Elevii care intră în clasa a VII-a în septembrie 2023 sunt prima generație care va da Bacalaureatul reformat, în anul 2029 / Ligia Deca: O să avem niște discipline cu un număr mic de ore și axate pe cunoștințe de bază la materiile la care se va da proba complementară

Elevii care, în septembrie 2023, încep clasa a VII-a, vor fi cei care vor susține noul Bacalaureat, reformat după prevederile din noua lege a învățământului, după cum spune ministrul Educației, Ligia Deca, într-un interviu publicat de Edupedu.ro. Deca a declarat că acești elevi, care vor fi clasa a IX-a în anul școlar 2025-2026, vor avea parte de planuri-cadru revizuite și programe școlare în acord cu noile planuri pentru a „putea în acest fel să adecvăm bacalaureatul la această nouă formă”.

„Noua formulă de examen de bacalaureat se aplică elevilor care intră clasa a IX-a în anul școlar 2025-2026. De ce așa și nu altfel? Pentru că, dacă reluăm tot procesul de reformă a planurilor-cadru și a programelor școlare, avem nevoie de un an și jumătate. Întâi să finalizăm planul-cadru, apoi programele și apoi să avem și manualele. Deci generația care va începe în 2025-2026 și care va da bacalaureatul pe noua formulă va lucra pe planurile-cadru revizuite, pe programe în acord cu acestea și, practic, vom putea în acest fel să adecvăm bacalaureatul la această nouă formă”, a explicat Ligia Deca.

„Așa cum știm, am avut o reformă curriculară pentru nivelul primar și pentru gimnaziu, dar ea nu s-a continuat la liceu. Am funcționat cu acele repere curriculare pe care le-am tot realizat pentru elevi, anul acesta vor fi realizate pentru de clasa a XI-a. Deci acesta este motivul pentru care se aplică mai târziu”, a motivat oficialul.

• Interviul integral cu ministrul Educației a fost publicat sâmbătă, 5 august și poate fi citit aici.

„Ce aduce nou examenul de bacalaureat? În primul rând, aduce o testare de competențe de bază pe toată paleta de discipline considerate necesare pentru a putea să fii un cetățean activ. Adică, dacă până acum cei de la profilul real mergeau preponderent pe matematică și științe, profilul uman – bineînțeles cu limba română ca o constantă -, mergea pe zona de socio-umane. Acum, va exista o evaluare a competențelor de bază”, a precizat ministrul, despre proba F care înseamnă, potrivit noii legi, o testare la Matematică, de exemplu, pentru un viitor absolvent de filologie, sau la Geografie, pentru cineva de la matematică-informatică (detalii despre fiecare probă din noul BAC, mai jos în articol).

Deca a continuat cu exemplul personal în ceea ce privește certificarea „comparabilă european” a competențelor lingvistice la limbile engleză și franceză: „Ideea e să dăm mai multe șanse absolvenților de liceu în zona angajării și în același timp să nu parcurgă toți anii aceștia de limbă străină fără o certificare care să fie valabilă internațional. Până acum, de exemplu, finalizai toți acești ani și o asemenea certificare se făcea în particular. Eu, de exemplu, am dat Diplôme de Langue pentru limba franceză și examenul Cambridge pentru limba engleză. Mi se pare normal ca prin bacalaureat să poți să dai această certificare comparabilă european”. 

Întrebată „cum vor fi pregătiți elevii care provin de la profiluri diferite cu conținutul specific al acestei probe complementare? Nu se ia în calcul faptul că în ultimii ani de școală, la profilul filologic, elevii nu mai învață matematică, chimie și fizică?”, Deca a spus:

• „Urmează să avem noile programe, o să avem niște discipline cu un număr mic de ore și axate pe cunoștințe de bază la materiile la care se va da bacalaureatul. Nu vom fi în situația în care elevii care n-au mai făcut matematică, vor da probă de competență de bază la această materie. De aceea am și spus că generația căreia i se aplică această nouă formulă de bacalaureat va avea și partea de programă care să-i ajute să poată să performeze”. 

Întrebată dacă vor exista măsuri suplimentare privind elevii care ar putea întâmpina dificultăți la această probă, ministrul a declarat că „programele vor fi adaptate. Cred că avem nevoie de măsuri pentru pregătire suplimentară pentru examenele naționale. Adică e clar că din varii motive mulți elevi au nevoie de mai multă fixare, mai multă recapitulare și, poate, mai multă perioadă de remediere înainte de examene. Iar asta ar trebui să avem și ca spațiu curricular, adică ca dimensiunea programei în anii terminali”. Deca a propus ca „mai mult din clasa a VIII-a și mai mult din clasa a XII-a să fie dedicate unor astfel de activități”. 

„Un alt element de noutate este reprezentat de probe și modul în care ele se pliază pe profil și pe filiera de liceu pe care elevul o parcurge. Vom avea bacalaureat tehnologic adecvat profilului tehnologic, cu discipline de specialitate, ceea ce ni se cerea de multă vreme și pe care eu cred că este normal să acceptăm. De asemenea, vom avea probe obligatorii și proporționale din profilul ales. Deci, din punctul acesta de vedere, ne pliem mai mult pe ceea ce își dorește până la urmă cel care trece prin liceu, asigurând și acest element de profil al absolventului de liceu general valabil”, a mai prezentat Ligia Deca în interviu.

Ministrul a precizat că proba complementară, cea de competențe de bază, ar putea contribui la înțelegerea de fenomene complexe de care lumea se lovește în prezent, cum ar fi migrația, schimbările climatice, pe care le consideră a fi „elemente de educație contemporană”: „Un element care pe mine m-a îngrijorat este nivelul dezbaterii când vine vorba despre elemente complexe, fie că vorbim despre elemente care necesită o înțelegere pe zona socio-umană complexă, de exemplu, dacă ne uităm la problema refugiaților și ce înseamnă ei și care sunt drepturile lor și, mă rog, cum ar trebui să reacționăm demografic, ori că ne referim la fenomene complexe de tipul schimbărilor climatice, unde este nevoie de o combinație de cunoștințe de științe cu tot ceea ce înseamnă paleta de socio-umane pentru a înțelege și aceste metode de prevenire a fenomenelor climatice”.  

„De asemenea, dacă ne uităm la comportamentul financiar, este clar că avem nevoie de o bază, pe lângă educația financiară generală, de o bază de instrument matematic care să ne permită să navigăm cu bine complexitatea, indiferent dacă vorbim despre tipuri de împrumuturi, despre tipuri de investiții, despre modul în care economisim. Deci, sunt niște elemente de educație contemporană, le-aș spune eu, care pot fi garantate prin această probă complementară. Indiferent ce post alegem, trebuie să putem funcționa în societate”, a mai declarat Deca. 

Întrebată: „În situația în care un elev are aptitudini pentru filiera umanistă și aici merge spre excelență, nu cumva introducerea disciplinelor de profil opus, fie ele și minimale, i-ar minimaliza nota la bacalaureat și, implicit, șansele de a intra la o facultate umanistă ulterior?”, Deca a răspuns:

• „Dacă pot să calculeze un TVA, asta ar însemna că pot trece proba de competență de bază. Ar fi unul dintre elementele care probabil se vor regăsi în testare. Deci nu vom face în așa fel încât să fie încă o probă care îngreunează lucrurile, ci pur și simplu vom garanta că într-o societate în care e nevoie să ai anumite cunoștințe de instrument matematic, lucrul acesta este asigurat de învățământul obligatoriu”.

Probele pe care le vor susține elevii de clasa a XII-a în anul 2029, explicate după noua lege

Potrivit noii legi a educației – învățământ preuniversitar (legea 198/2023), absolvenții de liceu vor avea de susținut mai multe probe decât în prezent, în funcție de specializare, pentru că proba la Limba și literatura română (probele A1, A2 și A3 – extras din lege, mai jos) este realizată diferit pentru cei de la Filologie, față de restul specializărilor din liceu, de exemplu, dar și în funcție de apartenența la o minoritate națională: de asemenea, există probe diferite atât la scris, cât și la oral – Limba română (probele A01 și A02).

Pe lângă acestea, mai sunt două probe de evaluare a competențelor în limbi străine studiate în liceu (proba B) care vor oferi o certificare comparabilă la nivel european, după cum preciza Ligia Deca în interviul citat mai sus. Există și proba de evaluare a competențelor digitale (proba C), similară celei din prezent, urmată de proba scrisă la limba maternă pentru minoritățile naționale (proba D) și două probe (E) din discipline specifice profilului, în loc de una, cât este în prezent, cum ar fi Chimia și Fizica pentru cineva de la profilul real – matematică-informatică sau „Istorie, Geografie sau științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie” pentru un absolvent de uman – filologie, potrivit legii educației.

Ultima probă este una de evaluare a competențelor de bază (F), care vine ca o completare pentru probele E din discipline specifice profilului. „Pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere între: Matematică, Fizică, Chimie, Biologie”, scrie în lege, care va intra în vigoare în primele zile ale lunii septembrie 2023, înainte de începerea cursurilor pentru elevi, dar după ce profesorii încep activitatea pe 1 septembrie.

„(4) Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe:

a) proba A01 – probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/ calificările – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;

b) proba A02 – probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;

c) proba A1 – probă scrisă la Limba și literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/calificările, cu excepția elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie, și pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;

d) proba A2 – probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii de la profilul umanist, specializarea filologie – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare, cu excepția elevilor care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială;

e) proba A3 – probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială;

f) proba B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin niveluri de competență corespunzătoare celor din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine. Pentru prima limbă străină nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B2 din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine; pentru a doua limbă străină, nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă, la alegerea candidatului. Examenele cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Prin excepție, elevii din învățământul în limba unei minorități naționale care studiază o singură limbă de circulație internațională susțin proba doar din această limbă;

g) proba C – proba de evaluare a competențelor digitale, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelurile de competență în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Examenele cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației;

h) proba D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale și opțional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. (5), a unei minorități naționale în unități de învățământ cu predare în altă limbă decât cea maternă de la toate filierele, profilurile și specializările – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;

i) proba E – două probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării, pe baza standardelor naționale de evaluare;

j) proba F – probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competențelor de bază, complementare profilului/probelor scrise E.

(5) Proba E – probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării sunt desfășurate după cum urmează:

a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Matematică și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Informatică, Fizică, Chimie, Biologie;

b) pentru profilul real, specializarea științele naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Fizică/Chimie/Biologie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Fizică, Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică, alta decât cea la care a susținut proba obligatorie;

c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Istorie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie și științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;

d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la limba și literatura unei limbi de circulație internațională și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: Istorie, Geografie sau științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;

e) pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire și o probă la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul real;

f) pentru filiera vocațională, două probe, dintre care una obligatorie dintre disciplinele de specialitate și alta la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializării.

(6) Proba F va viza competențele de bază, după cum urmează:

a) pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere între: Matematică, Fizică, Chimie, Biologie;

b) pentru profilul real, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere între: Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;

c) pentru filierele tehnologică și vocațională, probă scrisă pentru evaluarea competențelor prevăzute la lit. a) sau b), complementar disciplinelor alese la proba E.

(7) Lista disciplinelor și a programelor de examene se stabilește prin ordin al ministrului educației și se dă publicității la începutul ciclului de învățământ.

(8) Elevii surzi și/sau hipoacuzici au dreptul de a susține examenul național de bacalaureat în limba maternă, respectiv limba semnelor române (LSR), potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 27/2020. Metodologia de organizare a examenului de bacalaureat pentru elevii surzi și/sau hipoacuzici se stabilește prin ordin al ministrului educației.

Articolul 103 (1) Examenul național de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenții învățământului liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) au susținut proba A01, A02, respectiv F și au obținut calificativul admis;

b) au susținut probele B și C prevăzute la art. 102 alin. (4) și au obținut la proba B cel puțin echivalentul nivelului B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă susținut, iar la proba C au obținut cel puțin nivelul „mediu“;

c) au susținut, după caz, proba A1, A2 sau A3 prevăzută la art. 102 alin. (4) și au obținut cel puțin nota 5 (cinci);

d) au susținut, după caz, proba D prevăzută la art. 102 alin. (4) și au obținut cel puțin nota 5 (cinci);

e) au susținut proba E, prevăzută la art. 102 alin. (4) și au obținut cel puțin nota 5 (cinci) la fiecare dintre cele două discipline;

f) au obținut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obținute la A1, A2, A3, D și E, cel puțin egală cu 6.

(2) În urma promovării examenului național de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.

(3) Absolvenților de liceu care au susținut probele B și C prevăzute la art. 102 alin. (4) li se eliberează certificate care atestă nivelul de competență lingvistică, respectiv nivelul de competență digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiționată de promovarea probelor scrise și orale prevăzute la art. 102 alin. (4).

(4) În cazul nepromovării examenului național de bacalaureat pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la probele care au fost promovate în sesiunea/sesiunile anterioară(e).

(5) În decursul unui an școlar se organizează două sesiuni ale examenului național de bacalaureat.

(6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), în cazuri temeinic justificate, se poate organiza și o sesiune de bacalaureat specială, aprobată prin ordin al ministrului educației.

(7) Candidații pot susține probele din cadrul examenului național de bacalaureat fără taxă, de cel mult 3 ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiționate de achitarea unor taxe stabilite prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.

(8) Probele B, C și F prevăzute la art. 102 alin. (4) se organizează și se desfășoară la nivelul unității de învățământ, în timpul anului școlar, în condițiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.

(9) Probele orale A01, respectiv A02 și probele scrise A, respectiv D și E, prevăzute la art. 102 alin. (4), se susțin după încheierea cursurilor, în condițiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.

(10) În situația în care absolvenții studiilor liceale nu au susținut/nu au promovat examenul național de bacalaureat, aceștia pot beneficia de cursuri de pregătire, organizate la nivelul unităților de învățământ liceal, precum și la nivelul instituțiilor de învățământ superior acreditate. Fiecare absolvent poate beneficia o singură dată de finanțare pentru a participa la cursurile de pregătire pentru examenul național de bacalaureat. Cursurile de pregătire în vederea promovării examenului național de bacalaureat, aprobate de Ministerul Educației, se desfășoară potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(11) Promovarea examenului de bacalaureat conferă titularilor nivelul de calificare 4.

Articolul 104 (1) Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite prin ordin al ministrului educației, absolvenții învățământului liceal pot susține un examen de certificare a calificării, separat de examenul de bacalaureat.

(2) În cadrul liceelor tehnologice, după absolvirea clasei a XI-a, elevii pot obține certificatul de calificare nivel 3, care conferă dreptul de acces pe piața muncii la profesia relevantă pentru domeniul de certificare.

(3) Organizarea, desfășurarea și calendarul examenului de certificare se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației, la începutul fiecărui an școlar. Examenul de certificare a calificării de nivel 3 constă într-o probă practică, prin realizarea și prezentarea unui produs/subansamblu/serviciu sau executarea unor operații specifice, conform domeniului, specializării și calificării candidatului.

(4) După absolvirea clasei a XII-a, elevii pot obține certificatul de calificare nivel 4 care conferă dreptul de acces pe piața muncii sau accesul în învățământul postliceal.

(5) Organizarea, desfășurarea și calendarul examenului de certificare se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației, la finalul fiecărui an școlar, pentru anul școlar următor. Examenul de certificare a competențelor profesionale de nivel 4 constă într-o probă practică, prin realizarea și susținerea unui proiect, conform domeniului, specializării și calificării candidatului. Aceasta poate fi echivalată, după caz, cu proba E din cadrul examenului de bacalaureat, în cazul în care absolventul a luat minimum nota 5 (cinci) la această probă.

(6) Obținerea certificatului care atestă nivelul 4 de calificare, conform alin. (5), nu este condiționată de promovarea examenului național de bacalaureat”.

Foto: © Hongqi Zhang (aka Michael Zhang) | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Ministrul Educației spune că știe că mai multe posturi ar putea fi viabile pentru titularizare. Școlile, “mai ales din zonele considerate greu atractive”, nu le scot la concurs de teamă că se ocupă și apoi acei profesori pleacă: Aici avem o problemă de sistem

INTERVIU Ministrul Educației, Ligia Deca: În viitor, titularizarea vine după licențierea în profesie și după noul masterat cu 80% practică, pe care îl introducem prin noua lege a Educației