Elevii din mediul rural i-au cerut ministrului David să revizuiască educația civică și sistemul de decontare a transportului spre școală, plus să existe o corelare mai bună între discipline și Masa caldă să fie extinsă la nivel național / Formarea profesorilor în domeniul educației digitale și a gândirii critice – o altă cerință

9.075 de vizualizări
Foto: World Vision Romania
Reprezentanții Consiliului Consultativ al Copiilor World Vision România au cerut ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, să revizuiască sistemul de decontare a transportului, să finanțeze alocarea de autobuze școlare în zonele rurale și să revizuiască disciplina cultură civică și curriculumul acesteia. Într-o întâlnire care a avut loc în urmă cu două zile la sediul ministerului, elevii din mediul rural au propus mai multe mpsuri cuprinse într-un document numit „Programul copiilor pentru bunăstarea lor”.

Ce au propus elevii, pe scurt, în documentul prezentat la minister:

1. „Dezvoltarea gândirii critice în rândul tinerilor prin susținerea unor inițiative educaționale, precum cluburi de dezbateri, grupuri de discuții și ateliere de analiză critică, menite să sprijine tinerii în cultivarea abilităților de argumentare și evaluare a informațiilor.”

2. „Formarea profesorilor în domeniul educației digitale și a gândirii critice. Profesorii
trebuie să fie bine pregătiți pentru a sprijini dezvoltarea gândirii critice la tineri, nu doar din
perspectiva lecțiilor tradiționale, dar și în contextul informațiilor online”

3. „O mai bună corelare a materiei între discipline similare; mai multă colaborare și comunicare între profesori; activități și concursuri interdisciplinare, unde noțiunile să fie aplicate în mod practic.”

4. „Susținem introducerea curriculumului la decizia elevului (CDEOȘ), dar atragem atenția asupra faptului că există riscuri semnificative legate de implementarea acestui concept, mai ales în școlile din mediul rural, unde resursele sunt limitate.”

5. „Considerăm esențială creșterea numărului de consilieri școlari și asigurarea unui program de formare continuă pentru aceștia, astfel încât să poată răspunde nevoilor diverse ale elevilor.” 

6. „Extinderea la nivel național a programului „Masă Caldă în Școli”, acordând prioritate unităților de învățământ din cele mai vulnerabile comunități.”

7. „Ore de educație nutrițională pentru elevi și părinți”.

8. „Introducerea în curriculum a unor module de educație pentru viață, care să includă teme precum educația financiară, educația pentru sănătate, educația juridică și orientarea în carieră.”

9. „Propunem sesiuni individuale și de grup cu consilierul școlar, axate pe orientare profesională”.

10. „Accelerarea accesării fondurilor pentru modernizarea unităților din zonele vulnerabile”

Propunerile concrete ale elevilor au avut o altă formă în comunicarea publică a ministerului, una parțial trunchiată și care nu a scos în evidență esența acestor cerințe, conform analizei Edupedu.ro.

Concret, în comunicatul Ministerului Educației și Cercetării publicat la o zi după întâlnirea dintre ministru și elevi a reieșit că de fapt elevii doresc introducerea gândirii critice ca unitate de învățare, cerere care nu se regăsește în documentul care conține propunerile acestora.

Potrivit comunicatului din partea MEC, copiii care învață în zonele rurale ar fi propus „asigurarea unui transport școlar eficient”. Potrivit documentului cu propunerile elevilor, citat chiar de MEC, aceștia au cerut „revizuirea sistemului de decontare a transportului, astfel încât să acopere toate situațiile întâmpinate de elevi, și dotarea școlilor cu autobuze pentru asigura un transport sigur și eficient”. Au fost astfel luate doar ultimele patru cuvinte din propunere și puse în comunicat, fără a fi expusă propunerea propriu-zisă, de fond. O formulare identică cu cea a MEC se regăsește și în postarea de pe Facebook a Fundației World Vision Romanânia, care reprezintă elevii de la discuția cu ministrul.

În plus, și în comunicatul MEC și în postarea organizației se precizează că tinerii ar fi propus introducerea gândirii critice ca unitate de învățare. Documentul „Programul copiilor pentru bunăstarea lor” nu conține această propunere. Elevii au cerut, de fapt, „revizuirea educației civice în școli prin dezvoltarea și implementarea unui curriculum care să includă formarea gândirii critice, educație media și educație digitală”.

MEC a transmis și faptul că membrii Consiliului au solicitat „introducerea interdisciplinarității în materiile școlare, astfel încât elevii să facă mai simplu conexiunile între diferite domenii de studiu”. Propunerile elevilor legate de interdisciplinaritate constau, de fapt, în:

  • „ o mai bună corelare a materiei între discipline similare;
  • mai multă colaborare și comunicare între profesori;
  • activități și concursuri interdisciplinare, unde noțiunile să fie aplicate în mod practic”.

O altă propunere a copiilor din zonele rurale se referă la extinderea la nivel național a Mesei Calde în școli. Reprezentanții MEC au transmis că elevii ar fi propus extinderea „Programului Național „Masă Sănătoasă”, însă nu aceasta a fost propunerea. Asta fiindcă PNMS înseamnă mai ales senvisuri reci, nicidecum Masă Caldă. În plus, cererile elevilor de a avea acces, alături de părinți, la ore de educație nutrițională și de a fi implementate programe eficiente pentru reducerea risipei alimentare nu se regăsesc în comunicate.

Tinerii au cerut reprezentanților Ministerului „să asigure resurse suficiente pentru formarea
cadrelor didactice
, mai ales în zonele vulnerabile” și să se creeze mecanisme clare care să ajute elevul să aleagă materiile opționale din curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) , ci nu „să se țină cont atât de nivelul de pregătire al profesorilor, cât și de dificultățile pe care elevii le-ar putea întâmpina în alegerea reală a disciplinelor opționale”, cum apare în comunicarea publică a instituției.

Consiliul elevilor World Vision a cerut MEC și să înceapă să creeze conținut educativ și de calitate pe TikTok. Aceștia au subliniat că, prin această rețea de socializare accesibilă tuturor, elevii vor putea afla informații importante despre „școală, orientare profesională, sănătate mintală și siguranță”. Aici este precizat acest lucru și în comunicat.

DOCUMENT Programul copiilor pentru bunăstarea lor

Comunicatul integral al Ministerului Educației și Cercetării:

Copiii din mediul rural, față în față cu ministrul Educației și Cercetării: Propuneri pentru un învățământ mai echitabil

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, s-a întâlnit marți, 19 martie 2025, cu reprezentanții Consiliului Consultativ al Copiilor World Vision România. Acești tineri, cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani, reprezintă vocea copiilor din mediul rural, calitate în care și-au prezentat propunerile (fundamentate pe experiențele lor și ale colegilor) pentru îmbunătățirea sistemului educațional din România.

Astfel, copiii au evidențiat necesitatea introducerii gândirii critice ca unitate de învățare, pentru a sprijini elevii în procesul de analiză și luare a deciziilor informate. De asemenea, au subliniat nevoia îmbunătățirii accesului la educație, atât prin asigurarea unui transport școlar eficient, cât și prin extinderea Programului Național Masă Sănătoasă, astfel încât toți copiii, indiferent de mediul în care trăiesc, să beneficieze de condiții optime pentru educație.

Un alt subiect abordat a fost introducerea interdisciplinarității în materiile școlare, astfel încât elevii să facă mai simplu conexiunile între diferite domenii de studiu și să beneficieze de o educație aplicată și adaptată nevoilor actuale. De asemenea, în contextul noilor planuri-cadru pentru liceu (proiecte), copiii din Consiliu au solicitat să se țină cont atât de nivelul de pregătire al profesorilor, cât și de dificultățile pe care elevii le-ar putea întâmpina în alegerea reală a disciplinelor opționale.

O altă propunere cu statut de provocare lansată ministrului Daniel David a fost să intre în lumea lor prin crearea de conținut educațional pe platforma TikTok (și/sau alte rețele sociale), demers pe care, de altfel, ministrul Educației și Cercetării l-a adoptat, îl susține și l-a anunțat recent ca pilon esențial al programului de combatere a pseudoștiinței și a manipulărilor.

Conform studiilor, nu există diferențe semnificative între modul în care elevii din mediul urban și cei din mediul rural utilizează TikTok (și/sau alte rețele sociale), ceea ce oferă oportunitatea de a reduce decalajele educaționale prin promovarea unor materiale informative accesibile tuturor elevilor”, a declarat ministrul.

Ministrul Educației și Cercetării a agreat propunerile primite, a luat în calcul experiențele împărtășite de copii și a menționat faptul că obiectivul său este să reformeze în mod real învățământul românesc, punctul de pronire fiind mediul rural, unde situația implică mai multe dificultăți, din fericire surmontabile (de la infrastructură școlară la pregătirea cadrelor didactice).

Este necesară o abordare coerentă și susținută pentru a asigura un sistem educațional echitabil și de calitate pentru toți copiii, indiferent de locul în care trăiesc. Încerc să înțeleg cât mai bine funcționarea sistemului de educație prin discuții directe cu cei implicați în acest sistem, pentru a putea prezenta un luna mai un diagnostic, iar în baza acestuia, propuneri care sa reformeze sistemul în beneficiul tuturor actorilor implicați”, a conchis ministrul Daniel David”.


2 comments
  1. Da, la disciplina educatie tehnologica si aplicatii practice, sunt unitati de educatie nutritionala.
    Educatie financiara, antreprenoriala se face si la educatie tehnologica!!!!
    Studiati, va rugam, disciplinele existente!!!!

  2. Este foarte ciudat faptul că, în ultima perioadă se tot cere introducerea unor discipline care de fapt există!
    Se cere introducerea educației financiare care se face deja de mulți ani în clasa a VIII-a. Este adevărat că majoritatea elevilor se pregătesc exclusiv pentru evaluarea națională dar se predau și alte discipline în clasa a VIII-a!
    Din clasa a V-a, educația civică este înlocuită cu educația socială, și disciplina studiată in clasa a V-a se numește Gândire critică și drepturile copilului.
    În clasa a VI-a se studiază la educație socială, Educație interculturală unde printre multele lucruri interesante elevii învață despre comunicarea interculturală.
    In clasa a VII-a se studiază Educație pentru cetățenie democratică.
    Mai mult decât atât! Cam 30% din ore sunt ore in care se fac proiecte educaționale!!!
    Cei care fac aceste propuneri nu se informează? De ce să propui ceva ce există?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministerul Educației lucrează la noul ROFUIP în care ar vrea să delimiteze drepturilor părinților și profesorilor, susține secretarul de stat Florian Lixandru: Sunt foarte mulți colegi care preferă să evalueze cu mare indulgență copiii, să dea note pe placul părinților și ne trezim la examenele naționale când elevii obțin note cu 1, 2 sau chiar 3 puncte mai mici decât la clasă

Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației, spune că ministerul Educației lucrează la proiectul de ordin cu privire la Regulamentul cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ.…
Vezi articolul

Ligia Deca se răzgândește în privința Vacanței de Paște de anul viitor, după reacția publică și politică. Anunță că elevii vor avea o vacanță în plus, de 2 zile, în anul școlar 2023-2024, în apropierea Paștelui Ortodox / Vezi noul calendar

După ce Ministerul Educației a anunțat în urmă cu aproape o lună că a avizat structura anului școlar 2023-2024, ministra Educației Ligia Deca anunță că s-a răzgândit și că va…
Vezi articolul