Rezultatele testelor PISA 2018 arată că, în România, “a crescut cu 13% analfabetismul funcțional, față de cel înregistrat în urmă cu 3 ani”. “Noi, în 3 ani, avem 150.000 de copii în plus în zona de analfabetism”. Avertismentul este lansat de psihologul Dragoș Iliescu, expert în psihometrie (măsurare educațională) și colaborator OCDE la o parte dintre testările standardizate, printre care și PISA. Într-o analiză pentru Edupedu.ro, Dragoș Iliescu detaliază impactul rezultatelor asupra pieței muncii și atrage atenția: “Revoluția industrială 3.0 trece pe lângă România fluierand, pentru că tu nu ai forță de muncă calificată ca să fii competitiv”.
“Când te trezești cu ei pe piața muncii, sunt oameni cu low skilled workforce, adică nu poți să generezi cu ei industrii sănătoase bazate pe competențe cognitive, industrii scumpe care generează profit, industrii din domeniul serviciilor digitale”, a declarat Iliescu, pentru Edupedu.ro.
Colaborator OECD la parte dintre testările standardizate și director al Școlii Doctorale de Psihologie și Științele Educației din București, Dragoș Iliescu a afirmat, pentru Edupedu.ro, că, din păcate, rezultatele de la PISA nu par să influențeze investițiile companiilor în educație: “Mediul de business investește în educație. Dar par să vrea să investească mai degrabă în lucruri care sunt la modă, hippie și sexy și care cumva dau bine. Dă bine să faci coding, să faci mentoring, dar ceea ce o să-i lovească pe ei în bottom line, sever, e fix procentul ăsta de analfabetism funcțional. Și în asta nu investesc. Nu e la modă. Ei investesc în olimpici, dar acea mână de olimpici oricum emigrează”.
Dragoș Iliescu, analiza integrală realizată pentru Edupedu.ro cu privire la rezultatele PISA 2018:
Rep: Ce înseamnă în societate rezultatele obținute de România la testarea PISA 2018?
Dragoș Iliescu: Sunt lucruri îngrijorătoare la ambele capete ale distribuției: numărul copiilor care sunt foarte buni este de 4% în România, față de media OECD de 16%. Deci nu avem vârfuri.
Din nou îngrijorător este că nu este suficient de clar explicată creșterea analfabetismului funcțional. În România, a crescut cu 13% analfabetismul funcțional, față de cel înregistrat în urmă cu 3 ani [testele PISA se organizează la 3 ani – n.red.]. Deci grupul celor care au analfabetism, pe medie, și la citire, și la matematică și la științe, a crescut.
Dacă generalizăm asta la 3 milioane de copii, 39% înseamnă 1.170.000. 44% înseamnă 1.320.000 de copii. Diferența este de 150.000 de copii. Noi, în 3 ani, avem 150.000 de copii în plus în zona de analfabetism.
Crește volumul celor care nu se descurcă. Analfabet funcțional este un copil care poate să citească un text, dar care atunci când este întrebat un lucru factual din text nu știe să răspundă, pentru că nu se descurcă să înțeleagă ce i s-a comunicat cu acel text. O astfel de persoană nu are deprinderi academice funcționale, nu poate interacționa cu cartea și cu scoala. Nu va putea urma nici educație liceală. Înseamnă abandon școlar.
Dar când te trezești cu ei pe piața muncii, sunt oameni cu low skilled workforce, adică nu poți să generezi cu ei industrii sănătoase bazate pe competențe cognitive, industrii scumpe care generează profit, industrii din domeniul serviciilor digitale.
Problema se leagă de politici de stat și de calitatea forței de muncă pe care tu o vei avea când acești copii vor împlini 18 ani [testarea PISA este susținută de elevii de 15 și 16 ani – n.red.].
Hai să trecem de momentul ăsta, al fotografiei lor. Peste câțiva ani, ei vor fi deveni cei care nu o să reușească să termine școala, care nu vor avea oportunități de angajare pe piața muncii.
Revoluția industrială 3.0 trece pe lângă România fluierand, pentru că tu nu ai forță de muncă calificată ca să fii competitiv. Media OECD [procentul celor mai slabi elevi, cei care nu au reușit să treacă de exercițiile cu grad foarte redus de dificultate – n.red.] este la un sfert din populație. Noi mergem vertiginos către jumătate, pentru că asta înseamnă 44%. Dacă se menține trendul ăsta, data viitoare vom fi la 49% analfabeți funcționali.
Credeam că mai rău de atât nu se poate? Ba se poate!
Este unul dintre motivele pentru care OECD are un test companion – PIAC. În România, acest test nu a fost realizat niciodată, el fiind o testare similară PISA, dar aplicată pe adulți. E de imens interes pentru companii, inclusiv în rankingul de țară intră PIAC. O țară va fi în declin, dacă forța de muncă nu este calificată.
Rep: Deci rezultatele anunțate astăzi la PISA sunt de impact și pentru companii?
Dragoș Iliescu: Ar trebui să fie de mare interes și pentru companii. Din păcate, nu am văzut mare interes în mediul de business pentru situația asta. Și aici mă refer și la discuții, și la intervenții.
Mediul de business investește în educație. Dar par să vrea să investească mai degrabă în lucruri care sunt la modă, hippie și sexy și care cumva dau bine. Dă bine să faci coding, să faci mentoring, dar ceea ce o să-i lovească pe ei în bottom line, sever, e fix procentul ăsta de analfabetism funcțional. Și în asta nu investesc. Nu e la modă.
Ei investesc în olimpici, dar acea mână de olimpici oricum emigrează. Toți olimpicii de anul trecut au plecat.
Eu cred că mediul de business e schizofrenic din perspectiva asta: cu propriul tău business nu ți-ai permite să faci ceva care nu e evidence-based și să măsor intervenția pe care o faci. E neertător businessul. Tu, pentru businessul tău, ai fi foarte grijuliu cu ce ai investi.
Dar când dai bani pentru educație, ești complet afazic: dai bani pentru lucruri care nu sunt evidence-based și nu monitorezi investiția, nu analizezi impactul. Sunt bani consistenți, dar cu zero sau aproape zero efect, din cauză că urmează modele schizoide. Adică pentru tine faci într-un anumit fel, dar pentru alții lași să funcționeze orice.
Scopul OECD, așa cum spune și numele (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OCDE) este dezvoltarea economică. Ei au direcție pe agricultură și când te uiți cum fac dezvoltare pe acest domeniu, vezi așa: se uită la statele care merg bine pe agricultură, identifică motivele cu scopul de a le multiplica în statele în care nu funcționează.
Singurul motiv pentru care le pasă de educație este faptul că educația are impact direct pe calitatea forței de muncă și îți vorbește masiv despre dezvoltarea economică a unui stat.
Oamenii cu mai multă educație sunt mai antreprenorali, pot să contribuie la dezvoltarea acelor industrii la care sunt calificați sau, în cel mai rău caz, sunt pur și simplu forță de muncă, dar calificată, care dezvoltă nu începutul lanțului de producție, ci finalul lanțului de producție. Adică nu ai tăietor de lemne, ci producători de mobilă. Nu ai tinichigii, ci industrie auto. Cu cât ești mai spre sfârșitul lanțului de producție, cu atât trebuie să fii mai calificat.
Asta se va simți peste 5 ani, când ei intră în piața forței de muncă. Nu e o întâmplare că ai explozia intelectuală din interbelic, la 15-20 de ani după reformele lui Spiru Haret. Ce a făcut Spiru Haret: a dus educația la țară. Jumătate dintre intelectualii din interbelic sunt de la țară.
Ce culegem noi acum sunt roade ale evaluărilor de la a II-a și a IV-a asupra cărora nu am intervenit.
Rep: Ce arată rezultatele la PISA 2018 despre educația din România? Care sunt elementele cele mai vulnerabile, dacă acum ar fi un T0?
Dragoș Iliescu: Nu suntem la momentul T0, pentru că este chiar mai rău decât acum 3 ani, când elevii români au trecut prin precedenta testare PISA. Dar la fel am discutat și acum 3 ani: mai rău de atât nu se poate.
Rezultatele sunt foarte predictive. Dacă te uiți la evaluările naționale din urmă, e clar că spre asta ne-am îndreptat. Ceea ce monitorizam în urmă cu 4 ani la Evaluarea Națională la clasa a IV-a și în urmă cu 6 ani la Evaluarea Națională de clasa a II-a s-a întâmplat acum, când acei copii au ajuns clasa a VIII-a și au dat testul PISA. Scorurile din a II-a s-au perpetuat la a IV-a și a VI-a și s-au copt la PISA.
Pentru orice om care se uită la cifre, asta nu e o surpriză teribilă.
Rep: Care sunt principalele cauze pentru care România a ajuns la un procent mediu de analfabetism funcțional de 44, în creștere față de 2015?
Dragoș Iliescu: În România, nu există intervenție educațională serioasă; pentru că în orice intervenție făcută după regulile științei trebuie să ai un mechanism of change, să planifici cum produci schimbarea. Ca la ruleta, ar trebui să pariezi: ce ar fi noi să investim în profesori, în clase mai mici? Și apoi să aplici politicile, să le verifici și să ai mecanism de monitorizare. În România se fac lucruri, dar nimic nu pare să aibă un mechanism of change în spate.
De exemplu: am trecut printr-o schimbare curriculară, dar nu pare să fi fost un mechanism of change.
- În primul rând, nu a fost comunicat ca atare. Dacă tu schimbi curricula și tu nu împingi mai departe această schimbare, nu o cascadezi către toți stakeholderii din educație, nu ai efect.
- Trebuie ca profesorii să fie formați să predea această curriculă nouă, cu metodica și didactica aferente;
- Trebuie părinții anunțați cu privire la schimbări și la ce anume se va întâmpla;
- Trebuie ca evaluările să se facă tot pe acest nou curriculum, atât testările curente de la clasă, cât și cele sumative – Evaluarea Națională și Bacalaureatul.
Noi avem niște hârtii noi, dar nu foarte multă schimbare ca efect al acelor hârtii.
Rep: Ați făcut publice recent măsurile cu cel mai mare impact la clasă și care sunt validate de cercetările științifice, pe platforma BRIO pe care ați fondat-o. Care sunt intervențiile pe care le vedeți obligatoriu de aplicat acum?
Dragoș Iliescu: Planurile individualizate de învățare la nivel remedial. Adică există evidență destul slabă, învățarea individualizată funcționează, dar nu atât de puternic. În schimb, la nivel remedial, este cel mai bun plan pe care îl poți face.
Și asta văd la țările care stau bine în PISA 2018. Țările europene care stau bine, fac asta. A fost pariul Finalandei, a fost un exemplu de inginerie socială pe care l-a făcut cu aplicarea planurilor individualizate de învățare la nivel remedial.
Anul ăsta, Estonia punctează peste Finlanda. Și ei au mers pe calitatea profesorilor, ceea ce înseamnă că au fost punitivi cu performanța slabă, în pofida sindicatelor – care și la ei s-au împotrivit – și au depus eforturi pentru a atrage oamenii de calitate și de a-i pregăti foarte bine ulterior. Este una dintre intervențiile care ar putea da efect. Știm că în alte țări europene a dat efecte.
Un punct pozitiv ce reiese din rezultatele la PISA: nu suntem în acest moment la cel mai mic scor înregistrat vreodată. În 2006 a fost cel mai mic scor, după care am avut creștere și acum suntem din nou pe declin.
Foto: Vlad Cupsa, #TEDxCluj, Facebook Dragos Iliescu
Descarcă de aici Raportul cu rezultatele PISA 2018
Citește și:
-
BREAKING Rezultate PISA 2018: România obține cel mai slab punctaj din ultimii 9 ani, cea mai mare cădere fiind la Matematică. Analfabetismul funcțional, la apogeu
-
Anisie, despre rezultatele PISA: Nu trebuie să ne îngrijorăm, evaluarea nu pune accentul pe ce ştiu elevii, ci pe aplicarea cunoştinţelor în situaţii concrete de viaţă
-
“Șocant!” Așa califică Mircea Miclea rezultatele testelor PISA 2018: Am știut de acum 7 ani că așa vor fi, uitându-ne la performanța elevilor de clasa a II-a de la acel moment
-
2015: Rezultate socante la evaluarea elevilor din clasele a II-a, a IV-a si a VI-a. Elevii nu invata sa aplice si sa analizeze cunostintele din scoala – Mircea Miclea
Ștefan Pălărie
C.I.
Costin Ionescu
Redacția
1 comment
Bata-ma Dumnezeu da’ nu s-au mai terminat anii 70 de suntem tot in Industry 3.0?