Unele dintre țările membre OCDE care au înregistrat printre cele mai mari scoruri în cadrul PISA 2018, inclusiv Estonia, Finlanda sau Coreea de Sud, figurează cu un număr superior de ore de științe, pe alocuri mai mare chiar și față de cel al orelor dedicate limbii și matematicii, potrivit ultimelor date agregate în cel mai recent raport OCDE “Education at a Glance” 2023, raport în care România a fost inclusă pentru prima dată. În aceste țări, elevii de gimnaziu studiază științele naturii într-o măsură mult mai mare decât media OCDE sau decât cei din România, de exemplu.
Întrebată dacă noile planuri-cadru de liceu vor conține mai multe ore de științe, ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat pentru Edupedu.ro, la lansarea raportului Education al a Glance al OCDE, că în noile planuri-cadru „avem nevoie de un număr clar și în concordanță cu ce ne-am propus să testăm”. A lăsat de înțeles astfel că învățarea va fi direcționată de evaluare. Aceasta a arătat că dacă la Bacalaureat vor fi testate competențe din arii complementare profilului, atunci trebuie să existe mai multe ore din această arie pentru profilele care acum nu au atât de multe ore.
Deca a mai spus că va conta foarte mult ce fel de profil al absolventului va fi stabilit și că „dacă ne dorim un profil al absolventului adecvat pentru ceea ce urmează, e clar că trebuie să avem o înțelegere mai bună, o alfabetizare științifică mai bună.”
La revizuirea planurilor-cadru actuale pentru învățământul primar și pentru cel gimnazial, ministrul a spus că „ar fi de dorit să găsim niște formule în care să creștem apetitul pentru știință și curiozitatea copiilor, pentru că știm că din modul în care se predau științele și știm asta din proiectele pilot, de exemplu, proiectul care vizează predarea fizicii în mod experimental ajută enorm modul în care înțelegem pedagogia științelor și o aplicăm, pentru alegerile pe care elevii le fac mai târziu”. Deca a făcut astfel referire la programul „Fizica altfel”, derulat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, care a început din 2011 și a schimbat modul de lucru al profesorilor la clasă pentru circa 2.700 din cei 4.000 de profesori de fizică din România. Trecerea la metoda învățării fizicii prin investigație are impact măsurabil asupra rezultatelor elevilor, conform rezultatelor programului.
Ministrul Educației a mai vorbit și despre formarea profesorilor – aceasta susține că „există fonduri” pentru ca aceste formări să se întâmple în câteva luni, în intervalul propus de la aprobarea programelor școlare pe noul curriculum de liceu și până la intrarea lor în vigoare. Edupedu.ro a scris pe 17 august 2023 că peste 52 de mii de profesori de liceu ar urma să fie formați să predea după viitorul curriculum în doar 9 luni, conform planului Ministerului Educației. Asta deși în ultimii 4 ani abia au fost formați 47 de mii de profesori de gimnaziu și primar, tot prin fonduri europene, cum intenționează Ministerul Educației să facă și acum.
Ligia Deca este convinsă că se va întâmpla această formare în masă a cadrelor didactice: „Vorbim de un an la dispoziție și vorbim și despre fonduri disponibile și în Programul Operațional Educație și Ocupare și în Planul Național de Redresare și Reziliență, deci practic există și fondurile pentru a face aceste formări. Există și modificarea sistemului de formare continuă în așa fel încât o treime să fie decisă formarea în funcție de prioritățile pe care statul le are, iar abilitarea curriculară este clar una dintre aceste priorități”. Declarațiile integrale ale Ligiei Deca, mai jos în articol.
În sistemul românesc, potrivit datelor agregate de OCDE, științele naturii se studiază, la nivel de gimnaziu, în proporții egale cu citirea/scrierea/literatura, respectiv matematica: 14% din totalul orelor obligatorii. Procentul îl depășește pe cel înregistrat în medie la nivel OCDE – 12% pentru științele naturii (mai mic decât citire/scriere – 15%, respectiv matematică – 13%).
În schimb, unele țări membre OCDE, care se află în topul țărilor după rezultatele înregistrate în valul de evaluare PISA 2018, ce evaluează competențele elevilor de clasa a IX-a la Citire, Matematică și Științe, se remarcă printr-un procent considerabil mai mare al orelor dedicate științelor naturale, în gimnaziu.
Astfel:
Estonia, aflată pe primul loc în Europa în clasamentul PISA 2018 la toate cele trei capitole, înregistrează, potrivit datelor OCDE, cel mai mare procent al orelor de științe naturale – 21% din total, comparativ cu 13% pentru citire/scriere și 14% pentru matematică.
O altă țară europeană aflată în topul PISA 2018 (locul 3), Finlanda – unde cel mai ridicat scor la evaluarea internațională a fost la capitolul Științe (punctaj 522) – raportează 16% dintre ore dedicate științelor. Nivelul este superior procentelor alocate orelor de citire/scriere (12%) sau matematică (13%)
Coreea de Sud, aflată de asemenea în top 5 global la PISA 2018, figurează în raportul OCDE “Education at a Glance” cu 20% dintre orele de gimnaziu dedicate științelor, comparativ cu 13% pentru citire/scriere și 11% pentru matematică.
Celelalte două țări aflate în top 5 PISA 2018, Canada și Irlanda, figurează cu un număr flexibil de ore de științe (sau la toate materiile, în cazul Canadei) în raportul “Education at a Glance”.
Alte țări europene aflate în topul valului de analiză de acum cinci ani, Polonia sau Suedia, de exemplu, aflate în urma celor menționate mai sus, figurează cu mai puține ore dedicate științelor decât în cazul citirii/scrierii sau matematicii:
Polonia: 11% pentru științe naturale (18% pentru citire/scriere, 14% pentru matematică)
Suedia: 10% pentru științe naturale (11% pentru citire/scriere, 15% pentru matematică)
Și Polonia, și Suedia au înregistrat punctaje ridicate la Științe în cadrul PISA 2018, însă inferioare celor de la Citire și Matematică.
Pentru ciclul primar, raportul OCDE arată că România alocă 5% din numărul de ore dintr-un an școlar pentru științele naturii, în schimb 28% sunt alocate cititului, scrisului și literaturii, alte 18% matematicii. Remarcabil este și faptul că Religia ocupă tot 5% din numărul total de ore, la fel ca științele naturii la ciclul primar.
Amintim că, de la următorul val PISA, prevăzut să aibă loc 2025, Știința atrage interes aparte, întrucât o nouă competență-cheie va fi evaluată la acest capitol: capacitatea de a cerceta și folosi informații științifice atunci când acționează sau iau decizii – mai multe despre inițiativa OCDE a relatat Edupedu.ro la începutul lunii septembrie.
Declarațiile integrale pe subiect ale Ligiei Deca, pentru Edupedu.ro:
Edupedu.ro: Din raportul lansat, Education at a Glance, se poate observa că țările care merg bine în PISA, care au rezultate bune pentru elevii de 15 ani, au mult mai multe ore de știință. De exemplu, Estonia are 21, Coreea are 20 de ore de științe dintr-o sută, față de România 14%. Portugalia, la fel – are mai multe ore de științe, 19% din numărul total de ore. În condițiile în care ați anunțat că urmează revizuirea planurilor cadru pentru gimnaziu și primar, pentru că probabil vor trebui corelate cu planurile-cadru noi de la liceu, ar putea fi luată în calcul creșterea orelor de științe tocmai pentru ca învățarea științelor să aibă loc într-un mod mai relaxat, poate intruducerea științelor mai devreme, de la o vârstă mai mică, dacă asta contribuie la înțelegerea mai bună a conceptelor, poate și la un nivel de literație mai bun?
Ligia Deca: ”Cu siguranță, aici, dacă ne dorim un profil al absolventului adecvat pentru ceea ce urmează, e clar că trebuie să avem o înțelegere mai bună, o alfabetizare științifică mai bună. Pentru că și asta testăm prin PISA. În ceea ce privește orele de științe – matematică, științe și altele asociate pe conceptul mai larg STEAM – avem nevoie de un număr clar și în concordanță cu ce ne-am propus să testăm. Adică, dacă am introdus o probă complementară de matematică și științe la Bacalaureat, este clar că trebuie să asigurăm un număr de ore de matematică și științe și pentru profilurile care până acum însemnau că, mă rog, nu prea aveam suficiente ore de matematică și de științe.
Cred că trebuie să avem o privire mai amplă, pentru că avem un program național de promovare a științei, avem nevoie de profesori de științe în școli și atunci, în procesul de reformă curriculară pentru liceu, ne vom uita cu atenție la ce fac alte țări de succes din punct de vedere socio-economic să vedem care ar fi un echilibru corect între orele de matematică și științe și alte ore. Și da, atunci când ne vom uita din nou peste planurile-cadru de gimnaziu, primar și educație timpurie, ar fi de dorit să găsim niște formule în care să creștem apetitul pentru știință și curiozitatea copiilor, pentru că știm că din modul în care se predau științele și știm asta din proiectele pilot, de exemplu, proiectul care vizează predarea fizicii în mod experimental ajută enorm modul în care înțelegem pedagogia științelor și o aplicăm, pentru alegerile pe care elevii le fac mai târziu.
Edupedu.ro: De ce la noi se pune carul înaintea bolilor în în privința facerii acestor programe școlare? De pildă, de liceu, întâi facem planuri-cadru, care înseamnă numărul de ore și apoi gândim programa. Programa poate fi făcută, apoi stabilit numărul de ore necesare predării ei integrale sau a unei părți. De ce nu demarați și realizarea programelor pentru discipline, ca să ajungă la timp, pentru că oricum procesul ăsta va dura, profesorii trebuie și ei formați, mai e timp pentru toate acestea?
Ligia Deca: Procesul este accelerat. Adică planurile-cadru vor fi gata până în ianuarie, urmând ca până în luna septembrie a anului viitor să avem și programele gata. Ceea ce noi ne dorim este ca anul care urmează și rămâne până când ele intră în vigoare să fie dedicat realizării de manuale și formării cadrelor didactice. Adică să nu mai începem cu niște programe abia adoptate, fără manuale și fără să existe o formare corespunzătoare.
Edupedu.ro: Doar că proiectul CRED a format 47.000 de oameni în 5 ani…
Ligia Deca: Nu pentru liceu. A format pentru celelalte programe care fuseseră aplicate…
Edupedu.ro: Da, a format profesori pentru învățământul primar și gimnaziu. De-asta vă întreb capacitatea de formare va fi atât de mare astfel încât să se formeze pentru abilitare curriculară atât de mulți profesori de liceu în doar câteva luni?
Ligia Deca: Vorbim de un an la dispoziție și vorbim și despre fonduri disponibile și în Programul Operațional Educație și Ocupare și în Planul Național de Redresare și Reziliență, deci practic există și fondurile pentru a face aceste formări. Există și modificarea sistemului de formare continuă în așa fel încât o treime să fie decisă formarea în funcție de prioritățile pe care statul le are, iar abilitarea curriculară este clar una dintre aceste priorități.”