Rezultatele elevilor la Evaluarea Naţională reflectă “disparităţile şi inegalităţile socio-economice dintre regiunile de dezvoltare ale României”, potrivit unei analize a Salvaţi Copiii România. Astfel, cele mai multe medii sub 5 sunt în regiunile nord-est şi sud-Muntenia, care se regăsesc constant în aproape toate analizele comparative ale Uniunii Europene ca fiind cele mai sărace zone ale Europei, precizează Salvați Copiii. Organizația le solicită autorităţilor măsuri “de restabilire a accesului egal la educaţie de calitate pentru copiii, extinderii programelor “Şcoală după şcoală” şi “O masă sănătoasă” și aplicarea imediată a„Garanției pentru Copii”, un instrument agreat cu Comisia Europeană, pentru a limita riscul de excluziune socială și educațională al copiilor vulnerabili. Proiectul a fost lansat în consultare publică în mai 2022, când ministrul Familiei și Egalității de Șanse, Gabriela Firea anunța că va fi aprobat de Guvern “în curând”, dar acest lucru încă nu s-a întâmplat. Și fostul premier, Nicolae Ciucă a promis aprobarea programului tot în 2022.
- O analiză Edupedu.ro arată că în mediul rural rata mediilor sub 5 la Evaluarea Națională, înainte de contestații, este de aproape 40%.
- Ministerul Educației și autoritățile locale trebuie să înțeleagă legătura dintre sărăcia materială și performanțele educaționale slabe ale elevilor și să dezvolte politici și programe specifice care să îmbunătățească accesul la educație și să ofere sprijin suplimentar pentru elevii din regiunile și comunitățile sărace, cere Organizația Salvați Copiii
Elevii din cele mai sărace regiuni ale României au cele mai multe medii sub 5 la Evaluarea Națională 2023, arată o analiză a Salvați Copiii. În București – Ilfov, nivelul sărăciei și deprivării materiale severe este de două ori mai scăzut față de restul țării, iar aici se regăsesc cele mai puține medii sub 5 5, remarcă Salvați Copiii.
În aceste regiuni, copiii trăiesc în familii cu venituri mai mari și, în plus, beneficiază de o infrastructură școlară adecvată și programe educaționale mai bine structurate, ceea ce poate contribui la performanțe academice mai bune.
Potrivit analizei Salvați Copiii, rezultatele elevilor la Evaluarea Națională reflectă disparitățile și inegalitățile socio-economice dintre regiunile de dezvoltare ale României, astfel:
Regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia, care se regăsesc constant în aproape toate analizele comparative ale Uniunii Europene ca fiind cele mai sărace zone ale Europei (38,2%, respectiv 37,1% – 2022), au cele mai multe medii sub 5: adică 27,8% în zona de nord est, respectiv 29,5% în regiunea Sud-Muntenia.
Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, afectată în egală măsură de sărăcie (44,7%), înregistrează ponderi modeste ale mediilor peste 5.
În schimb, sunt mult mai puține medii sub 5 ale elevilor în regiunile București-Ilfov, doar 17,5% și 22,8% în regiunea Nord-Vest. Sunt rezultate semnificativ mai bune decât în toate celelalte regiuni, remarcă analiza Salvați Copiii. În București – Ilfov, nivelul sărăciei și deprivării materiale severe este de două ori mai scăzut față de restul țării.
Astfel, analizând datele Ministerului Educației privind performanțele elevilor la Evaluarea Națională, și suprapunându-le în oglindă cu harta sărăciei și excluziunii sociale în care regiunile de dezvoltare ale României sunt delimitate statistic, dezvăluie o serie “de tendințe și corelații între sărăcia materială și performanțele slabe la evaluarea națională”, mai scrie ]n analiza Salvați Copiii.
Spre deosebire de celelalte, în regiunea Sud-Est, deși considerată polul sărăciei și excluziunii sociale în proporție de 46,9% și al deprivării sociale și materiale severe, elevii înregistrează performanțe bune (medii peste 5 de 75,7%, după București-Ilfov și Nord-Vest).
Pentru a înțelege aceste situații atipice, ar trebui să avem în vedere decalajele foarte mari în performanțele elevilor dintre orașe precum Galați, Brăila sau Constanța și mediul rural lipsit de resursele economice ale județelor respective.
O corelație similară regăsim și pentru regiunea Vest care, deși neafectată profund de sărăcie și deprivare materială severă, se află mult sub media națională la notele peste 5 (72,7% față de media națională de 76,2%), ceea ce subliniază necesitatea urgentă a atenuării clivajelor socio-economice dintre mediul urban și cel rural și a creșterii investițiilor în infrastructura școlară și pregătirea cadrelor didactice din comunele și satele acestor județe.
Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a precizat: „Garanția pentru Copii”, un instrument agreat cu Comisia Europeană, ar trebui pus imediat în practică, pentru a limita riscul de excluziune socială și educațională al copiilor vulnerabili, unde România rămâne în topul negativ al UE. În acest cadru, instituțiile europene consideră că cele mai vulnerabile categorii de copii sunt copiii fără adăpost ori expuși deprivării locative severe, copiii cu dizabilități, copiii afectați de migrație, copiii care aparțin unei minorități etnice, copiii din instituțiile de protecție și copiii care aparțin familiilor expuse unor factori de risc care pot conduce la excluziune socială (familii monoparentale, familii cu membri cu probleme de sănătate mintală ori boli cronice, familii cu violență domestică, familii cu un părinte privat de libertate, familii cu copii care au la rândul lor copii). Solicităm Guvernului României alocarea de fonduri și aplicarea de urgență a Planului de reducere a sărăciei copiilor”, spune Gabriela Alexandrescu.
“Suprapunerea hărților sărăciei și deprivării materiale cu harta performanțelor educaționale evidențiază sărăcia educațională și nevoia de intervenție în aceste regiuni pentru a asigura accesul egal la o educație de calitate pentru toți copiii.
Patru din 10 copii (39,56%), absolvenți ai școlilor generale din comunele și satele din România, au înregistrat medii sub 5, în timp ce 21,5% dintre elevii din mediul urban au atins performanța de a obține note mai mari de 9. În ceea ce privește nota 10, copiii din orașe au fost de 14 ori mai mulți decât cei care trăiesc în mediul rural”, se arată în comunicatul Salvați Copiii.
După 9 ani de școală, un elev din 4 nu reușește să ia nota 5 la matematică, la Evaluarea Națională 2023, arată o analiză Edupedu.ro, iar fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu spunea: “Ca să iei nota 4, cel mai greu exercițiu era să poți calcula două treimi din 12”
Revenind la comunicatul Salvați Copiii, “analizele organizației privind costurile ”ascunse” ale educației gratuite, realizate în anii trecuți, au arătat că părinții din mediul urban cheltuie cu 30-40% mai mult pentru pregătirea suplimentară, prin meditații sau program școlar prelungit, a copiilor lor și, de asemenea, faptul că meditațiile reprezintă o importantă categorie de cost, de aproximativ 2.500 lei anual în 2021, sumă pe care foarte puțin părinți din mediul rural și-o permit”, potrivit Salvați Copiii.
“Ministerul Educației și autoritățile locale trebuie să înțeleagă legătura dintre sărăcia materială și performanțele educaționale slabe ale elevilor și să dezvolte politici și programe specifice care să îmbunătățească accesul la educație și să ofere sprijin suplimentar pentru elevii din regiunile și comunitățile sărace, prin:
- modernizarea infrastructurii școlare și resurse suplimentare pentru școli, în vederea extinderii programelor ”Școală după școală” și ”O masă sănătoasă”, ținând seama de intensitatea sărăciei și deprivării sociale și materiale severe;
- refacerea sistemului de educație timpurie în mediul rural, esențială în dezvoltarea socială și cognitivă a copiilor, prin înființarea de creșe și grădinițe;
- întărirea serviciilor sociale cu numărul prevăzut de lege de asistenți sociali profesioniști pentru identificarea familiilor aflate în dificultate și a copiilor în situație de abuz și neglijare;
- crearea de programe de consiliere pentru elevi și mentorat pentru cadrele didactice;
- măsuri de stimulare a cadrelor didactice performante pentru menținerea lor în comunitățile dezavantajate;
- colaborarea cu organizațiile neguvernamentale ale căror bune practici în comunitățile rurale și zonele afectate de sărăcie pot constitui programe de interes național;
- măsuri cu caracter economic (investiții, infrastructură de transport, sprijinirea actorilor economici locali”.
Copiii români sunt cei mai afectați copii europeni de riscul de sărăcie și excluziune socială și de deprivarea materială severă
“În 2021, peste 1,5 milioane de copii din România (41,5% din numărul total al copiilor) creșteau în risc de sărăcie sau excluziune socială, a cărei intensitate s-a mărit comparativ cu anii anteriori”, remarcă Salvați Copiii.
“Riscul de sărăcie sau de excluziune socială în rândul copiilor este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban: în 2021, rata a fost de 16,1% în orașele mari, 30,7% în urbanul mic și suburbii și 50,1% în zonele rurale.
Dintre țările UE, cea mai mare proporție de copii și tineri (15-29 de ani) care au fost grav defavorizați din punct de vedere material și social în 2021 a fost înregistrată în România (23,1%), urmată de Bulgaria (18,7%), Grecia (14,2%) și Ungaria (10,3%).
Deprivarea materială și socială severă afectează în primul rând copii, mai scrie Salvați Copiii. În 2022, aproape una din 6 familii din România nu și-a putut permite să își încălzească locuința în mod corespunzător și aproape una din patru nu și-a putut permite o masă hrănitoare, cu situația cea mai dramatică în cazul familiilor cu trei sau mai mulți copii (peste 25%), potrivit datelor Eurostat 2022.
Sărăcia educațională a copiilor din România
Lipsa accesului la educație remedială după cei doi ani de pandemie și pseudo-educație online și organizarea intervențiilor educaționale suplimentare în funcție de resursele locale, reduse sau prost administrate, au exacerbat decalajele în cunoștințe și abilități față de ceilalți copii din orașele mari sau comunitățile dezvoltate, producând inevitabil și pe termen lung izolarea socială a copiilor și familiilor lor.
Dreptul la educație de calitate al copiilor din România
Abandonul școlar rămâne o problemă persistentă pe întreaga perioadă de implementare a Legii Educației Naționale nr. 1/2011. În anul școlar 2019/2020, numărul elevilor afectați de acest fenomen a fost de 35.259, dintre care 20.878 la ciclul primar și gimnazial și 14.381 la nivelul liceal.
Rămâne îngrijorător fenomenul neparticipării școlare, înregistrându-se 286.150 de copii cu vârste între 7 și 17 ani care nu se aflau în sistemul educațional la 1 ianuarie 2021, dintr-un total de aproximativ 2.500.000 de copii de vârstă școlară.
De asemenea, problema abandonului școlar timpuriu persistă. În anul 2021, rata tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani care nu au finalizat învățământul secundar superior și nu urmează niciun program educațional sau de formare a înregistrat o ușoară îmbunătățire, ajungând din nou la nivelul din 2019, de 15,3%. Cu toate acestea, această rată rămâne semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene, care este de 9,7%.
În special, rata abandonului școlar timpuriu este extrem de ridicată în rândul elevilor romi. Doar 22% dintre tinerii romi cu vârste între 18 și 24 de ani au finalizat învățământul secundar superior, în comparație cu 83,3% din totalul populației generale, conform Salvați Copiii care citează datele furnizate de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, 2022″, potrivit Salvați Copiii.
Ce este Garanția pentru Copii
În 2019, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat crearea unei garanții europene pentru copii, cu scopul de a se asigura că fiecare copil din Europa, expus riscului de sărăcie sau excluziune socială, are acces la un set de servicii cheie: educație, îngrijire timpurie, sănătate, nutriție și condiții de locuință.
Cele cinci categorii vulnerabile sunt copiii care trăiesc în sărăcie, din familii care sunt în situație de excluziune sau sărăcie, copiii cu dizabilități, copiii care sunt în sistemul de îngrijire, copiii care provin din familii de migranți.
Coordonatorul Național al Planului de Acțiune pregătit de România pentru implementarea Garanției pentru Copii este ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și implementarea este realizata de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, conform draftului pus în dezbatere publică, în mai 2022.
În acest draft se precizează că Planul de Acțiune Garanția pentru Copii reprezintă o reflectare a măsurilor și obiectivelor incluse deja în noua Strategie națională privind protecție și promovarea drepturilor copilului, care urma să fie supus aprobării Guvernului României, “în cel mai scurt timp”, anunța ministrul Familiei Gabriela Firea, în 2022.
Anul trecut, pe 15 mai 2022, cu ocazia Zilei Internaționale a Familiei și a Zilei Familiei Române, premierul Ciucă de atunci promitea că va adopta în Guvern Garanția pentru Copii. Anul acesta cu aceeași ocazie, încă premier în funcție, Nicolae Ciucă nu a mai spus nici un cuvânt despre Garanția pentru Copii.
Ce este Strategia Națională privind protecția și promovarea drepturilor copilului?
Noua strategie la care se referă Planul de acțiune Garanția pentru Copii a fost pusă în dezbatere publică pe 6 mai de către Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
Pe 20 iunie 2022, Gabriela Firea anunța că Strategia Naţională „Copii protejaţi, România sigură” 2022-2027 aşteaptă acum ultimele avize, conform G4Media.
Proiectul pus în dezbatere publică cuprinde:
Hotărâre privind aprobarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului „Copii protejați, România sigură” 2022-2027 și a Planului operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului „Copii protejați, România sigură” 2022 – 2027
Plan operațional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului “Copii protejați, România sigură” 2022 – 2027.
Foto: © Vadreams | Dreamstime.com /
Citește și:
Top județe cu cele mai multe medii peste 5 la Evaluarea Națională 2023: Cluj, Brăila și Prahova / La polul opus sunt Vaslui, Călărași și Teleorman
După 9 ani de școală, un elev din 4 nu reușește să ia nota 5 la matematică, la Evaluarea Națională 2023 / Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu: Ca să iei nota 4, cel mai greu exercițiu era să poți calcula două treimi din 12
Dificultatea subiectelor a fost una adecvată la Evaluarea Națională 2023, spune ministra Educației: Nu cred că este bine să ne mințim cu subiecte extrem de ușoare
ANALIZĂ Planul de Acțiune Garanția pentru Copii are 59 de măsuri preluate integral din Planul operațional al Strategiei Naționale „Copii protejați, România sigură” 2022-2027, pusă în dezbatere publică pe 6 mai de către Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, potrivit europarlamentarului Dragoș Pîslaru
Mihai Peticilă
Matei Pop
2 comments
In condițiile în care după nivelul de dificultate al subiectelor trebuia că toți elevii să ia nota 5 obligatoriu.Asta nu o spun eu o spun oameni din sistemul de învățământ,foști miniștrii ai învățământului. Și mai trebuie luat in considerare și că un cadru didactic are la clasă maxim 15 elevi iar în mediul rural 4, 5 elevi și tot nu este in stare să se ocupe de ei , să scoată ceva din ei.Dar …deh e mic salarul ,cheltuim pe cărți pe imprimanta,etc. Poți să le oferi și venitul lui Elon Musk tot nu vor face treabă (unii din ei , adică marea majoritate ) deoarece aceștia, marea majoritate nu fac meseria din pasiune din dragoste pentru meseria de dascăl și 2-nu sunt pedegogi !
Croetisensus, esti prea penibil(a) si prea neinformat(a) sa primesti vreun raspuns. Habar nu ai ce debitezi acolo. Nu meriti sa-si bata capul cineva sa-ti explice subtilitati. Semnat: Un profesor prost de rural cu 24 de ani vechime, toate gradele luate cu nota maxima si primul in judet la titularizare. Faptul ca predau in rural si nu la un colegiu de top nu inseamna ca-mi fac mai slab profesia sau ca sunt mai prost pregatit decat cel care a ales urbanul cu media 7 la titularizare. Inseamna doar ca…sunt obligat sa lucrez cu…materialul clientului. Si in conditiile impuse de sus, pe salariul de 3200 lei. Atat.