Elevii au devenit profesori într-o mișcare internațională legată de importanța educației pentru schimbările climatice. În 20 de țări, elevii și-au înlocuit profesorii, recent, și au ținut lecții bazate pe informații actuale cu referire la schimbările din mediu, totodată ca răspuns la lipsa de conștientizare a acestui subiect în școli, transmite Euronews.com. De pe 31 octombrie și până pe 12 noiembrie, anul acesta, are loc summitul COP26 la care se întrunesc lideri internaționali să discute măsuri pentru combaterea problemelor climatice. Citește pe larg mai jos.
Campania “Învață profesorul”, organizată de elevi, desfășurată cu ajutorul a mai multe asociații de activiști de mediu tineri, își propune să aducă educația pentru natură și mediul înconjurător mai aproape de copiii din școli: să fie “integrată, obligatorie și predată în sistemele de educație, prin a o include în politici educaționale, în pregătirea profesorilor pe tot globul”, susțin aceștia.
Schimbările climatice sunt o îngrijorare din ce în ce mai mare pentru elevii de gimnaziu
Un studiu gobal realizat pe un eșantion de 10.000 de persoane, cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani, de săptămâna trecută, a arătat că 84% dintre aceștia sunt cel puțin mediu – îngrijorați cu privire la schimbările climatice, mai informează sursa citată.
- Aproape două treimi dintre tineri au spus că nu cred că guvernele din țările lor fac suficient pentru a combate schimbările climatice.
„Generațiile viitoare vor experimenta cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice și consecințele stagnării guvernamentale”, a declarat, pentru EuroNews Green, Jodie Bailey-Ho, un coordonator britanic din proiectul “Teach the Teacher”.
Potrivit sursei citate, UNESCO a analizat politicile educaționale din 78 de țări din întreaga lume și a constatat că sub jumătate fac referire la climă, noțiuni de biodiversitate fiind prezente în doar 19%.
„Educația, pentru toți, este un drept al omului, iar educația despre o criză care există în prezent și care ne va afecta pe fiecare dintre noi este, de asemenea, un drept”, spune Aishwarya Puttur, în vârstă de 16 ani, parte din proiectul “Teach the Teacher”. “Educația legată de problemele de mediu (…) trebuie să fie una care să includă chestiunile crizei climatice, să citeze datele științifice, (…) să propage vocile celor marginalizați”, este ea de părere.
Semnalarea problemelor pentru decidenți
“Teach the Teacher” își propune să atenționeze liderii globali care participă la summit-ul COP26 că educația pentru climă lipsește din curriculumul multor școli din lume, mai informează EuroNews. De Ziua Tineretului, 5 noiembrie 2021, factorii de decizie în domeniul climei și educației se vor întâlni la Glasgow, Scoția pentru summitul COP26 al miniștrilor educației.
“Elevii vor să știe despre prezentul și viitorul lor. Vor să vadă instituții cărora le pasă, pentru că aceasta este lumea în care îi trimiteți, la urma urmei. Vor speranță”, spune Aishwarya.
Educația pentru problemele climatice în școlile din diverse țări: în Italia devine materie obligatorie, iar în Noua Zeelandă va fi un curs opțional
Importanța educației climatice nu poate fi subestimată: cercetări recente au arătat că producția de dioxid de carbon până în 2050 ar putea fi redusă cu 19 gigatone dacă doar 16% dintre studenții din țările cu venituri mari și medii ar primi educație privind schimbările climatice, punctează EuroNews.
“Teach the Teacher solicită ca educația climatică să fie integrată ca materie obligatorie în orarele tuturor elevilor de ciclu secundar de pe glob. Această educație trebuie să fie fondată pe date actualizate și trebuie să se concentreze asupra soluțiilor legate de climă pentru a aborda probleme precum anxietatea ecologică și nedreptatea climatică”, explică Bailey-Ho.
- Co-gazdă a COP26, Italia este prima țară din lume care face din educația climatică o materie obligatorie pentru toți studenții.
Ce spune Lorenzo Fioramonti, fost ministru italian al Educației: „Abordarea schimbărilor climatice și a dezastrului din mediu necesită o revoluție comportamentală profundă, care poate fi realizată doar printr-o educație interdisciplinară și bazată pe legături”.
Noua Zeelandă a introdus, de asemenea, un curriculum opțional privind clima, iar Mexicul și-a modificat constituția pentru a solicita oficialilor din educație să includă în curriculum noțiuni de înțelegere de bază și despre cultivarea unui respect pentru natură, mai transmite sursa precizată.
Citește și:
LISTĂ Salariile de bază ale cadrelor didactice, de la învățământul preșcolar, școala primară, gimnaziu și până la liceu în 22 de țări europene – raport OECD. Variații considerabile între țările din Est și Vest
Luni nu merg la școală copiii din cele 6.600 de clase în care sunt cazuri de infectare, anunță ministrul Educației: Toți ceilalți, inclusiv cei din cele 201 de localități în care rata a depășit 6 la mie, merg la școală luni / Regula este, la o școala cu 10 clase, de exemplu, în momentul în care 5 clase au intrat în online, întreaga școală va intra în online pentru o perioadă de 14 zile
STUDIU 7 din 10 fete din România au o stimă de sine scăzută și ar vrea ca școala să se implice în a da noțiuni legate de diversitate, de faptul că este în regulă să fim diferiți, să nu fim perfecți. Cristina Dima, ambasador Dove: Vom ajunge până la finalul acestui an școlar la 20.000 de elevi cu atelierele programului Dove-Ai încredere în tine
Lecții de chimie pentru clasa a VIII-a, pe YouTube, prin proiectul “Știința Altfel” / Primul episod al “Profesorilor Trăsniți”, din acest sezon, despre legea conservării masei
România – printre țările europene unde procentul tinerilor fără ocupație a crescut cel mai mult în pandemie, arată un raport al Parlamentului European. Fetele sunt cele mai afectate
Alexa Stănescu
Redacția
R.P.
