Edutopia: Patru sfaturi de bază pentru predarea online, de la un profesor cu experiență în școala la distanță

12.621 de vizualizări
Sfaturi pentru predarea online
Foto: Pexels.com
Simplitatea predării și un cadru de lucru care să se apropie de imaginea unei clase se numără printre sfaturile făcute de un profesor cu experiență în învățarea la distanță, pentru colegii care nu au mai trecut niciodată prin așa ceva și care se simt copleșiți de ceea ce-i așteaptă. Kareem Farah, care a predat matematică în licee din Hawaii și Washington DC, inclusiv printr-un model de lucru ce a inclus comunicarea la distanță, și-a prezentat sfaturile pentru site-ul de specialitate Edutopia.

Cele patru sfaturi pentru ca profesorii să ofere “o experiență de învățare durabilă și angajantă”.

Sfaturi pentru predarea online

1. Simplitatea. La clasă, elevii se au unul pe altul și îl au alături pe profesor ca să poată să lămurească problemele, atunci când se blochează. În cazul învățării la distanță, rezolvarea problemelor cu ajutorul celorlalți nu mai e la fel de ușoară. De aceea, simplitatea predării e esențială – instrucțiunile să fie clare, să fie folosite doar una sau două resurse, să fie folosite formate de documente ușor accesibile pentru elevi.

2. Mediu virtual de clasă. Tot în ideea simplității, e important ca elevii să aibă un punct de reper digital similar unei clase. Aceasta poate fi un sistem oferit de autoritățile locale sau platforme precum Google Classrooms sau Google Sites pentru stabilirea propriului site destinat clasei. E nevoie de un singur astfel de loc, chiar dacă poate fi tentant să sari de la o aplicație la alta și să folosești multe platforme.

3. Sarcini de durată mai lungă pentru elevi. Învățarea la distanță are nevoie de eficiență, deoarece planificarea ia mai mult timp și pretinde o atenție mai mare la detalii. Sunt necesare sarcini mai lungi date elevilor, care dau profesorului timp să-și organizeze predarea pe viitor, dar și sarcini care să îi facă pe elevi să se ridice din fața calculatoarelor. Sunt bune proiectele pe termen lung, în care elevii au autonomie mai mare și un set clar de termene limită intermediare pe care trebuie să le respecte.

4. Puncte de contact intermediare. Elevilor le vor lipsi contactele umane pe care le au la clasă, care sunt o experiență de neînlocuit. De aceea e nevoie să fie stabilite structuri care să permită puncte de contact cu elevii și care pot avea orice formă – e-mail, mesaje video, telefoane etc. Acestea îi vor asigura pe elevi că profesorului le pasă de ei.

Citește și:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cum îmbunătățim alfabetizarea copiilor romi din România și a colegilor lor care provin din medii defavorizate socio-economic? Primele dovezi științifice care arată efecte de transfer – analiza cercetătorului Dacian Dolean VIDEO

Alfabetizarea copiilor romi din România și a colegilor lor care provin din medii defavorizate din punct de vedere socio-economic este de mult timp una dintre provocările cele mai mari ale…
Vezi articolul