Educația – unul dintre principalele sectoare afectate de corupție în România, în condițiile în care sectorul are nevoie de resurse suplimentare, pentru întărirea oportunităților de muncă și reducerea sărăciei – Raport OCDE privind situația economică a României

Sistemul de educație din România este, alături de sănătate, achiziții publice și întreprinderile de stat, un sector major afectat de corupție, potrivit raportului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind situația economiei românești – 2024, publicat marți. Iar acest risc al corupției este cu atât mai serios cu cât educația este privită drept o zonă-cheie pentru întărirea investițiilor, deoarece „o educație mai bună este cea mai sigură cale de întărire a oportunităților și de reducere a sărăciei”.

• Cea mai recentă analiză „OECD Economic Survey – România 2024” subliniază importanța ca sprijinul pentru educație să fie întărit: în contextul în care „este nevoie de politici fiscale prudente pentru a asigura sustenabilitatea datoriei publice”, există sectoare unde există obligații de investiții sporite, iar educația este unul dintre acestea (alături de sănătate sau angajamente militare).

De ce este important acest tip de investiție? „Pentru a fi pregătită în fața unor viitoare crize, România trebuie să-și întărească sistemul de protecție socială”, iar „o educație mai bună este cea mai sigură cale de întărire a oportunităților și de reducere a sărăciei”, arată documentul citat.

Analiza OCDE cu privire la situația economică a României atinge tema educației din mai multe perspective:

• Rolul pe care educația și reducerea decalajelor ce afectează zonele defavorizate îl joacă pentru întărirea forței de muncă și a calității acesteia
• Nevoia de întărire a calității educației financiare
• Riscul corupției

Iar organizația face apel la creșterea echității în educație, pentru a susține eforturile de reducere a sărăciei:

Sector vulnerabil la fapte de corupție

Educația este inclusă, alături de sănătate, achiziții publice și companii de stat, printre sectoarele vulnerabile în mod aparte la fapte de corupție, sectoare pentru care este nevoie de acțiuni la nivel de politici pe fronturi multiple”. În ceea ce privește sistemul de educație, principalele forme de corupție consemnate sunt: 

• „mita, nepotismul și favoritismele în admiterea la școală, în numirea profesorilor, acordarea de licențe”
• „trucarea licitațiilor în achiziții precum cele legate de manuale sau aprovizionarea școlilor”
•  „Deturnarea unor fonduri și echipamente”

În acest sens, raportul notează că o altă analiză recentă a OCDE a constatat că, în sectorul educației, există mai multe mecanisme de combatere a corupției, dar sunt slab coordonate, ia unele nu sunt eficiente. 

Raportul recomandă „implementarea deplină a unor sisteme de integritate, cu sprijinul conducerii, a unor planuri de integritate mai solide și  a unor puteri și resurse suplimentare pentru consilierii de etică în zone vulnerabile la corupție (de exemplu: achiziții publice, sănătate, educație, întreprinderi de stat)”

Întărirea forței de muncă și reducerea inegalităților socio-economice

În ceea ce privește inegalitatea socio-economică, raportul constată două aspecte-cheie, pentru care emite câte o recomandare:

• Fondurile UE disponibile în prezent contribuie la îmbunătățirea serviciilor educaționale și abordează riscurile legate de părăsirea timpurie a școlii, mai ales în zonele dezavantajate și în comunitățile rroma – Recomandare: E nevoie de continuarea canalizării resurselor către formarea profesorilor, sprijinirea școlilor dezavantajate și investițiile în echipamente IT la clasă

• Există foarte puține servicii subvenționate pentru îngrijirea copiilor, ceea ce face ca mulți părinți să îngrijească singuri copiii sau să apeleze la servicii informale, pe când un acces îmbunătățit la astfel de servicii ar sprijini o rată mai ridicată de angajare a femeilor – Recomandare: Să fie extins accesul la servicii de calitate de îngrijire a copiilor și de educație timpurie

Educația este prezentată, alături de sănătate și protecția socială, un element-cheie pentru întărirea rezultatelor socio-economice, care în România prezintă disparități majore, mai ales când vine vorba despre zonele rurale și comunități sărace, precum cele cu o largă populație rroma.

Astfel, potrivit raportului, „îmbunătățirea ratelor de finalizare a liceului și creșterea numărului celor care urmează învățământul terțiar ar extinde perspectivele de angajare a tinerilor și ar reduce riscul de sărăcie la bătrânețe”, iar „condiții mai bune în serviciile de sănătate și școli ar elimina dintre motivele pentru care persoanele apte de muncă aleg să emigreze, încurajând tinerele familii să rămână în România”.

Ce spune, din acest punct de vedere, raportul OCDE: 

• „Precedentul raport a semnalat un număr mare de tineri care părăsesc timpuriu școala, în special în zonele rurale. Finanțarea UE ajută la renovarea unităților educaționale, la dotarea școlilor cu echipamente IT, inclusiv în zone dezavantajate, la dezvoltarea unor instrumente de avertizare timpurie pentru a reduce ratele de abandon.
• Îngrijirea copiilor mici este o altă zonă vizată de actualele investiții. 
• Educația de calitate este cea mai sigură cale de îmbunătățire a perspectivelor de angajare pentru tinerii români și de reducere a sărăciei. Școlile de calitate ar întări motivele pentru care familiile tinere să rămână în țară. În schimb, un număr mai mare de angajați competenți ar întări potențialul economic al României.
• Guvernul poate să joace un rol și în sprijinirea instruirii vocaționale printr-o mai bună prognoză a nevoilor de competențe, inclusiv din perspectiva tranziției României spre zero emisii nete. Prognoza competențelor poate sprijini și investițiile planificate în campusuri regionale de educație duală, oferind rute pentru calificări terțiare”.

E semnalat, totodată, faptul că situația comunităților de romi în ceea ce privește educația, la fel ca în sănătate și în ocuparea forței de muncă, rămâne mult inferioară celei întâlnite la nivelul populației generale, în 2021 59% dintre tinerii acestor comunități fiind în afara sistemului de educație.

Accesul femeilor la piața muncii, reducerea migrației de muncă și întărirea competențelor pe piața internă, inclusiv prin măsuri precum o rată mai mare de absolvire a liceului și reducerea părăsirii timpurii a școlii, sunt toate atinse de analiza OCDE. 

În ceea ce privește accesul femeilor la muncă, aceasta scrie:

• „Prea multe femei sunt în afara pieței muncii. Cadrul de politici contribuie la o participare scăzută a femeilor și a cetățenilor români în vârstă în câmpul ,muncii. Concedii de maternitate generoase încurajează mamele să se implice mai puțin în muncă, spre a-și dedica activitatea copiilor. Deficitul de servicii de îngrijire a copiilor afectează posibilitatea tinerelor familii de a păstra două locuri de muncă. (…) Sunt necesare reforme pentru a susține angajarea femeilor și pentru a folosi mai bine potențialul de capital uman al României”.

Educația financiară – prezentată drept esențială pentru populație și pentru sistemul financiar

Raportul arată că educația financiară este esențială pentru a întări cunoștințele oamenilor și încrederea în sistemul financiar. El arată că „situația cunoștințelor financiare în România reflectă atât lipsuri generale în educație, cât și istoria relativ scurtă a piețelor financiare private în țară, de la începutul anilor 1990”.

Documentul semnalează că, „în general, în diverse țări, alfabetizarea financiară tinde să fie mai ridicată în rândul tinerilor și vârstnicilor decât în rândul persoanelor de vârstă medie; femeile și persoanele cu educație mai redusă tind, de asemenea, să aibă mai puține cunoștințe financiare, la fel și cei fără un loc de muncă”. Iar în raport este citat un recent sondaj OCDE privind cunoștințele financiare în rândurilor proprietarilor și managerilor de întreprinderi mijlocii din România: relativ puțini (45%) înțelegeau diferența între dividende și rambursarea împrumuturilor (…)”.

• Raportul insistă că inițiativele de educație financiară trebuie să continue, dar și că „evaluări regulate vor fi importante pentru a asigura că inițiativele de educație financiară își ating obiectivele”. În acest sens, e notat faptul că, la nivelul OCDE, există un amestec de evaluări calitative și informații cantitative, inclusiv prin sondaje privind alfabetizarea, care pot fi consultate de România.

Tot în privința educației financiare, raportul insistă că strategia națională dedicată acestora ar trebui să includă și „diseminarea îmbunătățită a informațiilor privind riscurile legate de climă”, care ar duce la o creștere a cunoștințelor populației și ar încuraja apelul sporit la asigurări.  

Foto © Josepalbert13 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.