România, obișnuită să se numere printre ultimele țări europene din punct de vedere al numărului de zile petrecute de elevi la școală, figurează, într-un raport dat publicității marți, pe primul loc într-o astfel de statistică, tot la nivel european. Cum a reușit acest lucru? Printr-o combinație de factori, legați pe de o parte de numărul de ani de învățământ obligatoriu, respectiv de timpul dedicat curriculumului obligatoriu, care la noi nu lasă aproape deloc timp pentru programe flexibile sau opționale, cum se întâmplă în alte țări. Plus – numărul mare de ore în gimnaziu și liceu. În același timp, un alt raport, Human Capital Index – Indicele Capitalului Uman, publicat de Banca Mondială în octombrie 2022, arăta că din anii de studiu petrecuți la școală, în România, timp de 3,4 ani un elev nu învață nimic.
Așa se face că, în raportul dedicat timpului recomandat pentru școala obligatorie în țările europene (“Recommended Annual Instruction Time in Full-time Compulsory Education in Europe”), publicat marți de rețeaua europeană Eurydice, România, cu 13 ani de școală obligatorie, de la clasa pregătitoare până la clasa a XII-a, apare pe primul loc în rândul țărilor europene, după criteriul:
- “Numărul de ani de educație obligatorie (în școala primară și secundară) și timpul total recomandat de instruire (în ore) pentru curriculumul obligatoriu”, în anul 2022-2023
Elevii din România fac cei mai mulți ani de școală obligatorie
România figurează, aici, cu cel mai mare număr de ore de instruire (11.650), ținând cont de faptul că are cea mai lungă perioadă de învățământ obligatoriu (școală primară, gimnaziu și liceu) dintre toate țările europene, anume 13 ani.
România depășește, astfel, sisteme precum cele din Olanda (sisteme multiple), Danemarca, Belgia (sisteme multiple) sau Turcia, singurele care mai depășesc 10.000 de ore de instruire obligatorie.
Totodată, este depășită cu mult media europeană a numărului recomandat de ore în învățământul obligatoriu – 7.930.
În același timp, un indicator al Băncii Mondiale din 2022, Human Capital Index, estimează pe baza datelor din 2019 că, deși timpul care se așteaptă să fie petrecut în sistemul de învățământ de un copil care intră în grădiniță la 4 ani este de 11,8 ani, în medie, de fapt elevii din România învață propriu-zis doar 8,4 ani. Rezultă de aici o diferență de 3,4 ani în care școala asigura doar o pierdere de timp. Despre acest indicator am scris încă din 2018.
Trei lucruri fac ca România să se plaseze pe primul loc în această statistică:
Pe de o parte, după cum notează raportul Eurydice, timpul total de instruire e determinat, cu puține excepții, de numărul de ani de studiu: cu cât sunt mai mulți ani de studiu obligatorii, cu atât crește numărul total de ore de instruire. Așa se face că România, cu 13 ani de studiu, este pe primul loc, urmată în general de țări cu 12 ani obligatorii de școală (Olanda, Belgia, Turcia, Portugalia), plutonul mijlociu fiiind format preponderent din țări cu 10 clase obligatorii, iar la urmă se află țările cu 8-9 clase de învățământ obligatoriu.
Statistica elimină, deci, din start clasele care nu sunt cuprinse în sistemul obligatoriu de învățământ din multe state, chit că și acele clase sunt frecventate de majoritatea elevilor.
Pe de altă parte, nu e luat în calcul decât timpul dedicat curriculumului obligatoriu. Or, în multe țări, acesta este mai restrâns decât în România – țară care, comparativ cu alte țări europene, alocă puțin timp curriculumului opțional și nu oferă flexibilitate orizontală (flexibilitatea alocării de ore pentru diverse materii într-un an școlar) sau verticală (flexibilitatea alocării de ore pentru diverse materii pentru mai mulți ani de școală). România nu oferă deloc o astfel de flexibilitate, numărându-se, din acest punct de vedere, într-un grup relativ restrâns de țări, alături de Franța, Germania, Bulgaria, Ungaria, Cipru, Luxemburg, Austria, Slovenia, Lituania, Macedonia de Nord și Serbia.
- Comparativ, alte țări situate în același grup cu România, din punct de vedere al timpului petrecut cu instruirea obligatorie, oferă o mare flexibilitate: sistemele belgiene și cel portughez – flexibilitate orizontală, iar sistemele olandeze – flexibilitate orizontală și verticală.
Raportul Eurydice listează și o serie de exemple de țări care oferă mai multă sau mai puțină flexibilitate în stabilirea curriculumului (flexibilitatea disciplinelor și ariilor de studiu). Astfel, pe lângă flexibilitatea oferită la modul general de sistemele belgiene, în completarea curriculumului obligatoriu, unele țări oferă o delimitare mai clară a disciplinelor: în Estonia, pot fi predate opțional religia sau etica, în Grecia – educație de mediu, de sănătate etc., în Ungaria pot fi alese ore suplimentare dintre diverse opțiuni, în Slovacia – o a doua sau a treia limbă străină sau materii precum TIC, educație rutieră, sexuală etc.. În Finlanda, școlile pot preda orice în timpul flexibil. Iar în Elveția autonomia școlară este deplină – școlile trebuie doar să respecte o serie de standarde privind competențele de bază, neexistând un curriculum comun obligatoriu.
În al treilea rând, România se remarcă printr-un număr mare de ore pe care elevii îl petrec studiind curriculumul obligatoriu în gimnaziu și liceu – vezi graficul de mai sus.
Cât stă un elev la școală, în România, comparativ cu alte țări devine ceva mai limpede când e luat în calcul timpul minim recomandat pentru curriculumul obligatoriu, în ore, anual. Din acest punct de vedere, România raportează – pentru curriculum obligatoriu:
- pentru școala primară, 720 de ore – mai mult sau egal cu Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Croația, Letonia, Lituania, Ungaria, Austria, Polonia, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia, Albania, Bosnia-Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Turcia. Media europeană este considerabil peste rezultatul României: 736 de ore anual.
- pentru gimnaziu: 1001 ore – mai mult sau egal decât majoritatea țărilor de pe continent (depășită doar de Danemarca și Spania). Media europeană: 869 de ore.
- pentru liceu: 1012 ore – mai mult decât majoritatea țărilor cu învățământ liceal obligatoriu (depășită doar de Spania). Potrivit Eurydice, în doar 19 sisteme de educație este obligatorie cel puțin o clasă de liceu. Media, la acest nivel, este de 867 ore / an.
Elevii din România fac cei mai mulți ani de școală – Context
România s-a aflat constant, în ultima vreme, în rândul țărilor europene cu cele mai puține zile de școală / cele mai multe zile de vacanță, în funcție de raportare. Totodată, evaluările internaționale recente au fost dure în privința eficienței predării, din punct de vedere al rezultatelor raportate la timpul de școală.
Și aceasta, fără a lua în calcul alți factori care afectează buna desfășurare a școlii și care nu apar în raportările internaționale – vezi numeroasele punți, minivacanțe, zile libere și alte întreruperi ale cursului școlii – vezi o analiză recentă Edupedu.ro pe această temă
Potrivit datelor agregate de Eurydice:
- la începutul acestui an școlar, România se număra printre țările cu cele mai multe zile de vacanță, la nivel european, ceea ce indică faptul că s-a menținut în topul țărilor cu cele mai puține zile de școală
- Cu un an înainte, în toamna lui 2021, România apărea în top 4 țări europene cu cele mai puține zile de școală
- În urmă cu 5 ani, un raport al Băncii Mondiale arăta că elevii români stăteau 12 ani în școală, dar învățau doar 8-9 ani, dacă timpul petrecut la clasă este raportat la indicii de calitate ai învățământulu, iar actualizările Băncii Mondiale din 2020, în contextul pandemiei Covid-19, indicau o înrăutățire a situației generale încă din perioada pre-Covid.
Luna trecută, dezbaterile privind proiectele de planuri-cadru pentru liceu, unde o serie de materii erau lăsate la decizia elevilor, au stârnit un val de dezbateri în mediul educațional.
CItește și:
Școala ciuruită de zile libere, punți, săptămâni altfel și verzi, module cu multe vacanțe sau o oportunitate pentru ca elevii să aibă parte de o altfel de învățare? Analiză cu experți, părinți, profesori și elevi
Împărțirea anului școlar în module menține România în topul țărilor europene cu cele mai puține zile de școală în 2022-2023, chiar dacă anul a început mai devreme / Locul 3 în rândul țărilor cu cele mai multe zile de vacanță – raport oficial
Regulile pentru stabilirea curriculumului la decizia școlii rămân neschimbate pentru școlar 2023-2024, deși fostul ministrul al Educației anunța că de anul viitor va crește procentul CDȘ în planurile-cadru la 30% – document
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Ștefan Lefter
C.I.
Mihai Peticilă
7 comments
Subscriu si eu la ce s-a spus pe aici.
Materii multe si inutile o parte dintre ele. Se baga mult si se reuseste nimic, se reuseste doar innebunire si indobitocirea cu ce se intampla in scolile romanesti.
Profilele liceelor sunt in mare parte proaste ca oferta educationala. Materiile oferite spre studiu si spre examen la bac sunt de asemenea proaste in mare parte inutile si fara legatura cu interesul si viitorul elevului.
Admiterea in licee iarasi este proasta si baga alandala elevii selectionati doar dupa mate si romana adica dupa doar 2 materii si include notele din gimnaziu care nu releva nimic. Practic doar in functie de 2 materii esti etichetat direct destept sau prost.
Cred ca liceele si facultatile romanesti produc cei mai multi someri cu diploma din europa de est vest si centru, probabil lafel si altele din alte tari excomuniste. Noroc cu joburile de 7 clase de pe la capsuni horeca pizzerii comert soferie paza si vanzari ca mai absorb din somerii cu facultate si chiar cu doctorate in materii inutile.
Nu are niciun rost compararea cu alte sisteme de învățământ la nivel de absolvent care nu are decât învățământul obligatoriu, pentru că economiile sunt diferite, iar șansele lor pe piața muncii sunt disipate in marea piață europeană. Dar nici obligativitatea nu se simte la fel.
In primul rând, liceul nu e obligatoriu, avem și școli profesionale de 3 ani, iar în fapt nu există consecințe reale dacă elevul abandonează școala înainte de 18 ani… Apoi, România trebuie să vadă cu sinceritate ce resursă umană și materială are, ce vrea de la “cel mai needucat” cetățean și apoi să tot adauge câte ceva, pentru a ajunge și la ingineri și doctori. Asta dacă nu vizăm la nesfârșit doar mediocritatea.
Nu am încredere în această statistică. Datele ei sunt incorecte.
În Italia sunt tot 13 ani de școală: 5 ani studii primare, 3 ani studii gimnaziale, 5 ani studii liceale. Dar ne spuneți că doar în Ro. se studiază 13 ani.
Manipularea prin statistici false e o banalitate în ziua de azi. Noroc că a ajuns figura și la Edupedu.
Multi ani și inutili,pierdere de timp.In centrul activității de învățământ din Romania sunt profesorii, sa existe cat mai multe discipline,opționale cu nume pompoase ,sa fie normați cât mai mulți .Iar elevii să stea cat mai multe ore la școală să piardă vremea cu discipline inutile și să facă mai multi ani la școală degeaba.Scopul ,doar ca profesorii să aiba serviciu și popii de religie sa aibă și ei două joburi .Asta este rolul învățământului în România eșuată.
12 ani, plini de materii absolut inutile, cu profesori care nu își fac treaba așa cum trebuie și este obligatoriu, vin la școală doar pentru a avea de unde pleca de acasă, care nu au talent de a preda, preferă să vină la clasă doar pentru a le spune copiilor să conspecteze din manual, pentru ca ei să stea pe rețelele de socializare și ora următoare le dau copiilor teste, care în loc să îi învețe pe elevi să gândească logic îi pun să “tocească” precum niște papagali, care îi jignesc pe elevi îi discriminează pe unii dintre ei care nu fac meditații pe bani frumoși și în ultima vreme au plecat la cerșit, având în vedere că pentru munca pe care o prestează la clasă și cu 62 de zile de concediu pe an au pretenții mai mari decât le pot duce și din cauza lor sunt atât de mulți analfabeți funcțional și, bineînțeles, cu unii dintre elevi lipsiți de orice fel de educație și bun simț.
Fiecare materie are importanta ei, sunt alte probleme cum ar fi programa, daca profesorul isi preda lectia, infrastuctura scolara, parintii care ii influenteaza pe elevi, etc.
E nevoie de multe ore să se justifice numărul de profesori. Adevărul e că, raportat la numărul de ore lucrate, profesorii sunt cel mai bine plătiți bugetari după magistrați!
Nu am nimic cu profesorii…. oamenii luptă să le fie cât mai bine, e normal!
Păcat că nu au toți dreptul la grevă! Cum ar fi fără control de securitate pe aeroporturi, fără pompieri sau SMURD, fără pază la ambasade, fără gardieni în pușcării?