Elemente de folosire a tehnologiei sunt introduse de la grădiniță în profilul absolventului pus în dezbatere publică

Ministerul Educației a pus în dezbatere publică profilul absolventului, care va sta la baza elaborării curriculumului național. Actualul profil al absolventului era doar pentru elevii până în clasa a VIII-a. Acum, ca noutate, vor fi introduse elemente de tehnologie începând cu grădinița, iar profilul se adresează și elevilor de liceu. Citește în articol toate profilurile și pentru învățământul primar, gimnazial și liceal puse în dezbatere publică.

• Potrivit graficului privind curriculumul național, profilul de formare a absolventului de învățământ obligatoriu ar fi trebuit să fie elaborat, pus în dezbatere publică și aprobat în perioada august-septembrie 2023.

Copii de la grădiniță ar trebui să poată folosi aplicații și calculatorul ca instrument de scris sau desenat, potrivit documentului pus în dezbatere publică. Nu se precizează pe vârste sau pe grupe de grădiniță cum ar trebui să fie atinse competențele, dar în document se face referire la un curriculumul pentru educaţia timpurie a copilului de la naștere până la 7 ani.

Se menționează printre altele și că un preșcolar poate spune povești păpușilor/jucăriilor, altor copii sau adulților, folosind cartea ca suport, că trebuie să poată să formuleze păreri sau opinii personale în interacțiunea cu ceilalți, să redea idei, păreri, gânduri, folosind instrumente de scris, de desenat, inclusiv utilizând noile tehnologii. Poate comunica minimal într-o limbă străină (cuvinte și expresii uzuale, adecvate activităților specifice vârstei).

Preșcolarul poate folosi unele aplicații digitale sau jocuri fără ajutor, știe că trebuie să ceară permisiune înainte de a folosi internetul.

De asemenea, încearcă din nou să realizeze o activitate, chiar dacă nu a reușit de prima dată. Continuă sau revine asupra sarcinilor dificile, fără să fie deturnat de frustrare. Se calmeazã cu ajutorul adultului. Cere ajutor, atunci când are nevoie.

Preșcolarul Distinge faptele bune de cele rele și poate identifica situații în care cei din jur nu respectă anumite reguli. Recunoaște semne de violență/agresiune, despre care vorbește cu adulții și respectă regulile privind folosirea dispozitivelor digitale și a internetului.

La clasele primare, gimnaziu și liceu apar 8 competențe după care se ghidează profilul absolventului, menționate în Legea Educației nr.198/2023, care a intrat în vigoare în septembrie.

Toate profilurile pot fi citite integral mai jos în articol.

Cui se adresează profilul absolventului

Profilul de formare al absolventului este un document adresat, cu prioritate,
dezvoltatorilor de curriculum, fundamentând deciziile de curriculum, din perspectiva directă a elementelor care reglementează activitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar:

• planuri-cadru de învățământ, programe școlare și standarde naționale de evaluare.
  În secundar, adresabilitatea profilului de formare al absolventului este extinsă la actorii
  educaționali (profesori, elevi, părinți/tutori), unități de învățământ și comunitate în ansamblu, astfel:

Profesorii pot folosi profilul pentru:

• proiectarea unor activități de învățare care să contribuie la dezvoltarea
  competențelor, inclusiv a atributelor descrise în profil;

• crearea și/sau utilizarea unor resurse de învățare adecvate dezvoltării
  competențelor și aplicării acestora în contexte reale de viață;

• crearea de contexte multiple care să implice elevii în exerciții de reflecție asupra
  viitorului lor;

Elevii pot folosi profilul ca un ghid pentru stabilirea obiectivelor pentru propria învățare
și dezvoltare personală;

• pot reflecta asupra propriei învățări și asupra rezultatelor învățării, fiind sprijiniți
  în luarea celor mai bune decizii pentru atingerea obiectivelor stabilite;

Părinții/tutorii pot folosi profilul pentru:

• inițierea de discuții constructive și echilibrate cu copiii lor și cu actorii educaționali
  referitoare la învățare, parcursul lor școlar și profesional;

• identificarea nevoilor copiilor și orientarea eforturilor acestora pentru valorificarea
  potențialului lor de dezvoltare;

• sprijinirea inițiativelor și a proiectelor personale ale copiilor, în contexte variate,
  nonformale și informale.

Comunitatea poate folosi profilul absolventului pentru:

• inițierea/sprijinirea unor activități/proiecte care încurajează copiii și tinerii să
  utilizeze competențele dobândite, inclusiv în beneficiul comunității;

• implicarea activă a copiilor și a tinerilor în evenimente educaționale, sociale și
  culturale locale, precum și în activități ale diferitelor instituții/organizații/agenți
  economici din localitate.

Comunitatea devine un spațiu educațional extins, un mediu de învățare. De exemplu, programele Școala Altfel și Săptămâna verde devin oportunități care permit dezvoltarea contextelor de învățare dincolo de școală, în comunitate.

Profilul de formare al absolventului la nivelul educației timpurii, învățământ preșcolar

Dezvoltare socio-emoțională

Urmează indicațiile adulților în ceea ce privește comportamentul adecvat în anumite situații:
– Interacționează, din proprie inițiativă, cu copiii apropiați ca vârstă, în diferite contexte
– Își adaptează comportamentul în funcție de regulile diferitelor situații (de ex.: vorbește în șoaptă când intră la bibliotecă, când merge la muzeu etc.)
– Își spune corect numele, prenumele, vârsta, luna, ziua, orașul și țara în care s-a născut
– Împărtășește celorlalți (copii, adulți din anturajul propriu) trăirile/emoțiile sale și reacționează adaptativ la contexte sociale variate

Dezvoltarea limbajului a comunicării și a premiselor citirii și scrierii

– Povestește un eveniment sau o poveste cunoscută, respectând succesiunea evenimentelor
– Utilizează în vorbire acordul de gen, număr, persoană și timp
– Utilizează în vorbire propoziții dezvoltate și fraze
– Stă și ascultă, în momente de lectură, fără să deranjeze, rămâne până la finalul ei
– Recunoaște litere mari/mici de tipar și le pune în corespondență cu sunetul asociat
– Înțelege conceptul de scriere pentru comunicarea unei informații, a unui mesaj (etichetează lucrările, scrie scurte mesaje de felicitare etc.)
– Experimentează scrisul cu o varietate de instrumente de scris (creion, pensulă, computer)

Dezvoltare fizică, a sănătății și igienei personale

– Poziționează corpul și membrele în mod corespunzător pentru a imita ceva sau pe cineva sau pentru a executa o mișcare (a prinde o minge, a arunca ceva etc.)
– Își pune singur pantofii și își leagă șireturile, se îmbracă și se dezbracă singur
– Demonstrează conștientizarea simțurilor în acțiuni (recunoaște obiecte ascunse prin pipăit, fară să le vadă, execută mișcări la auzirea unor comenzi, recunoaște mirosuri etc.)
– Demonstrează independență în igiena personală (se spală și se șterge singur pe mâini, își acoperă gura cu mâna când strănută, când tușește, folosește independent toaleta, folosește batista etc.)
– Demonstrează cunoașterea regulilor de siguranță în jocul simbolic

Dezvoltare cognitivă și cunoașterea lumii
-Grupează obiecte care întrunesc două criterii concomitent
– Lucrează în grup pentru soluționarea unei probleme, utilizând strategiile dezvoltate de grup
– Numără cu ușurință până la 10/20
– Creează, copiază și construiește forme (cerc, pătrat, triunghi etc.)
– Descrie și compară nevoile de bază ale ființelor vii
– Descrie timpul probabil și ilustrează o anumită stare a vremii (utilizează semne convenționale pentru ape, ploaie, munți, ninsoare, anotimpuri, zile ale săptămânii etc.)

Capacități și atitudini de învățare
– Formulează întrebări referitoare la schimbările din jur
– Exprimă dorința de a învăța să realizeze anumite acțiuni de autoservire, să confecționeze obiecte, jucării sau să găsească informații despre subiecte de care este interesat
– Face planul unei activități (din 3-4 pași) și îl pune în practică
– Se concentrează la o activitate 20 de minute, fară supervizare
– Găsește forme și mijloace noi de exprimare a gândurilor și emoțiilor (prin muzică, desen, dans, joc simbolic)
– Utilizează sau combină materiale și strategii în modalități noi pentru a explora sau rezolva probleme
– Își extinde informațiile despre mediul înconjurător și crește respectul față de ființe și mediu

-Tratează cu grijă și blândețe animale, plante. Participă la activități de îngrijire și protecție a mediului înconjurător, la reciclarea materialelor. Este interesat de fenomene naturale excepționale/calamități naturale și înțelege pagubele ce pot fi provocate de acestea sau de unele acțiuni ale omului.
– Este conștient de existența tehnologiei și a modului în care aceasta îmbunătățește și afectează viața. Aplică reguli de bază pentru siguranța în mediul online, stabilite împreună cu adulții.
– Demonstrează grijă/preocupare pentru emoțiile și dorințele colegilor. Identifică și acceptă diferențe și similarități în ceea ce privește preferințele sale și ale colegilor.
-Distinge faptele bune de cele rele și poate identifica situații în care cei din jur nu respectă anumite reguli. Recunoaște semne de violență/agresiune, despre care vorbește cu adulții.
– Respectă regulile privind folosirea dispozitivelor digitale și a internetului.

B. Profilul de formare al absolventului – învățământ primar, gimnazial și liceal

Competențele-cheie sunt prezentate în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023
ca repere ale curriculumului național și determină profilul de formare al absolventului, având
asociați descriptori pentru nivelurile primar, gimnazial și liceal.

Cele opt competențe-cheie sunt:

• competența de citire, scriere și înțelegere a mesajului;
• competența în multilingvism;
• competența matematică și competența în științe, tehnologie și inginerie;
• competența digitală, inclusiv de siguranță pe internet și securitate cibernetică;
• competența personală, socială și a învăța să înveți;
• competența civică, juridică și de protejare a mediului;
• competența atreprenorială;
• competența de sensibilizare și exprimare culturală.

Competența de citire, scriere și înțelegere a mesajului

Pe nivele de învățământ, la clasele primare, printre altele elevul trebuie să comunice adecvat cu cei din jur (verbal, în scris, prin canale și instrumente digitale), în formă potrivită contextului în care se află. Trebuie să citească informații pe teme de interes, în limba maternă și în alte limbi străine, în format print sau digital, la școală și în timpul liber. De asemenea, elevul din clasele primare realizează produse creative simple și prezintă rezultatele muncii sale în forme variate (scris, desen, format digital etc.). Explorează moduri de a utiliza ceea ce a învățat la școală pentru rezolvarea unor probleme noi. În plus, un elev în clasele primare navighează pe internet cu o anumită independență și
explorează conținut digital fără supraveghere constantă, respectând regulile stabilite.

La clasele de gimnaziu elevul comunică eficient cu cei apropiați, dar și cu alte persoane cu care interacționează (verbal, în scris, prin canale și instrumente digitale), adaptând limbajul la contextul în care se află. De asemenea, formulează întrebări cu privire la
ceea ce învață, la scopul și modul în care folosește tehnologia. Se implică în gestionarea și
rezolvarea conflictelor care apar în grupul de lucru/de apartenență.

La clasele de liceu, elevii trebuie, printre altele să poată să își asume responsabilitatea pentru ceea ce comunică, să fie receptiv la feedback-ul celorlalți.

Pentru a învăța, explorează diferite surse de informare și utilizează diferite medii, inclusiv
cele bazate pe tehnologia digitală. Dezvoltă produse, proiecte în forme variate și originale, inclusiv conținut digital complex.

Adaptează achiziții din contexte precedente pentru analizarea unor situații noi, pentru
rezolvarea de probleme în moduri inovative.

Poate să abordeze original și neconventional rezolvarea unei situații din domeniul
profesional, cu caracter practic, aplicativ. Contribuie creativ la proiecte în care sunt integrate elemente de tehnologie.

Vezi mai jos întregul profil al absolventului pe nivele

Ce prevede Legea Educației Naționale 1/2011

„Profilul de formare al absolventului reprezintă o componentă reglatoare a curriculumului național, un referențial pentru proiectarea, implementarea și evaluarea acestuia și este aprobat prin ordin al ministrului educației. Acesta indică nivelurile preconizate în dobândirea competențelor, în funcție de stadiile de dezvoltare ale elevilor”, prevede art. 89 (2) din Legea învățământului preuniversitar.

Potrivit sursei menționate anterior, „profilul de formare descrie așteptările exprimate față de absolvenții diferitelor niveluri de studiu ale învățământului preșcolar, primar, gimnazial și liceal, prin raportare la: cerințele sociale exprimate în legi, în alte documente de politică educațională și în studii de specialitate, finalitățile generale ale învățământului, precum și caracteristicile de dezvoltare a elevilor. Profilul de formare a absolventului diferitelor niveluri de studiu reprezintă o componentă reglatoare a curriculumului național și este construit pornind de la reperele fundamentale de dezvoltare, în învățământul preșcolar, și de la descriptorii competențelor-cheie, declinați pe niveluri de învățământ, în cazul învățământului primar și secundar.”

Conform Legii învățământului preuniversitar, învățământul obligatoriu cuprinde grădinița, clasele primare, clasele gimnaziale și clasele liceale. Legea învățământului preuniversitar nr. 198 din 4 iulie 2023 intră în vigoare de la date de 2 septembrie 2023.

Articolul 24 – „(1) Învățământul general obligatoriu cuprinde învățământul primar, învățământul gimnazial și primii 2 ani ai învățământului secundar superior. Învățământul secundar superior și grupa mare din învățământul preșcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030.”

Noile planuri-cadru vor fi finalizate în iunie 2024, a spus Kallós Zoltán, secretar de stat în Ministerul Educației reprezentanților Declic.

Recent, ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat pentru Edupedu.ro că planurile-cadru vor fi gata până în ianuarie 2024.

Noile programe școlare pentru elevii de liceu, care ar fi trebuit să fie în școli din anul 2021, nu vor intra în vigoare nici în următorii doi ani, ci din anul școlar 2025-2026. Până la finalul lunii februarie 2024 ar urma să fie gata planurile-cadru pentru liceu, pe baza cărora se elaborează, apoi, noile programe școlare, până elevii încep clasa a IX-a în 2025.

Art. 2. — „(1) Planurile-cadru și programele școlare pentru învățământul preuniversitar aplicabile la data emiterii prezentului ordin rămân valabile până la modificarea curriculumului național, în conformitate cu dispozițiile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, respectiv până la începutul anului școlar 2025— 2026. Calendarul de intrare în vigoare a noului curriculum se stabilește prin ordin al ministrului educației”, conform ordinului ministrului educației 6.072 din 31 august 2023.

În iunie anul acesta, ministrul Educației, Ligia Deca, anunța că „procesul de revizuire a planurilor-cadru pentru liceu va începe după ce avem în vigoare legile educației. Grupurile de lucru îi vor include pe cei care au „un cuvânt greu de spus””. Oficialul preciza atunci că „avem nevoie de cadrul normativ general pentru a definitiva procesul prin care ele vor fi revizuite”, referindu-se la noile legi, și că „ne dorim ca aceste planuri-cadru să reflecte viziunea societății privind profilul absolvenților”.

Ce sunt planurile-cadru

Planurile-cadru cuprind disciplinele obligatorii și opționale din fiecare clasă și numărul minim și maxim de ore aferente acestora. 

Planurile-cadru din liceu, valabile în prezent, sunt cele aprobate în 2004 și 2009, în funcție de disciplină. Acestea grupează disciplinele de studiu pe şapte arii curriculare: Limbă şi comunicare, Matematică şi Ştiinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Educaţie fizică, sport şi sănătate, Tehnologii, Orientare şi consiliere.

Pentru învăţământul liceal, filiera teoretică și vocaţională, planurile-cadru cuprind următoarele componente: 

• trunchi comun, ca ofertă curriculară obligatorie, constituită din aceleaşi discipline, cu aceleaşi alocări orare, pentru toate specializările din cadrul unui profil;
• curriculum diferenţiat, ca ofertă curriculară obligatorie stabilită la nivel central în funcţie de anul de studii, filieră, profil, specializare;
• curriculum la decizia şcolii, care cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare proprii fiecărei unităţi de învăţământ.

Profilul de formare al absolventului – proiect in dezbatere publică

Foto: Ian Allenden – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Profilul absolventului de liceu încă nu e gata, deși termenul pe care ar fi trebuit să-l respecte Ministerul Educației era 30 septembrie / În paralel, Ligia Deca le transmite inspectorilor școlari generali că noile programe pentru liceu nu mai pot întârzia

Profilul absolventului de liceu ar trebui aprobat în septembrie, potrivit unui proiect al Ministerului Educației