Elevii din 10 clase primare ale unei școli din Timișoara petrec circa o oră pe zi pentru temele de acasă, iar subiectele în care se pot exprima liber îi motivează cel mai mult să lucreze cu plăcere / În ziua în care nu au teme, elevii au mulțumit că au fost „liberi” – studiu

Elevii își fac temele cu plăcere când e vorba de subiecte în care se pot exprima liber și în mod creativ și când gradul de dificultate al temelor este unul mediu, arată studiul “Reflecţii, percepţii şi practici în formularea şi evaluarea temelor pentru acasă în învăţământul primar”, publicat în Revista de Pedagogie. Studiul nu este unul sociologic cantitativ, ci calitativ, fiind realizat pe baza jurnalelor de reflecție a 10 învățători de la o școală din Timișoara, în contextul controverselor legate de temele pentru acasă. Scopul a fost acela de a identifica practicile profesorilor de a da teme, modul de verificare și gradul de dificultate, dar și implicarea părinților în efectuarea temelor copiilor sau verificarea lor, potrivit autoarelor.

Studiul la care au răspuns cei 10 învățători din Timișoara arată că elevii sunt încântaţi de temele în care au libertate de exprimare, în care au posibilitatea de a fi creativi şi a se face remarcaţi.

Profesorii de clasele I, a III-a și a IV-a au consemnat faptul că timpul alocat pentru efectuarea temelor este între 30 şi 100 de minute, variind în funcţie de clasă, dar media nu depășește 60 de minute.

• Printre referințele folosite este și un studiu amplu despre impactul pe care îl au temele pentru acasă, în cazul elevilor de clasele I-IV, al lui Dacian Dolean, psiholog educațional specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii, cu o experiență de peste 20 de ani ca profesor de învățământ primar, gimnazial, liceal și universitar în România și în SUA.

• Studiul din Revista de Pedagogie a fost coordonat de prof. Iasmina Negru de la Școala Gimnazială nr 30 din Timișoara și de prof. dr. Simona Sava, de la Facultatea de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest din Timișoara.

Despre studiu: La studiul “Reflecţii, percepţii şi practici în formularea şi evaluarea temelor pentru acasă în învăţământul primar” au participat 10 învățători de la o școală din Timișoara, în perioada 26 mai şi 25 iunie 2021 (perioadă din anul şcolar când au loc şi evaluări şi recapitulări finale, şi se face, treptat, trecerea spre vacanţă). Profesorii participanți la studiu sunt titulari, au vârste cuprinse între 27 şi 58 de ani, vechime în învăţământ între 5 ani şi 38 de ani, gradul didactic 1 sau 2. Profesorii au fost rugaţi să consemneze în jurnale de reflecţie la fiecare două zile.

După clasa la care predau, profesorii implicați au fost împărțiți astfel: 2 profesori de la clasa I (profesorii 5 şi 10), 1 profesor de la clasa a II-a (profesorul 9), 1 profesor de la clasa a III-a (profesorul 6), 6 profesori care predau la clasa a IV-a (profesorii: 1, 2, 3, 4, 7 şi 8).

Câteva concluzii generale:

Potrivit rezultatelor studiului la care au răspuns prin jurnale de reflecție 10 învățători, acești elevi din învăţământul primar petrec în medie un timp de 30-60 de minute/zi pentru a efectua teme pentru acasă, în medie cu 10 minute/zi mai puţin decât cei din ţări precum China, Coreea de Sud sau Polonia. “Desigur, nu numai durata, dar şi natura temelor pentru acasă influenţează performanţe diferite”, se menționează în raport.

Profesorii de clasele I, a III-a și a IV-a afirmă că timpul alocat pentru efectuarea temelor este între 30 şi 100 de minute, variind în funcţie de clasă. Mai exact, durata medie la clasa I este de 30 de minute, la clasa a II-a este de 40 min, la clasa a III-a este de 50 de minute, crescând progresiv până la clasa a IV-a, unde durata medie este de 60 de minute.

De precizat: în România, Ordinul de ministru nr. 5893/28.11.2016 susține că elevii din învățământul primar vor petrece maxim o oră efectuând tema pentru acasă.

Gradul de dificultate a temelor pentru acasă este mediu, confirmă profesorii participanți la studiu.

Cel mai des apar temele cu scop de consolidare, de recapitulare sau pregătire pentru testare, perioada culegerii datelor (spre final de an şcolar) fiind una în care elevii sunt evaluaţi mai intens. Deşi apar şi teme cu scop de dezvoltare a autonomiei, a creativităţii, teme care să pună în valoare interesele şi înclinaţiile elevilor, acestea sunt acordate într-o mai mică măsură. Asta deși studiul a arătat că acest tip de teme sunt pe placul elevilor și preferă să le efectueze.

Modalități de verificare a temelor

Potrivit jurnalelor de reflecție, profesorii au diferite modalități de a verifica temele:

Profesorul 1, clasa a IV-a, scrie: “La verificarea temei le fac o foaie – oglindă, adică rezolv eu exerciţiile pe caietul meu, rup foaia şi o trag la xerox în 13 exemplare, apoi le dau o foaie la o bancă, deci doi copii se autoverifică de pe ea. Uneori îi supervizez, dar nu întotdeauna. Ei nu ştiu când intru eu cu roşu. Copiii corectează cu verde (2 menţiuni în zile diferite)”.

Profesorul 2, clasa a IV-a: “Ce le-a plăcut cel mai mult a fost modul de verificare a temei, le-am proiectat pe tabla smart tema efectuată corect, iar fiecare elev a corectat tema colegului de bancă. La final am făcut o analiză asupra greşelilor găsite (2 menţiuni în zile diferite). Fiecare elev şi-a prezentat afişul în faţa clasei şi s-a bucurat de aprecierile colegilor (1 menţiune)”.

De multe ori, elevii încarcă temele pe Classroom, iar profesorii nu corectează pe caietele elevilor, oferind feedback pe platformă, în context pandemic.

Temele de stimulare a creativităţii sunt mai atractive, potrivit reacţiilor elevilor. Libertatea de exprimare, lucrul în grup, temele date la alegere, învăţarea bazată pe proiecte sunt modalităţi eficiente de acordare şi efectuare a temelor pentru acasă, aşa cum şi studiile de specialitate confirmă.

Atractivitatea temelor depinde de aspecte precum: volumul, gradul de dificultate, scopul şi natura temelor, sursele din care se acordă teme pentru acasă. Mai jos, grafic privind volumul temelor dat de cei 10 profesori.

Implicarea părinţilor în efectuarea temelor de către elevi

Profesorii se aşteaptă ca părinții să îşi ajute copiii când întâmpină dificultăţi, să îi monitorizeze şi să îi verifice, mizând pe sprijinul lor, mai degrabă decât să îi îndrume, pentru stimularea autonomiei copiilor în realizarea temelor. În ceea ce priveşte temele pentru acasă acordate elevilor, implicarea părinţilor e mai degrabă privită ca sprijin, iar mai puţin ca muncă împreună, pentru realizarea diferitelor sarcini care vizează transferul în situaţii de viaţă a celor învăţate, sau ca timp de calitate petrecut împreună.

Profesorul 10, clasa I: ”Majoritatea copiilor îşi rezolvă singuri temele, doar câţiva dintre ei au nevoie de sprijinul părinţilor în realizarea acestora. I-am întrebat dacă au fost ajutaţi de către părinţi la această temă şi unii dintre ei au confirmat”.

Elevi de clasa a III-a au spus că cel mai bine se simt atunci când tema este uşor de realizat. ”Nu le plac temele grele, care necesită atenţie sporită şi ajutor din partea părinţilor (6 menţiuni, 2 în aceeaşi zi, iar 4 în zile diferite)”.

Profesorul 9, clasa a II-a: ”Elevii au avut temă la matematică să confecţioneze un ceas, cu ajutorul părinţilor/ bunicilor, apoi la ora 19:00 să gătească împreună cina, timp de 30 de minute. În urma acestei teme, elevii au trimis poze pe Classroom.

Părinții și elevii au oferit feedback atât pozitiv, cât și negativ, potrivit învățătorilor participanți la studiu. Un părinte al unui elev de clasa a III-a consideră că tema e foarte grea, iar “elevii au prea mult de recapitulat într-un timp atât de scurt”.

Un profesor de clasa a IV-a a consemnat și situația în care elevii au spus că au primit prea multe teme dar părinţii consideră că volumul temelor este mic (5 menţiuni în zile diferite).

Din reflecţiile profesorilor participanți la studiu reiese că elevii primesc, în general, teme pentru acasă cu un grad mediu de dificultate. Cei mai mulți dintre profesorii participanți, 81,7%, au spus că este mediu gradul de dificultate al temelor, 9,7% consideră că este un grad scăzut de dificultate, iar 3,2% cred că nivelul de dificultate al temelor este scăzut.

Atractivitatea temelor – Cum pot fi stimulați copiii să-și facă temele

Studiul la care au răspuns cei 10 învățători arată că elevii sunt încântaţi de temele în care au libertate de exprimare, în care au posibilitatea de a fi creativi şi a se face remarcaţi.

Profesorul 1, clasa a IV-a: “Compunerile de ieri au fost superbe. A şi I au scris ca nişte comentatori sportivi: A pe marginea unei curse de ciclism, I pe baza unui meci de volei. D şi T – despre mountain bike, M – despre baschet”.

Tot la clasa a IV-a, când elevii au primit temă de realizat un afiş cu o temă la alegere, “a fost pe placul tuturor. Fiecare elev şi-a prezentat afişul în faţa clasei şi s-a bucurat de aprecierile colegilor”, scrie profesorul.

Profesorul 9, clasa a II-a: “Elevii au avut ca temă pentru acasă de întocmit regulile şcolarului educat. Au fost împărţiţi pe grupe de câte 4 elevi, fiecare grupă a primit una dintre sarcini. Elevii sunt încântaţi de faptul că trebuie să lucreze pe grupe. Elevilor le plac foarte mult temele care le dau posibilitatea de a căuta informaţii şi de a se exprima liber (2 menţiuni în zile diferite). Elevii au avut o temă practică: să caute gâze şi să le descrie în câteva cuvinte. Au fost extrem de încântaţi de această temă”.

Dozarea temelor, pentru a lăsa timp de joacă, este reflectată de profesori în jurnale:

Profesorul 5, clasa I: “E ziua fără teme, aşa e înţelegerea noastră. Ziua de vineri este cea mai aşteptată deoarece nu au teme, au weekendul liber pentru activităţile lor preferate”.

Profesorul 9, clasa a II-a: ”Chiar mi-au mulţumit câţiva că nu le-am dat deloc teme. Mi-au spus că au fost ”liberi””.

Despre autoarele studiului “Reflecţii, percepţii şi practici în formularea şi evaluarea temelor pentru acasă în învăţământul primar”

Iasmina Negru este profesor pentru învăţământul primar, Şcoala Gimnaziala Nr. 30, Timişoara, Romania; doctorandă, Şcoala Doctorală de Psihologie-Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea de Vest din Timişoara, Timişoara, Romania.

Simona Sava este prof. univ. dr., Departamentul de Ştiinţe ale Educaţiei, Facultatea de Sociologie şi Psihologie, Universitatea de Vest din Timişoara, Timişoara, România.

DOCUMENT Studiul integral poate fi consultat aici:

Citește și: 

Temele pentru acasă – Cât de mult este prea mult? Primul studiu experimental implementat în România validează regula “10 minute pe nivel școlar”

La ce folosesc temele pentru acasă? Oana Moraru: Există foarte mulți copii care aparent pricep în clasă, dar când sunt puși în situația de a rezolva singuri, nu mai au abilitatea de a se descurca pe cont propriu. Recomand părinților, în special în clasele I și a II-a, să-și dedice timp temelor

Cine trebuie să-i învețe pe copii tabla înmulțirii: învățătorii sau părinții, în vacanța de vară dinainte de clasa a II-a? Dacian Dolean, cercetător specializat în alfabetizarea timpurie: Ideea de a da această sarcină ca temă pentru vacanța de vară mi se pare desprinsă dintr-un film SF cu buget redus