Disciplina opțională „Dezvoltarea jocurilor video” va putea fi studiată timp de o oră pe săptămână de elevi de liceu din orice nivel de la toate filierele, profilurile și specializările, potrivit ordinului nr. 1.083 privind programa școlară publicată în Monitorul Oficial (MO). Disciplina care face parte din curriculumul la decizia elevului din oferta școlii va putea fi aleasă de elevi din anul școlar 2025-2026. Elevii pot învăța să creeze jocuri de la cele mai simple, la unele complexe. Disciplina „contribuie la dezvoltarea abilităților necesare pentru a reuși în era informațională, cum ar fi gândirea critică, gândirea creativă, capacitatea de a colabora și de a comunica eficient, flexibilitatea”, potrivit programei școlare.
- Programa școlară propune folosirea site-ului „Despre jocuri video” (https://desprejocurivideo.ro/) ca fiind o sursă importantă de informare pentru părinți, tutori și profesori despre jocurile pe calculator, despre existența instrumentelor de control parental la jocurile video.
Disciplina „Dezvoltarea jocurilor video” este opțională inclusă în oferta națională pentru învățământul liceal, la curriculum la dispoziția școlii din anul școlar 2025-2026.
Disciplina se adresează elevilor de la toate filierele, profilurile și specializările. Studiul disciplinei poate începe în oricare dintre clasele de liceu și necesită competențe inițiale minime de programare, pe care le dobândesc elevii la gimnaziu.
Studiul disciplinei „Dezvoltarea jocurilor video” se desfășoară cu întregul colectiv de elevi, într-un laborator de informatică în care există un număr corespunzător de dotări.
Disciplina are în vedere inițierea elevilor în toate etapele de dezvoltare a jocurilor, de la proiectare până la publicare, folosind limbajul de specialitate. Elevii vor fi implicați în activități similare cu ale profesioniștilor din domeniu, realizate pe grupe.
Potrivit programei școlare publicate în Monitorul Oficial:
“Majoritatea copiilor, dar și a adulților din întreaga lume au utilizat jocuri video pentru a învăța sau pentru recreere, iar această disciplină le permite elevilor să înțeleagă mecanismele care stau la baza funcționării acestor jocuri și, în general, ale aplicațiilor digitale pe care le utilizează, precum și să dezvolte propriile aplicații de acest tip.
Dezvoltarea jocurilor implică abordarea învățării interdisciplinare, integrate, prin rolurile care includ povestire/narațiune, design grafic, animație, inginerie de sunet, management de proiect, utilizarea noțiunilor din matematică și științe pentru modelarea acțiunilor și reacțiilor personajelor în diverse situații, selectarea și aplicarea metodelor adecvate de proiectare, dar și conceperea algoritmilor și implementarea acestora în limbaj de programare, alegerea și utilizarea celor mai potrivite instrumente tehnologice pentru dezvoltare și implementare.
În România, dar și în alte țări, industria de dezvoltare a jocurilor ocupă un rol important pe piața muncii, iar programa școlară a disciplinei „Dezvoltarea jocurilor video” răspunde nevoilor de alfabetizare digitală din perspectiva noilor cerințe socio profesionale, printr-un curriculum relevant, vizând formarea unui set de competențe digitale pe care absolvenții învățământului liceal să le poată valorifica în viața activă. De asemenea, disciplina valorifică creativitatea și curiozitatea elevilor, oferindu-le șansa de a dobândi experiență inițială pentru un domeniu extrem de atractiv în rândul tinerilor”.
Sugestii metodologice
“Activitatea se va desfășura într-un laborator de informatică în care există un număr corespunzător de calculatoare, cu dotări care să faciliteze formarea competențelor precizate în programă.
Profesorul organizează unitățile de învățare, iar în procesul didactic se recomandă ca succesiunea lecțiilor să faciliteze crearea unui joc concret, alternând aspectele teoretice cu aspectele practice.
Metodele didactice de predare, învățare și evaluare vor fi stabilite de fiecare profesor, având în vedere nivelul de achiziții și de vârstă al elevilor și valorificarea creativității acestora.
Se recomandă îmbinarea metodelor didactice de predare-învățare-evaluare clasice (de exemplu, demonstrația, problematizarea, algoritmizarea) cu metodele moderne (de exemplu, învățarea prin descoperire, observarea sistematică, proiectul, portofoliul, studiul de caz, jocul de rol). Specificul disciplinei permite valorificarea activităților didactice organizate pe grupe, care încurajează colaborarea, munca în echipă și comunicarea.
La începutul studiului disciplinei se recomandă să se prezinte elevilor drept model un produs demonstrativ, iar aceștia vor dezvolta un produs identic sau asemănător pe parcursul activităților de învățare, pas cu pas.
Prezentarea conținuturilor poate cuprinde realizarea unor exemplificări și demonstrații practice, folosind, după caz, un limbaj de programare specific, respectiv utilizarea unor facilități relevante ale tehnologiei specifice. Elevilor li se pot propune activități de învățare prin care să experimenteze și să exerseze realizarea unor operații sau obținerea unor efecte prin modificarea anumitor parametri ai unui produs furnizat de profesor.
Pentru a ilustra modul în care diverse efecte sunt folosite în industria jocurilor, se pot analiza câteva jocuri populare și apoi se poate discuta despre modul în care aceste elemente contribuie la îmbunătățirea percepției jucătorului. Elevilor li se vor propune activități practice de învățare în care să aplice diferite tehnici identificate pentru realizarea propriilor lor aplicații de tip joc video. Acest lucru le va permite să înțeleagă procesul de optimizare dinamică și să dobândească experiență practică.
Programa școlară propune folosirea site-ului „Despre jocuri video” (https://desprejocurivideo.ro/) ca fiind o sursă importantă de informare pentru părinți, tutori și profesori despre jocurile pe calculator, despre existența instrumentelor de control parental la jocurile video și a modalităților prin care părinții, tutorii sau profesorii se pot implica activ în gestionarea timpului pe care copiii îl petrec în fața ecranului și în alegerea celor mai bune jocuri pentru copii.
Se pot prezenta diferite tipuri de jocuri în discuțiile cu elevii, punând în evidență specificul și caracteristicile acestora, iar pentru orice joc prezentat se poate determina nivelul de vârstă căruia îi este recomandat prin accesarea unor site-uri dedicate, cum ar fi site-ul PEGI (Pan European Game Information) sau site-ul ESRB (Entertainment Software Rating Board). Unele tipuri de jocuri sunt:
— E-sports (sporturi electronice — competiții sportive video, cu jucători individuali sau în echipe);
— VR (virtual reality — realitate virtuală) — utilizatorii folosesc ochelari sau cască VR pentru a participa la acțiunea jocului, desfășurată în anumite lumi virtuale;
— AR (augmented reality — realitate augmentată) — utilizatorii folosesc camere sau dispozitive mobile pentru a „vedea” și a interacționa cu obiectele virtuale peste imaginea reală;
— PvP (player versus player) — în care jucătorii se confruntă direct între ei în jocuri video sau PvE (player versus environment) — în care jucătorii se confruntă cu adversari controlați de computer sau cu elemente de joc din mediul virtual înconjurător;
— RTS (real-time strategy) — în care jucătorii preiau controlul asupra unor unități și resurse într-un mediu virtual și trebuie să dezvolte strategii în timp real pentru a atinge obiective specifice;
— RPG (role-playing games) — în care jucătorii preiau rolul unui personaj fictiv și îl controlează într-o lume virtuală;
— MMORPG (massively multiplayer online role-playing games) — în care mulți jucători interacționează într-o lume virtuală online;
— MOBA (multiplayer online battle arena) — în care două echipe de jucători se confruntă pentru a controla o hartă, pentru a distruge baza inamică și pentru a obține victoria;
— turn-based games — în care jucătorii fac pe rând mișcări sau iau decizii, iar acțiunea nu se desfășoară în timp real;
— battle royale — în care mai mulți jucători se confruntă pe o hartă mare;
— Twitch.tv (Twitch) — platformă specializată în streaming de conținut legat de jocuri video și interacțiune în timp real cu publicul. Realizarea unei aplicații de tip joc presupune mai multe etape, începând cu stabilirea conceptului, trecând printr-un design inițial și apoi producție, limbajul de programare folosit pentru dezvoltarea aplicației de tip joc fiind ales în cadrul proiectării aplicației. Jocurile sunt dezvoltate folosind o varietate de limbaje de programare, în funcție de platformă (consolă, computer sau mobil) și de scopul jocului. În plus, nu toate jocurile sunt programate într-un singur limbaj de programare.
Pentru formarea competențelor din programă se recomandă folosirea limbajului C# din mediul de dezvoltare integrat Visual Studio Community (accesibil gratuit). Visual Studio este o unealtă populară în industria dezvoltării software, fiind utilizată pentru o gamă largă de aplicații, de la aplicații desktop la aplicații web și mobile. Trebuie menționat și faptul că Visual Studio suportă dezvoltarea pentru diferite platforme: Windows, Android, iOS, web etc.
În cadrul studiului disciplinei se pot realiza jocuri de la simple la complexe, ca de exemplu:
— ghicește un număr generat de calculator, pentru a pune în evidență comunicarea dintre calculator și utilizator prin intermediul aplicației de tip joc;
— T-Rex, Flappy bird, Space battle, Tetris, pentru a pune în evidență lucrul cu entități — sprite 2D, animații și deplasări pe ecran.
Se recomandă ca elevii să fie încurajați să aprecieze valoarea unui plan/scenariu al jocului, să își scrie ideile, aceasta ajutându-i să treacă de la intuitiv la concret și detaliat.
Evaluarea
Se recomandă utilizarea metodelor tradiționale de evaluare (probe orale, probe scrise, probe practice), dar și a celor moderne/complementare (proiecte, referate, portofolii etc.). Utilizarea proiectului, ca metodă de învățare-evaluare, permite aplicarea, în mod creativ, a cunoștințelor teoretice și practice dobândite.
Autoevaluarea și evaluarea colegială le permit elevilor să își evalueze propriile progrese și să identifice noi modalități de progres”.