Într-o scurtă declarație pentru Edupedu.ro, Elena Lasconi, noul președinte al USR și candidatul desemnat pentru alegerile prezidențiale din toamnă, a vorbit despre viziunea sa asupra educației din România și nevoia urgentă de reformă. Elena Lasconi a fost desemnată sâmbătă candidatul USR la Președinție cu 94% din voturile la congres, potrivit G4Media.ro.
Elena Lasconi propune descentralizarea deciziilor către nivelul școlilor și desființarea inspectoratelor. Ea argumentează că deciziile centralizate împiedică accesul la fonduri europene și proiecte locale: „Vreau o programă mai suplă, un trunchi comun minim și o curriculă decisă mai mult la nivelul școlii”, explică ea, subliniind necesitatea ca școlile să fie adaptate specificului local și să aibă flexibilitatea de a inova și experimenta.
Elena Lasconi atrage atenția că simpla creștere a finanțării nu va rezolva problemele educației dacă nu se face o reformă profundă a sistemului. „Banii mai mulți nu vor rezolva problema… Putem crește debitul apei, dar cel mai bine ar fi să astupăm găurile. Asta înseamnă de fapt reformă”, afirmă ea
În prezent, Elena Lasconi lucrează la formarea unei echipe de consilieri pe educație, după cum declară, și anunță că ușile USR din deschise pentru cei care împărtășesc viziunea sa asupra reformei educaționale.
Candidata USR pentru prezidențiale consideră că nu trebuie adăugate noi materii la Evaluarea Națională, ci întregul sistem de învățământ trebuie reformat. „Elevii români petrec cel mai mare număr de ore la școală din toată UE, dar suntem campioni la analfabetism funcțional”, a declarat Lasconi.
În context, potrivit datelor OCDE din două rapoarte recente – Educationa At a Glance 2023 și PISA 2022 reiese, pe de o parte, că „în România se predau, în școala primară și gimnaziu, mai multe ore decât în celelalte țări central și est-europene, dar și decât în Germania, Austria, Italia, Finlanda și Suedia, dar mai puțin decât în majoritatea țărilor vest-europene“, și că în România, dintre statele Uniunii Europene participante la testarea internațională PISA 2022, procentul elevilor de 15 ani care nu trec peste nivelul 2 de competențe de lectură, competențe matematice și competențe de științe este cel mai mare după Bulgaria. Nivelul 2 este considerat pragul sub care putem vorbi despre analfabetism funcțional – elevii nu au capacitatea de a folosi cunoștințele pe care le au sau pe care ar trebui să le aibă în viața de zi cu zi, în situații reale.
Redăm răspunsurile integrale ale Elenei Lasconi:
Edupedu.ro: Sunteti noul președinte al partidului parlamentar USR și ați fost aleasă în timp ce elevii trec prin prima examinare cu miză, Evaluarea Națională care și în 2024 se susține la două materii: română și matematică. După ce sindicatele au propus anul trecut ca elevii să fie testați la final de clasa a VIII-a și la științe, și la limbă străină, și la informatică, ieri un director de școală a făcut apel public la schimbarea evaluării naționale prin introducerea examinării la mai multe discipline, inclusiv la științe. Care este opinia dvs?
Elena Lasconi: „În primul rând cred că educația are mare nevoie de reformă. Punctul esențial al reformei nu cred că ar trebui să fie materiile la care se dau examene, ci întregul sistem de învățământ.
E la fel ca atunci când politicienii mai votează o materie în plus în parlament care se adaugă la programa școlară crezând că așa vor învăța elevii mai bine. Elevii români petrec cel mai mare număr de ore la școală din toată UE. Acest lucru nu se traduce în rezultate mai bune. Suntem campioni la analfabetism funcțional și pe penultimul loc în ceea ce privește rezultatele la testele PISA”.
Edupedu.ro: Aveți în vedere propunerea de modificări în educație? Dacă da, care sunt principalele direcții pe care le atacați?
Elena Lasconi: „Da. Eu vreau o reformă a întregului sistem de educație. Deciziile să nu mai fie luate la minister, la București, sau la inspectorate, ci mai aproape de școală.
Vreau o reformă pe model finlandez. În Finlanda, educația mergea prost până au desființat inspectoratele și au mutat puterea la nivelul școlilor. Acum este un etalon.
Ca primar, am văzut ce înseamnă să ai decizia centralizată la inspectorat atunci când a trebuit să accesăm fonduri europene pentru autobuze școlare. Proiectul a eșuat. Însă astăzi le-am fi avut cumpărate pe bani europeni, dacă s-ar fi ocupat primăria sau școlile. Am stat la mâna inspectoratului județean și școlile au pierdut.
Îmi doresc o programă mai suplă pentru copii, un trunchi comun minim și o curricula decisă mai mult la nivelul școlii, iar consiliile de administrație ale școlilor să aibă puterea de decizie asupra modului de predare, a felului cum se dau note etc. Nu poți folosi același șablon peste tot în țară. Spun asta pentru că, de exemplu, județul Prahova are mai degrabă un profil industrial, pe când Ialomița e mai degrabă agricol. Ce încerc să spun e că este nevoie de o cuplare a școlii cu specificul local, iar școlile trebuie să aibă flexibilitatea să experimenteze, să inoveze, să creeze parteneriate și să pregătească copiii pentru viața reală”.
Edupedu.ro: Este educația printre domeniile de interes pt dvs, ca președinte de partid? Cu cine veți face echipă, cu cine vă sfătuiți în acest domeniu (sau construiți de acum încolo echipa de consilieri pe educație)?
Elena Lasconi: „Desigur, am spus-o de nenumărate ori. Investiția în copiii noștri înseamnă până la urmă că vom avea o Românie în care ei să poată să crească frumos și să își clădească un viitor.
Urmează să formez această echipă. Ușa USR este deschisă pentru toți cei care împărtășesc aceste idei de reformă reală a sistemului.
Vreau să fie clar un lucru. Banii mai mulți nu vor rezolva problema. Veți auzi soluția asta magică de la politicieni care de fapt nu vor să schimbe nimic. Putem aloca și bani mai mulți pentru învățământ, însă dacă nu reformăm sistemul din temelii nu vom avea o rezultate mai bune. E ca și cum umplem o găleată plină cu găuri. Putem crește debitul apei, dar cel mai bine ar fi să astupăm găurile. Asta înseamnă de fapt reformă”.
Cine este Elena Lasconi
Elena Lasconi (52 de ani) a câștigat săptămâna aceasta alegerile interne din USR pentru funcția de președinte al partidului cu peste 68% din voturile exprimate. Ea a devenit o figură publică în calitate de jurnalist la ProTV. A intrat în USR și a câștigat alegerile pentru primăria Câmpulung-Muscel (Argeș) în 2020, fiind reconfirmată în funcție și la alegerile din 2024 cu circa 70% din opțiunile celor prezenți la vot.
Elena Lasconi s-a născut în Hațeg și este de profesie economist (absolventă de ASE). Ea și-a construit cariera în domeniul jurnalismului: a lucrat aproape 25 de ani la ProTV ca reporter, realizator și moderator TV, dar și ca director de vânzări. Ea a fost implicată ca activist în mai multe cauze umanitare și a câștigat și o ediție a concursului MasterChef – Proba Celebrității.
Ioana Nicolescu
Raluca Pantazi
Redacția
Mihai Peticilă
Ștefan Lefter
16 comments
Altă „reformă a întregului sistem de educație”?! Nu ne ajunge una, care a și început să fie cârpită, „pe ici, pe acolo, prin părțile esențiale”? Un alt „Titanic Vals”, pentru că tot pe bulevardul Pardon se petrece și acțiunea din comedia lui Tudor Mușatescu, cu discursuri teatrale și răsuflate. Dacă preocuparea asta declarată acum pentru reforma educației era atât de imperioasă, de ce nu s-a manifestat, prin propuneri pertinente, puternic susținute, în cei aproape doi ani de ample dezbateri pe legile învățământului adoptate în vara anului trecut? Altfel, poate nu s-ar fi ajuns ca autoritatea și prestigiul profesorului să nu scadă sub nivelul de avarie, de naufragiu, ca să ne menținem în termeni de navigație și de scufundări. S-a auzit până acum, din orașul lui Mușatescu, o voce atât de patetică în sprijinul elevilor și al educației naționale, al României educate?
Și apoi care este „viziunea” ce ni se propune? Generalități, dincolo de o calificare pedagogică reală, care circulă în texte facile și pe Internet: că școala finlandeză este sublimă, dar, dacă cercetăm de-a lungul anilor câți elevi olimpici internaționali au la matematică, fizică, informatică, chimie, rezultatele lor sunt dezamăgitoare. În timp ce inteligența copiilor români ocupă constant locuri fruntașe (nenumărate medalii de aur, de argint și de bronz), de la primele olimpiade internaționale de matematică, din 1959 și din 1960, înființate în România, dezvoltate apoi și la celelalte științe „grele”, până astăzi.
De ce nu se face și o analiză comparativă între rezultatele olimpicilor români, care au fost atrași în marile universități din Europa și America, așa cum organizatorii testelor PISA analizează rezultatele pe zeci și zeci de pagini? Profesorii noștri ar trebui să organizeze în școli și 2 – 3 sesiuni pe an de teste tip PISA, ca exercițiu pregătitor pentru viitoarele confruntări. De exemplu, pe un text de literație, „Laptele de vacă”, folosit la testarea din 2018, care, citez, „investighează ceea ce știu elevii în mod practic, la finalul școlarizării”(!). Ce atâtea informații și sensibilități afective, de cultură generală, de identitate națională?! Sau alt text, cu tema „La sparanghel”, potrivit pentru cei din Ialomița, mai de la țară, nu de la oraș, care, potrivit acestui interviu, sunt destinați mai mult domeniului agricol.
Și cum va fi preconizata nouă reformă? Probabil una de tip nepecuniar și privită din punct de vedere menajer (citez): „Banii mulți nu vor rezolva problema. […] E ca și cum umplem o găleată plină de găuri. Putem crește debitul apei, dar cel mai bine ar fi să astupăm găurile. Asta înseamnă de fapt reformă.”
Ce să se înțeleagă din această imprevizibilă, originală, nespecializată definiție a reformei, de „a astupa găurile”? Că învățământul, care are nevoie de locații moderne și de mijloace didactice digitalizate, de profesori mai puțin umiliți și mai bine plătiți, este „o găleată plină de găuri”? Oare se reproșează, se critică în mod indirect și recenta salarizare din învățământ, fiind totodată și un avertisment pentru noua grilă de salarizare, aflată încă în discuție cu sindicatele?
Plus ideea de a se transfera organizarea și deciziile exclusiv la nivelul unităților de învățământ și al consiliilor de administrație, fără control superior și raportare la legislația întregului sistem, ceea ce va duce la crearea unor baroni locali, care vor dispune, după bunul plac, cu privire la planurile de învățământ, la încadrări, la aprecierea obiectivă a activității cadrelor didactice.
Și nu este de bun augur nici transformarea învățământului în vector electoral, implicând un întreg sistem în lupta politică.
Reforma in sistemul de invatamant ar trebui sa inceapa cu eliminarea materiilor de umplutura, care de la an la an s-au tot inmultit, favorizand crearea unor locuri de munca, dar defavorizand elevii, aglomerandu-i inutil.
Toti profesorii sa fie evaluati in functie de performantele elevilor ( nu neaparat sa fie toti de 10, ci, daca un elev a fost anul trecut de 5, iar anul acesta este de 6, inseamna ca profesorul si-a facut datoria, straduindu-se sa-l invete ). Este o realitate ca f multi profesori vin la ore, doar pt a face act de prezenta.
Va fi un haos general, daca hotararile vor fi luate la nivelul fiecarei scoli. Hotararile sa fie luate la nivelul ministerului de catre oameni care cunosc bine sistemul de educatie, nu pusi acolo, politic. Inspectoratele, mai mult complica lucrurile, decat sa ajute la rezolvarea lor.
Dacă de evoluția elevului de la 5 la 6 depinde salariul meu, îi dau 6. Următorul an ce să fac, îi dau 7? Că trebuie să am evoluție.
Găsiți alte criterii, că ăsta nu va funcționa.
Va functiona, daca notele de la examenele elevilor vor fi la fel ca mediile scolare. Profesorii trebuie responsabilizati, nu numai sa li se ofere mariri de salarii, atunci cand le cer.
Doamna performantele elevilor depind în proporție de 90% de elev, nu de profesor.Cititi și dvs literatura de specialitate.
Domnule, nu am nevoie de literatura de specialitate pt a intelege cum ajuns scoala romaneasca si de ce. Si eu am trecut prin scoala si, facand comparatia dintre modul de predare al profesorilor “de pe vremea mea” si a modului de predare al profesorilor copiilor mei, mi-e clar ca profesorii nu sunt verificati, asa cum erau cei de dinainte de ’89, care isi predau lectia, cu adevarat, nu doar faceau act de prezenta. Elevul care voia sa invete, invata. Acum, elevul care vrea sa treaca examenele cu brio, trebuie sa faca meditatii. Prea multe manuale, doar pt ca unii sa aiba venituri mai mari. Si prea alambicat scrise, pt a fi intelese de elevi. Si, asta se intampla, inca din scoala primara ! Este o delasare si o batjocura perpetua fata de generatii intregi de copii. Daca se va continua pe linia aceasta, tara nu va mai avea nici macar meseriasi, care sa stie sa masoare lungimea sau latimea. Noi, ca natiune, deja suntem afectati de f slaba performanta a profesorilor nostri.
Doamna ,performanta elevilor depinde în proporție de 90% de elevi, nu de profesori.
Și dacă cineva – ca cei din Maramureș și Gorj, la evaluare și la bacalaureat, de exemplu, DĂ direct subiectele alea unice, elevilor/meditatorilor/părinților sau, și mai simplu, îi lasă să copieze mai mult sau mai puțin subtil? (Și sunt sigur că nu sunt cazuri doar în MM și GJ, ei doar au ieșit printre primii și au fost prinși).
Tu chiar crezi ce spui acolo? Care e prostul care să se dea singur afară de dragul unui ideal pe care nimeni altcineva nu-l mai respectă?! Dacă aveam meritocrație în România, nu eram în situația de acum în nicio parte a societății. Dar de 35 de ani românii au clamat că vor meritocrație și au continuat să folosească pentru fiecare sistemul PCR în toate situațiile posibile. Hai să nu ne mai prefacem că suntem niște sfinți, fiecare-și vede de interesul lui, iar cine spune că nu, e ipocrit.
Altă pupăză care vrea să continue programul eșuat al Ficusului de la Cotroceni, “România educată”. Dă din gură ca să nu doarmă. Mai bine ar reduce din bugetari, că și așa sunt prea multi și plătiți degeaba, pentru nefăcut nimic.
Doamna vinde iluzii la creduli. Niste aberatii. Nu cred ca stie din cine se compune un CA. Aceste CA au cunostiinte auspra modului de predare cum are ursul sa zboare. Curiculla decisa la nivelul scolii? Ha ha, o sa invete cat face 1+1, ca sa nu fie prea greu. Succes cu reforma!
Deși ideea pare bună ar ingropa definiv educația.
Dacă în marile orașe si in urbanul mic in CA urile din școli sunt oameni cat de cât școliți în rural este dezastru ( oameni fără studii, semianalfabeți, politruci ai primăriei sau CL) care nici măcar nu înțeleg ordinea de zi dar votează la ordin politic.
Si aceștia formează cele ⅔ majoritare ale CA.
Ar fi sfârșitul definitiv.
A! Ca se dorește o anumită autonomie pe anumite subiecte sau teme locale asta e cu totul altceva dar si aceasta va fi utilă doar pt UAT urile bogate.
Restul, fără finanțare, vor continua să viseze frumos sau urât, după caz!
Felicitări stimată doamnă!Sper să se schimbe în bine
multe din învățământ ❤️♥️👍
Vă rog foarte mult să o lăsați pe Lasconi (și în general pe toți politrucii care încep să-și facă acum campanie) să abereze pe unde vrea, nu și aici. Lumea vă ia în serios, dar când începeți să fiți atât de pe față cu anumite partide (nu că până acum nu se vedea de la o poștă) încercați să ne luați pe toți de proști. Faceți-i campanie altundeva (g4, etc), unde vă sunt și postacii și urmăritorii de serviciu.
O anumită d-nă care nu știe ce vrea de pe azi pe mâine și care nu reușește să comunice corect nici cu fiica domniei sale vine să dea lecții despre cum fiecare școală să fie alt bordei cu alt obicei. Scutiți-ne de diletantism!
Aștept cu nerăbdare să văd dacă publicați comentariul ăsta (acum sau peste o săptămână, când nu mai citește nimeni articolul), că de restricționat accesul am văzut că sunteți în stare de mult.
Da, este nevoie de o anumita predictibilitate, pe care, ministerul, cu interminabilele legi si OUG de pe o zi pe alta, nu o ofera. Insa, a lasa la mana CA, de cele mai multe ori compus din semianalfabeti si cu studii medii sau doar obligatorii, este o mare prostie. Stiti cine face parte dintr-un CA? Ponderea nestiutorilor intr-ale educatiei este cu mult mai mare decat cea a cadrelor didactice. Plus ca CA taie si spanzura cum cere directorul pus politic. CA da aviz la angajari, la pretransferuri, la calificativul anual. Parinti cu studii gimnaziale, reprezentanti locali sau comerciali locali cu studii obligatorii spre medii…Asta vreti cu adevarat? Astfel de oameni sa-mi spuna mie ce si in ce fel sa ptedau?
Altă habarnistă care nu știe nimic despre cine intră în CA al unei școli, dar ea vrea reformă, că e în campanie. Mai mult de jumătate din cei de acolo NU sunt profesori, sunt consilieri locali (politicieni, unii reduși în ultimul hal), părinți (care vor de toate dar numai pentru ai lor copii), unii reprezentanți ai primarului sau ai agenților economici locali (care nu vin niciodată la ședințe, sunt acolo doar cu numele). Ce credeți că vor decide ăștia? Și în special despre MODUL DE PREDARE din școală!
Pe zi ce trece, articole ca acesta mă fac să-mi pară rău că la un moment dat, într-o zi de speranță, am votat cu acest partid. Dar acum nu se mai întâmplă. Ne prostesc o singură dată.
Astea sunt doar vorbe acum pentru că Elena Lasconi și partidul său nu reprezintă încă o adevărată forță politică. Plus că am tot auzit noi promisiuni de astea că vom face și vom drege și nu s-a făcut nimic. Dimpotrivă! Știți de ce?Pentru că puterea corupe. Și dacă ceilalți (celelalte partide) sunt puternic corupte (și sunt), atunci, chiar dacă ar vrea să facă ceva bun, cu siguranță va eșua. Este ca in situația in care pui un măr bun intr-un coș cu mere stricate.
Nu se va întâmpla nimic excepțional cu învățământul românesc atâta timp cât Ciolacu și Ciucă, oameni trecuți prin scoala de mântuială, vor avea majoritatea. Și, probabil, nici după!