Elevi maghiari dau în judecată Ministerul Educației și cer subiecte diferite la Bac, la examenul de Limba română, pentru minoritatea maghiară

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, consideră că învăţarea limbii române de către elevii maghiari este o problemă de sistem, care trebuie rezolvată de Ministerul Educaţiei şi a anunţat că se intenţionează o acţiune în instanţă a elevilor care nu au reuşit să promoveze examenul de Bacalaureat din cauza rezultatelor slabe la proba de limba şi literatura română, potrivit Agerpres.

Borboly Csaba a prezentat miercuri, într-o conferinţă de presă, rezultatele obţinute de elevii maghiari la proba de Limba şi literatura română a examenului de Bacalaureat, dar şi demersurile făcute de instituţie în ultimii zece ani pentru ca situaţia predării limbii române să se îmbunătăţească.

Preşedintele CJ Harghita a spus că rata de promovare a examenului de Bacalaureat în judeţ este mult mai redusă decât cea de la nivel naţional şi că dacă nu se iau în considerare rezultatele la limba română, procentajul de promovare al elevilor maghiari ar fi peste media naţională, conform sursei citate.

El a arătat că, în urma demersurilor făcute de instituţia pe care o conduce, s-au făcut paşi înainte în problematica predării limbii române elevilor maghiari, dar rezultatele obţinute nu sunt semnificative. Borboly a propus, printre altele, să se pună accent pe comunicare în limba română, dar şi să fie organizate tabere, programe extraşcolare şi de schimb pentru elevii din şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară, astfel încât aceştia să exerseze comunicarea în limba română.

Preşedintele CJ Harghita a făcut referire şi la o decizie definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit căreia limba română trebuie predată minorităţilor după programe şi manuale speciale, iar Ministerul Educaţiei nu şi-a îndeplinit această obligaţie, motiv pentru care copiii maghiari sunt discriminaţi în modul în care învaţă limba română, mai scrie Agerpres.

Borboly Csaba a anunţat că, prin intermediul unui cabinet de avocatură, elevii care nu au reuşit să obţină notă de trecere la limba şi literatura română vor acţiona Ministerul Educaţiei în instanţă pentru obţinerea de daune morale şi materiale.

Preşedintele CJ a punctat că este important ca prin reuşita acestui demers programele şcolare şi subiectele întocmite de Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie să fie corelate cu decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi să fie adaptate realităţii locale, precizând că Ministerul Educaţiei trebuie să facă schimbările necesare la această instituţie care „nu vede judeţul Harghita ca parte a acestei ţări”.

Cu alte cuvinte, aceștia cer să existe și posibilitatea de a susține în cadrul Bacalaureatului o probă de Limba și literatura română cu statut diferențiat față de proba pentru majoritate, adică pentru a fi evaluați la limba română din liceu predată în regim diferențiat pentru minoritatea maghiară.

• Context. Edupedu.ro a scris în vară despre „discriminarea gravă la Bacalaureatul de limbă română în județul Cluj”, mai precis la proba de limba și literatura română susținută și de elevii de etnie maghiară, acuzau peste 600 de părinți și elevi majori, într-o petiție online adresată Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Semnatarii spun că elevilor de la școli cu predare în limba maghiară din județ „le-a fost refuzat dreptul de a fi evaluați și notați în mod special” la proba de limba română, mai precis de către profesori de limba română care predau la astfel de unități de învățământ.

• CNCD a exprimat atunci recomandări în acest sens și afirma că, pentru elevi cu situații diferite, este nevoi de măsuri diferite de evaluare, pentru a preveni discriminarea, iar situația diferită a elevilor aparținând minorităților este recunoscută de autoritățile române. Pe de altă parte, secretarul de stat Zoltan Kallos, citat în presa de limba maghiară spunea că situația de la Cluj este una „nefericită, dar nu discriminatorie” (…). Într-o informare pentru Edupedu.ro, Inspectoratul Școlar Cluj spunea că, „în absența unor precizări scrise și asumate” de la Minister, marcarea lucrărilor elevilor de la liceele de limbă maghiară ar fi, de fapt, discriminatorie. Detalii aici.

El a reiterat faptul că, în momentul de faţă, reprezintă o discriminare faptul că elevii maghiari nu au acces egal la însuşirea limbii române.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita le-a mulţumit cadrelor didactice „care fac eforturi supraomeneşti” pentru a-i învăţa pe elevi limba română, dar a avut cuvinte de apreciere şi la adresa Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) şi Casei Corpului Didactic (CCD) pentru colaborarea avută pentru rezolvarea acestei probleme.

Prezent la conferinţa de presă, avocatul Szikszai Tamás, care îi va reprezenta în instanţă pe elevii afectaţi de rezultatele negative la examenul de limba şi literatura română, a vorbit de demersul de a solicita Ministerului Educaţiei plata unor daune morale, mai notează sursa citată.

„Consider că într-o societate normală prezenţa mea nu ar fi fost necesară şi nu ar fi trebuit sa recurgem la acţiuni legale şi la forţa coercitivă a acestui sistem, pentru a oferi unor copii dreptul suprem şi dreptul constituţional la educaţie. (…) Vă reamintesc că avem din luna mai 2023 o decizie definitivă a Înaltei Curţi, instanţa supremă a României, care a constatat în mod evident şi definitiv existenţa unei discriminări la acest nivel, în procesul de învăţare a limbii române pentru copiii de etnie maghiară. (…) O astfel de decizie ar fi trebuit să fie urmată de măsuri la nivelul organelor abilitate, al Ministerului Educaţiei, prin care să se încerce rectificarea sau îmbunătăţirea acestei situaţii.

Cum, însă, am văzut din materialele elaborate de către Consiliul Judeţean, această situaţie este actuală şi în prezent, nu s-a schimbat nimic, situaţia de discriminare există în continuare. Având în vedere că premisele discriminării au fost deja constatate, mai multe elemente ale răspunderii civile delictuale există sau au fost constatate definitiv în cazul acestor copii, acestea se bucură de autoritatea de lucru judecat, sens în care următorul demers îl constituie intentarea unei acţiuni în justiţie prin care vom obliga, în numele acestor copii, Ministerul Educaţiei la plata unor daune morale”, a declarat avocatul Szikszai Tamás.

Acesta a menţionat că este un demers aflat în faza premergătoare, în acest moment fiind 17 elevi care doresc intentarea unei acţiuni în instanţă.

Potrivit avocatului, dreptul la acţiune se prescrie în trei ani şi se estimează că se vor alătura demersului şi elevi care au susţinut examenele în anii precedenţi.

La conferinţa de presă a participat şi şeful Inspectoratului Şcolar Județean Harghita, Demeter Levente, care a prezentat demersurile făcute de această instituţie pentru îmbunătăţirea rezultatelor la examenele de limbă română ale copiilor maghiari, cum ar fi proiectele ce vizează reducerea efectelor izolării lingvistice sau schimburile de bune practici.

De asemenea, Demeter Levente a subliniat că profesorii de limba română trebuie să aplice planurile cadru şi că este necesară şi o schimbare de mentalitate, punctând faptul că aceştia participă periodic la programe de formare.

„Peste 90% dintre profesorii de limba şi literatură română au absolvit cel puţin un curs de formare, perfecţionare în ultimii doi ani şcolari. Deci facem tot posibilul ca şi profesorii să fie pregătiţi să facă faţă schimbărilor care intervin în sistemul de învăţământ”, a arătat şeful ISJ Harghita, mai notează Agerpres.

Citește și:

(mai 2021) Rezultate îngrijorătoare pentru elevii de etnie maghiară la examenele de limba română. Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare: Predarea ar trebui să fie făcută ca pentru limbile străine

(iulie 2019) Președintele CJ Harghita cere examen diferențiat la Limba română pentru elevii maghiari: La Evaluarea Națională media a fost 5,83

Limba română nu ar trebui predată ca o limbă străină, ci folosind metode “de predare a limbilor moderne” – precizări ale Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România

Dacian Dolean, specialist în dezvoltarea limbajului: La elevii de etnie maghiară din comunități izolate orele de limba română trebuie tratate ca ore de limbă străină, dar trebuie să aibă experiențe de imersiune lingvistică la școală

Elevii maghiari se pare că au avut rezultate mai bune la PISA 2022, decât cei care învață în limba română, susține sociologul Tamás Kiss / Pentru prima dată, performanța învățământului în limba maghiară din România a fost măsurată separat