Minorii și tinerii peste 18 ani care au dobândit o formă de protecție internațională pot participa la cursul de inițiere în limba română, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul 6.127 din 24 octombrie 2022. O grupă este constituită, în medie, de 15 participanți, dar inspectoratul școlar poate aproba organizarea de grupe al căror efectiv depășește numărul maxim sau este sub numărul minim de participanți, după cum apare în metodologie. Organizarea de cursuri intensive pentru învățarea limbii române poate fi realizată, inclusiv în cadrul unor școli de vară.
- Metodologia se aplică minorilor și tinerilor care au depășit vârsta de 18 ani, dar nu au încheiat studiile preuniversitare, care au dobândit sau au solicitat o formă de protecție internațională sau un drept de ședere în România, precum și minorilor și tinerilor din aceeași categorie, cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene.
- Ordinul public în Monitorul Oficial îl anulează pe cel cu nr. 5.925 din 12 noiembrie 2009.
Părinții sau reprezentanții legali ai minorului au dreptul să solicite, prin depunerea unei cereri la inspectoratul școlar județean, respectiv la Inspectoratul Școlar al Municipiului București, înscrierea acestora în învățământul preuniversitar, potrivit documentului. În cazul tinerilor peste 18 ani, ei vor depune cererea de înscriere la inspectoratul școlar.
Cererea de participare la cursurile de inițiere în limba română va fi însoțită de documentul de identitate, conform metodologiei. Dacă cererile de participare și documentele sunt depuse la centrele teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, atunci acestea sunt transmise inspectoratelor școlare în termen de cel mult 5 zile de la primire.
Iată ce prevede art. 20 din metodologie despre înscrierea la cursurile de inițiere în limba română:
„Art. 20. — (1) Părinții/Reprezentanții legali ai minorilor străini care nu cunosc limba română depun cererea de participare la cursurile de inițiere în limba română, însoțită de documentul de identitate, conform legislației în vigoare, la inspectoratele școlare județene, respectiv la ISMB sau la sediile centrelor teritoriale ale IGI. În această din urmă situație, centrele teritoriale ale IGI transmit cererile de participare, însoțite de documente de identitate ale acestor categorii de străini, în termen de cel mult 5 zile de la primire, inspectoratelor școlare în a căror rază domiciliază beneficiarii.
(2) Cererile de participare la cursurile de inițiere în limba română pot fi depuse și de tinerii care au depășit 18 ani, dar nu au încheiat studiile preuniversitare, la inspectoratul școlar județean/ISMB.
(3) Cererea de participare la cursurile de inițiere în limba română se depune, de regulă, odată cu cererea de înscriere în învățământul preuniversitar, iar repartizarea cursanților se realizează după primirea cererii, de către inspectoratul școlar.
(4) Inspectoratul școlar județean/ISMB asigură înscrierea solicitanților la cursuri și le comunică acestora, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea cererii, unitatea de învățământ unde vor avea loc aceste cursuri”.
În cazul în care părinții sau reprezentanții legali declară că minorul străin cunoaște limba română, pe lângă solicitarea de înscriere adresată inspectoratului școlar, aceștia vor depune și o declarație pe propria răspundere, referitoare la cunoașterea limbii române de către copii și renunțarea la dreptul de participare la cursul de inițiere în limba română, după cum apare la art. 21. „Opțional, pentru această categorie de minori străini, părinții/reprezentanții legali desemnați pot depune o cerere scrisă prin care să solicite participarea la primul test de limba română organizat la nivelul județului/municipiului București, în vederea obținerii certificatului de competență lingvistică, conform Cadrului european comun de referință pentru limbi (CECRL)”.
- Inspectoratul școlar numește unitatea de învățământ în care urmează să se țină cursul.
Despre cursul de inițiere în limba română, potrivit metodologiei
Cursurile de inițiere în limba română se desfășoară pe durata întregului an școlar și încep de la momentul în care există solicitanți. Fiecare cursant beneficiază de un număr de 6 ore pe săptămână. În metodologia anterioară erau doar 4 ore pe săptămână.
„Fiecare cursant beneficiază de un număr minim de 216 ore de inițiere în limba română, corespunzătoare unei perioade de 36 de săptămâni, repartizate pe parcursul unui an școlar și, după caz, al anului școlar următor. Cursanții pot continua frecventarea cursului și după încheierea celor 216 ore, până la prima sesiune de examinare a competențelor de limba română dobândite, la care le este permis să se prezinte”, potrivit art. 24 alin. (3).
Cursul este împărțit, de regulă, în 3 module, corespunzătoare nivelurilor A1, A2 și B1, conform CECRL. „În funcție de nevoi, se pot organiza și module bazate pe subîmpărțirea celor menționate, de tipul A1.1 și A1.2, mai ales pentru cursanți care necesită un timp suplimentar pentru familiarizarea cu alfabetul latin”, este menționat în document.
În document mai apare că, „la sfârșitul fiecărui modul, profesorul va testa cursanții. În funcție de rezultat se poate recomanda continuarea cu modulul următor, continuarea dublată de activități remediale sau reluarea modulului încheiat”.
„Art. 28. — (1) La sfârșitul cursului de inițiere în limba română elevii vor participa la o sesiune de evaluare a competențelor lingvistice, în urma căreia se eliberează un certificat de competență lingvistică.”
Spre deosebire de vechea metodologie, organizarea de cursuri intensive pentru învățarea limbii române poate fi realizată, inclusiv în cadrul unor școli de vară, potrivit unor proceduri specifice elaborate de Ministerul Educației.
Conform sursei citate, o grupă este constituită, în medie, din 15 elevi. Numărul minim de participanți este de 10, iar numărul maxim de participanți este de 20. Cu toate acestea, Inspectoratul școlar județean/ISMB poate aproba organizarea de grupe al căror efectiv depășește numărul maxim sau este sub numărul minim de participanți, astfel încât să fie asigurat dreptul de participare la cursul de inițiere în limba română pentru solicitanți.
Despre profesorii care vor preda cursul de inițiere în limba română
Art. 23. — „Profesorii care susțin cursul de inițiere în limba română vor beneficia, cu prioritate, de accesul la activități de formare în domeniul predării limbii române ca limbă străină, al relațiilor interculturale și comunicării.”
Ministerul Educației poate organiza, în parteneriat cu IGI și/sau alte organizații, activități de formare a profesorilor care predau cursul de inițiere în limba română, potrivit documentului consultat.
„Art. 31. — Retribuția profesorilor care predau cursurile de inițiere se face prin plata cu ora/cumul, în condițiile legii.”
„Art. 32 alin. (3) — „Plata profesorilor care predau cursurile de inițiere se face din bugetele unităților de învățământ care organizează cursul, în condițiile legii. Elevii audienți vor fi incluși în calculul finanțării unităților de învățământ, conform prevederilor legale în vigoare”.
Calitatea de audient
Art. 4. — (1) Elevii minori și tineri care au depășit vârsta de 18 ani, dar nu au încheiat studiile preuniversitare, care au dobândit sau au solicitat o formă de protecție internațională sau un drept de ședere în România, pentru care s-a solicitat înscrierea în învățământul preuniversitar și care, până la finalizarea procedurii de recunoaștere și echivalare a studiilor într-un anumit an de studiu, frecventează cursurile unității de învățământ preuniversitar, dobândesc calitatea de audient.
Elevii audienți pot participa simultan la cursul de inițiere în limba română, precum și la alte activități educative școlare sau extrașcolare, conform metodologiei.
Vezi mai jos ce categorii de elevi pot să dobândească calitatea de audient:
Ordin pentru aprobarea Metodologiei privind școlarizarea și organizarea și desfășurarea cursului de inițiere în limba română și a Procedurii privind elaborarea, aprobarea și distribuirea programelor și manualelor cursului de inițiere în limba română pentru minorii care au dobândit o formă de protecție internațională sau un drept de ședere în România, precum și pentru minorii cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene:
Ștefan Lefter
Diana Ghimiși