luate în considerare performanța lor la matematică și lectură, precum și caracteristicile socioeconomice. Mai mult, 6% se așteaptă să lucreze într-un sector creativ și cultural la vârsta de 30 de ani, în timp ce 2% declară că au un părinte care lucrează într-un astfel de loc de muncă. În medie în țările OECD, acești elevi au obținut scoruri semnificativ mai mari decât colegii lor (1,1 puncte diferență). Prin comparație, cei care se așteaptă să lucreze ca manageri sau profesioniști i-au depășit pe colegii lor cu 0,7 puncte.

În același timp, elevii români, în pofida rezultatelor mult sub media OCDE,  apreciază la fel de mult sau mai mult decât elevii din țările membre OCDE că profesorii le sprijină creativitatea. 

Astfel, la fel de mulți elevi din România și în medie la nivel OCDE (62%, respectiv 63% spun că „profesorii îmi acordă suficient timp pentru a veni cu soluții creative la sarcinile de lucru”. Mai mulți elevi din România spun că „profesorii mei apreciază creativitatea elevilor (77% vs. 70% media OCDE).

Mai mulți elevi români cred că „profesorii mă încurajează să vin cu răspunsuri originale” (74% dață de 64%) și că „la școală mi se oferă șansa de a-mi exprima propriile idei (74% față de 69%).  

Tot fișa de țară scoate în evidență și faptul că, dintre cele patru domenii de evaluare a gândirii creative, elevii din România au manifestat o competență mai ridicată în cazul exprimării în scris și al exprimării în imagini și rezultate mai slabe în ceea ce privește rezolvarea problemelor sociale și rezolvarea problemelor științifice. 

Testul de evaluare a gândirii creative a inclus 32 de sarcini, încadrate în aceste patru domenii. Pe baza acestora a fost evaluat „succesul relativ”, anume diferența dintre procentul răspunsurilor corecte într-un domeniu de context și procentul mediu corect la toate celelalte sarcini (doar răspunsurile notate cu punctaj maxim)..Datele României au fost prezentate comparativ cu cele care înregistrează cea mai bună performanță relativă într-un domeniu, respectiv cu alte țări învecinate sau comparabile – vezi graficul de mai jos. 

Potrivit fișei de țară, „în toate țările și economiile participante, după ce a fost luată în considerare dificultatea itemilor, cele mai mari provocări pentru elevi s-au dovedit a fi cele din cadrul sarcinilor care au presupus rezolvarea prin idei creative a unor probleme sociale și științifice.”.

Ce mai consemnează fișa de țară pentru România, aferentă volumului PISA 2022 privind gândirea creativă:

• Potrivit directorilor de școală, elevii din România au acces la ore/activități artistice (47%), artă teatrală (10%), scriere creativă (21%) sau programare pe calculator (37%) o dată pe lună sau mai des; iar 30%, 13%, 21% și 29% dintre elevi participă la aceste cursuri/activități (mediile OECD: 27%, 11%, 16% și 17%).
• Digitalizarea transformă mediul social al elevilor de 15 ani, atât la școală, cât și în afara ei. În România, 57% dintre elevi utilizează instrumente digitale în scopuri de învățare cel puțin o oră pe zi la școală și 59% în afara școlii, într-o zi obișnuită de weekend (mediile OECD: 55% și 50%). În general, acest tip de utilizare se pare că se asociază pozitiv, dar modest, cu performanța elevilor la gândire creativă, până la un anumit punct – așa cum se întâmplă și în cazul performanței la matematică.
• Utilizarea instrumentelor digitale în scopuri recreative, cu toate acestea, are un impact diferit asupra performanței elevilor la gândire creativă. În România, 50% dintre elevi petrec cel puțin o oră pe zi în cadrul unor activități digitale de relaxare, în timp ce sunt la școală (media OECD: 35%). În medie în țările OECD, acest context și tip de utilizare se asociază negativ cu performanța la gândire creativă. Însă, elevii din România care se folosesc de instrumente digitale mai mult de o oră pe zi, pentru activități de timp liber în afara școlii (de exemplu, într-o zi tipică de weekend), au obținut un scor cu 3,6 puncte mai mare decât colegii lor, după ce au fost luate în considerare genul și profilurile socioeconomice ale elevilor și școlilor. În această situație, au fost 87% dintre elevii din România și 80% în medie în țările OECD.
• În cazul României, activitățile digitale de timp liber, precum jocurile video sau navigarea (dar nu neapărat implicarea activă) pe rețelele de socializare, cel puțin o oră pe zi în weekend, au fost asociate cu o performanța mai ridicată la testul de gândire creativă (diferențe de scor de 1, respective 2 puncte, luând în considerare aceleași caracteristici socioeconomice).

Vezi integral fișa de țară – PISA 2022 Volumul III – Gândire creativă (sursa: ISE.ro):

Citește și:

BREAKING Gândirea creativă a elevilor din România – la pământ, arată rezultatele PISA 2022 care au testat această competență esențială pentru noile generații. Diferențele socio-economice produc o prăpastie între elevii români, fără egal în rândul țărilor participante la evaluarea internațională – Val nou de date publicate de OCDE

Am petrecut ani de zile învățând pentru note și validare academică și am realizat abia acum cât timp am pierdut – discursul cutremurător, după 12 ani de școală, al Iuliei Cociuba, șefă de promoție la Colegiul „Mihai Viteazul” din Ineu / Eleva face un apel la acțiune: Sper să fie și un pas spre conștientizarea unor probleme care au fost băgate sub preș atâta timp

Generația 2024 – ultima fără clasa pregătitoare. 30% dintre cei care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani nu au mai ajuns la Bacalaureat, adică peste 60.000 de elevi, cu 10 mii mai mulți față de anul trecut

BREAKING PISA 2022 România – penultima în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale: matematică, științe, citire / Aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media OCDE

INFOGRAFICE Ce spun directorii de școli vs. ce spun rezultatele PISA 2022: Diferențe majore urban-rural în performanțele elevilor, în timp ce directorii nu raportează diferențe semnificative privind personalul didactic sau dotările / Plus: nu sunt diferențe în rezultatele la Matematică între elevii din școli cu resurse și cei din școli cu deficit de resurse

Foto: © Rido | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.