Elevii maghiari din Transilvania: sub 50% au acces la învăţământ digital interactiv, în timp ce majoritatea primesc temele prin SMS, e-mail sau site-uri de socializare / 40% din părinţi vor recuperarea clasică a orelor, chiar și în lunile de vară

Mai puțin de jumătate dintre elevii maghiari din Transilvania au acces la metode digitale interactive de predare, dar peste 60% au continuat să învețe primind temele prin SMS, e-mail sau site-uri de socializare. Rezultatele aparțin unui studiu realizat de Asociaţia Centrul de Analiză a Politicilor Publice Cluj-Napoca, scrie Rador. De precizat că cercetarea a fost realizată în perioada în care din partea Ministerului Educaţiei exista doar o recomandare cu privire la şcoala online, și nu obligația.

• În acelaşi timp, aproximativ 40% din părinţi ar prefera ca perioada aceasta să fie recuperată într-o forma tradiţională de învăţământ, majoritatea spunând că ar sacrifica lunile de vară pentru acest lucru, iar 10% dintre părinţi sunt în favoarea repetării anului şcolar, arată studiul realizat la începutul lunii.

Studiul intitulat “Coronavirus în Transilvania” a fost publicat luni și arată că marea majoritate a elevilor maghiari din Transilvania participă la învăţământul la distanţă, care în România a fost opţional între 11 martie şi 3 aprilie şi a devenit obligatoriu începând de săptămâna trecută, după terminarea vacanţei de primăvară.

Pentru aproximativ 9% dintre copii şcolile nu au asigurat nicio soluţie pentru învăţământul la distanţă. Metode de predare digitale interactive au fost disponibile pentru numai 45% din elevi, transmite Rador.

Platforme educaţionale digitale au fost utilizate de 31% din elevi, iar 22% au studiat cu ajutorul videoconferinţelor online ale profesorilor. Proporţia elevilor care au apelat la ambele soluţii digitale este de 8%. Cea mai comună formă de învăţământ s-a dovedit a fi aceea în care învăţătorii şi profesorii au transmis temele prin SMS, e-mail sau site-urile de socializare. Este ceea ce s-a întâmplat în cazul a 59% dintre elevi, mai ales în clasele I-IV, potrivit studiului citat.

Rador precizează că accesul la învățarea la distanță arată inegalităţi sociale semnificative. În cea mai bună situaţie se găsesc copiii părinţilor din oraşele mari, care au studii superioare; în acest caz, peste jumătate dintre elevi beneficiază de învăţământ la distanţă sub formă digitală. În cazul acestora este caracteristic şi faptul că şcoala foloseşte concomitent mai multe forme de predare, orele de predare se desfăşoară atât prin intermediul canalelor de comunicare electronice tradiţionale, cât şi pe platformele digitale de educaţie, acestea fiind utilizate şi pentru transmiterea temelor.

În cazul copiilor care locuiesc în mediul rural sau al părinţilor care au studii limitate, copiii au mai puţine şanse de a avea acces la educaţie digitală. Atât posibilităţile şcolilor, cât şi cele ale părinţilor sunt limitate.

În clasele I-IV, utilizarea soluţiilor interactive este foarte scăzută. Educaţia digitală la distanţă este foarte utilizată în clasele mai mari, respectiv în rândul elevilor care sunt în ani terminali. Dintre cei care trebuie să susţină bacalaureatul, 72% învaţă prin videoconferinţe online sau prin utilizarea unor platforme specializate.

În timpul acestei vacanţe forţate, elevii învaţă, în medie, câte trei ore pe zi. O cincime dintre părinţi au avut probleme cu adaptarea la aceste circumstanţe noi. Totodată, 45% dintre părinţi consideră că ar fi bine dacă anul şcolar ar fi încheiat în cadrul învăţământului la distanţă.

În acelaşi timp, aproximativ 40% din părinţi ar prefera ca perioada aceasta să fie recuperată într-o forma tradiţională de învăţământ, majoritatea spunând că ar sacrifica lunile de vară pentru acest lucru, iar 10% dintre părinţi sunt în favoarea repetării anului şcolar.

Studiul a fost realizat de Asociaţia Centrul de Analiză a Politicilor Publice Cluj-Napoca, cea care operează site-ul statistic Erdelystat.ro, respectiv de compania de sondare a opiniei SoDiSo Research, în perioada 1-10 aprilie, pe un eşantion de 7.450 de persoane. Datele au fost colectate online şi telefonic, scrie Rador.

Informații de background

Un studiu realizat la nivel național în perioada 25-31 martie 2020 de Universitatea din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Universitatea de Vest și Institutul de Științe ale Educației a arătat că, pentru a susține activități de învățare la distanță, profesorii și elevii folosesc cel mai frecvent aplicații simple pentru comunicare cu clasa și individuală (cu fiecare elev) precum

• Whatsapp sau Messenger (91% – medie de 3,66 pe o scală de 4) sau
• chiar apeluri telefonice (83% – medie de 3,34).
• Pe locurile următoare se situează: utilizarea resurselor educaționale deschise și conținutului digital, cum ar fi site-uri cu informații și ilustrații, biblioteci online, simulări, soft educațional, laboratoare virtuale, muzee virtuale, Digitaliada, LearningApps etc. (medie de 2,82),
• apoi platformele specializate de elearning (2,6) și aplicațiile pentru apeluri video/ videoconferințe precum Webex, Zoom, Meet, Teams (2,48).

Citește și:

• GRAFIC Copiii de clasa a VIII-a cu rezultate slabe acumulează acum lacune mult mai mult decât colegii lor / Whatsapp, Messenger și apelurile telefonice, cel mai des folosite de profesorii și elevii români, pentru învățarea la distanță – Studiu realizat de 3 universități și Institutul de Științe ale Educației

• Sondaj Digitaliada: Ce instrumente digitale au folosit mai mult profesorii și elevii după suspendarea cursurilor față în față

• Sondaj: Ce cred părinții despre recuperarea materiei, redeschiderea școlilor și examenele din iulie