Moment decisiv pentru profesori: Ce efecte practice va avea trecerea la statutul de autoritate publică, conform proiectului inițiat de Șerban Nicolae. De la 8 ore prestate efectiv pe zi, la evaluarea profesională ierarhică și interdicția totală a meditațiilor

Învestirea profesorilor cu statutul de autoritate publică va transforma cadrele didactice, din punct de vedere juridic, într-un “veritabil funcționar public”. Oricine îl va agresa va intra la ultraj, la fel ca în cazul polițiștilor și al magistraților. Dar și toate faptele cadrului didactic “vor intra în zona de legislație penală specifică exercitării funcției publice”, a explicat pentru Edupedu.ro decanul Facultății de Drept de la Titu Maiorescu, Gabriel Ispas. Fost secretar de stat pe preuniversitar în Ministerul Educației, acesta a explicat punct cu punct efectele juridice ale aplicării proiectului de lege inițiat de Șerban Nicolae, susținut de sindicatele din educație FSLI și contestat de elevi și părinți, care au cerut ajutorul președintelui Klaus Iohannis pentru “blocarea” inițiativei legislative.

• Comisia de învățământ a Senatului și Comisia juridică au dat ieri raport comun de admitere a proiectului de lege care are ca obiectiv acordarea statutului de autoritate publică profesorilor.
• Proiectul de lege a trecut tacit de Camera Deputaților și urmează să fie dezbătut în Senat, for legislativ decizional în acest caz, cu propunere de adoptare.
• Inițiat de senatorul PSD Șerban Nicolae, proiectul de lege este susținut puternic de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), care susține că statutul de autoritate publică va proteja profesorii care “sunt umiliți, jigniți, scuipați sau loviți, unii dintre ei răniți grav”

Contactat de Edupedu.ro, Gabriel Ispas a declarat că proiectul de lege privind acordarea statutului de autoritate publică profesorilor are la bază obiectivul ca “orice ofensă și act de violență împotriva unui profesor să fie interpretate exact asemenea unui act împotriva unui polițist în exercițiul funcțiunii, împotriva unui magistrat”.

Ce pățește părintele care lovește un cadru didactic, dacă profesorul va avea statut de autoritate publică? “Va avea dosar penal nu doar pentru lovire, ci pentru ultraj. Riscă o pedeapsă mai mare, depinde de la caz la caz”, a declarat pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat din Ministerul Educației Gabriel Ispas.

“Dar nu ajută la nimic, pentru că ceea ce nu înțeleg cei care au propus această lege este că, odată cu aceasta pseudoautoritate dată profesorilor, apar și elementele constrângătoare: profesorul va fi transformat într-un real și veritabil funcționar public. Adică, pe cale de consecință, toate faptele cadrului didactic vor intra în zona de legislație penală specifică exercitării funcției publice”, a precizat Ispas.

Acesta a explicat că “raporturile de muncă ale profesorilor vor tinde, ca o consecință indirectă, spre 8 ore pe zi prestate efectiv, pe termen mediu și lung. Asta pentru că vor apărea discriminări între diverse categorii care exercită funcții publice. Dacă tu vrei beneficiile, trebuie să iei totul din funcția publică. Meditațiile vor fi complet interzise, pentru că au legătură cu activitatea de bază”.

“Profesorilor li se vor aplica toate incompatibilitățile care decurg din statutul funcției publice:

• nu poți să desfășori activitate decât într-un domeniu care nu are legătură cu activitatea ta obișnuită => ceea ce exclude meditațiile
• se va aplica evaluarea profesională ierarhică => deci va trebui ca profesorii să întocmească raport către director, inspector, samd
• limitarea autonomiei profesionale: profesorul, în mod normal, are libertatea academică. Dacă l-ai făcut funcționar public, intră în niște canoane ale raportării, ale cuantificării muncii sale
• apar consecințe ale neîndeplinirii obiectivelor => acum poți spune că elevii tăi au note mici, pentru că nu au învățat. Dacă ești funcționar public, nu mai ai o astfel de scuză
• răspunderea pentru propriile fapte este mult mai mare, pentru că orice face, face în exercițiul funcțiunii”, a explicat pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat din Educație.

Pe fond, intrăm într-un regim care duce spre militarizare: De la nuiaua dinainte de ’89, la pulan în 2019

La o primă vedere, efectele preluării statutului de autoritate publică par să fie benefice pentru elevi și părinți. De ce se opun, atunci, elevii și părinții? “Pentru că, pe fond, intrăm într-un regim care duce spre militarizare. Ori calitatea în educație nu se impune cu bățul. Mulți nu înțeleg că nu mai suntem în 1900 toamna. Mulți dintre cei care susțin acest proiect de lege încearcă să schimbe paradigma educațională: de la nuiaua dinainte de ’89 la pulan în 2019“, a declarat Ispas, pentru Edupedu.ro.

Acesta a precizat că “o astfel de măsură se poate întoarce împotriva actului educațional. E încă un act normativ pompieristic, făcut fără un studiu prealabil independent care să evalueze atât propunerea, cât și consecințele asupra actului educațional“.

“Consecințele asupra conduitei elevilor nu vor exista. Un copil care nu respectă autoritatea unui profesor, dacă aceasta există, nu va respecta nici autoritatea profesorului impusă cu pulanul poliției. Eu sper că legislativul va avea înțelepciunea de a nu intra într-o cursă populistă, îndreptată împotriva intereselor legitime educaționale“, a avertizat fostul secretar de stat din Educație.

Decan al Facultății de Drept de la Universitatea Titu Maiorescu, Ispas a precizat că proiectul de lege “este o găselniță a lui Simion Hăncescu [președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ – FSLI, n.red.], care crede că în acest fel poate să îi protejeze pe profesori împotriva violențelor la care sunt expuși în mediul profesional“.

“În acest fel se crede că dacă ar exista o emoție, profesorul ar fi mai protejat. Este o eroare fundamentală, din punctul meu de vedere, pentru că prevenția și educația sunt cele mai bune, iar dacă în educație ai nevoie de forță, înseamnă că nu mai ai nevoie de educație. Această propunere legislativă arată ca în republicile dictatoriale, unde autoritatea se impune”, a declarat Ispas.

FSLI a făcut apel public la conducerea Senatului, la începutul anului, să introducă “urgent” spre aprobare proiectul de lege

Amintim că Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a cerut în februarie 2019, printr-un apel public, conducerii Senatului României să introducă urgent în circuitul de avizare şi aprobare proiectul de Lege prin care personalul didactic să beneficieze de protecţia acordată similar funcţiilor de autoritate publică, după cum relata atunci Agerpres.

Acest proiect a trecut tacit de Camera Deputaţilor, dar este blocat, de peste doi ani, la Senat, aminteau sindicaliștii.

Care sunt argumentele FSLI pentru învestirea profesorilor cu statutul de autoritate publică:

• “Avem şcoli în România în care profesorii sunt umiliţi, jigniţi, scuipaţi sau loviţi, unii dintre ei răniţi grav.
• Numărul cazurilor de violenţă, de orice tip, la adresa cadrelor didactice, este în creştere, iar noi, cu toţii, stăm neputincioşi în faţa unui fenomen care ia amploare, pentru că legile nu se aplică sau pentru că există lacune în sistemul legislativ.
• Unde vom ajunge în această situaţie? Într-o stare perpetuă de pericol în care se vor afla cadrele didactice, dar şi elevii.
• Suntem deja cu un pas acolo – cadrele didactice au început să se teamă să îşi desfăşoare activitatea pentru că în unităţile de învăţământ poate oricând să pătrundă un agresor, care să facă rău angajaţilor din învăţământ sau elevilor”, a susținut FSLI, într-un comunicat de presă publicat în februarie 2019 și preluat de Agerpres.
• Sindicaliștii conduși de Hăncescu spun că personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi control trebuie să se bucure de: respect şi consideraţie faţă de persoana sa şi faţă de profesie din partea beneficiarilor primari, secundari şi terţiari ai educaţiei, precum şi din partea celorlalţi salariaţi ai unităţii; un climat de ordine, disciplină şi respect, în timpul desfăşurării actului educaţional în contexte formale, nonformale şi informale; autoritatea de a lua decizii oportune, care să îi permită să menţină un mediu adecvat în timpul procesului de predare-învăţare-evaluare, dar şi pe parcursul desfăşurării de activităţi extraşcolare.
• “Această lege, după aprobare, va deveni un scut de protecţie pentru colegii noştri, iar spaţiul şcolar va fi unul sigur, în care să se presteze un act educaţional de calitate.
• Solicităm tuturor parlamentarilor României să trateze cu seriozitate maximă această problemă a siguranţei din şcoli!
• Mulţi dintre d-voastră sunteţi părinţi sau chiar bunici.Vreţi şcoli în care există pericol, violenţă, abuz psihic, ameninţări, limbaj neadecvat? Noi credem că nu!
• Faceţi ceva, pentru că aveţi toate prerogativele prin care puteţi schimba realitatea, oferind o soluţie acestei probleme grave cu care se confruntă cadrele didactice!
• Dacă nu faceţi nimic, vă daţi acordul, domnilor parlamentari, pentru o singură premisă: aceea în care cadrele didactice şi elevii vor merge cu teamă la şcoală! Spaţiul în care are loc actul educaţional trebuie să fie unul al siguranţei, al încrederii şi al dezvoltării”, se arată în comunicatul FSLI.

Cum arată proiectul de lege, adoptat deja tacit de Camera Deputaților

Proiectul de lege “privind învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi de control cu exerciţiul autorităţii publice pe timpul şi în legatură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu” (L592/2016) este inițiat de senatorul social-democrat Nicolae Șerban și a fost adoptat tacit de Camera Deputaților, în 2016.

Forma proiectului de lege, așa cum a fost adoptat de deputați:

Forma de mai sus a proiectului de lege a fost discutată ieri, 8 octombrie 2019, în ședință comună a Comisiilor de învățământ și juridică de la Senat. Care sunt amendamentele cu care a fost aprobată

Comisia de învățământ și Comisia juridică din Senat au dat ieri, 8 octombrie, raport comun de admitere a proiectului de lege care are ca obiectiv acordarea statutului de autoritate publică profesorilor.

Comisiile au aprobat un amendament propus de senatorul social-democrat Liviu Pop, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, prin care se renunţă la majorarea cu o treime, aşa cum prevedea forma adoptată de Camera Deputaţilor, a pedepselor prevăzute de lege pentru ameninţări, loviri sau alte violenţe cauzatoare de moarte sau omor, în cazul categoriei de personal din învăţământul preuniversitar prevăzut în proiect, relatează Agerpres.

La majorarea pedepsei cu o treime se renunţă şi în cazul săvârşirii unei infracţiuni împotriva unui profesor ori asupra bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, dar şi în situaţia în care faptele comise vizează un membru de familie al persoanei care ocupă una din funcţiile menţionate în învăţământul preuniversitar.

Un alt amendament admis prevede că “în cursul procedurii legale aplicabile, faptele sesizate, în scris, de personalul menţionat, în exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei, se bucură de prezumţie relativă de veridicitate, până la proba contrară”.

Totodată, personalul din învăţământul preuniversitar, la care face referire propunerea legislativă, “este obligat să sesizeze de îndată organul de urmărire penală şi să ia măsuri pentru ca urmele infracţiunii, corpurile delicte şi orice alte mijloace de probă să nu dispară”.

Descarcă de aici Expunerea de motive listată de inițiatorul Șerban Nicolae

Traseul legislativ al proiectului în Camera Deputaților, prima sesizată

Traseul legislativ al proiectului în Senat, cameră decizională 

Citește și:

• Proiectul de lege privind acordarea statutului de autoritate publică profesorilor a primit astăzi raport favorabil de la comisiile de învățământ și juridică din Senat

• Consiliul Elevilor și reprezentanții părinților îi cer lui Klaus Iohannis să “blocheze” proiectul de lege care le acordă profesorilor statutul de autoritate publică