România educată low cost: Educația și Cercetarea primesc în Guvernul lui Iohannis 2,7% din PIB în proiectul Bugetului 2020, cea mai mică alocare din istoria recentă

Educația și Cercetarea primesc împreună 2,7% din PIB în proiectul Bugetului 2020, adică cea mai mică alocare din istoria recentă pentru acest domeniu, la 3 săptămâni după ce profesorul Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale și la o lună și jumătate de la prima ședință de guvern a Cabinetului Orban, desfășurată cu liderul de la Cotroceni la prezidiu. Cea mai mică alocare bugetară vine, paradoxal, într-un Guvern instalat și chemat frecvent la Cotroceni de președintele Klaus Iohannis, al cărui principal proiect anunțat în cele două mandate a fost “România educată”.

Ce promitea Klaus Iohannis în urmă cu 2 luni, în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale? “România normală înseamnă România educată, cu un sistem de învățământ echitabil și de calitate, centrat pe câteva principii”, printre care “alocarea de resurse suficiente pentru educație”.

Cum explică președintele Klaus Iohannis că cel mai important proiect al său, România educată, este implementat cu cel mai mic buget din istorie planificat pentru educație?

• Ministerul Finanțelor a publicat în această dimineață proiectul bugetului de stat pe anul 2020. Documentul oficial prevede că alocarea de la bugetul de stat pentru Ministerul Educației și Cercetării pentru anul 2020 este de 30,5 miliarde de lei, mai mică decât alocarea pentru Ministerul Educației de anul trecut cu 292 milioane de lei. Asta în condițiile în care Cercetarea a fost unită cu Educația.
• Concret, la un PIB pentru anul 2020 estimat de Guvern la 1129,2 miliarde lei, această alocare de 30,5 miliarde lei înseamnă 2,7%. Pentru comparație, anul trecut Cercetarea primise 0,18% din PIB, iar acum aceste cheltuieli sunt de 1,4 miliarde lei, adică 0,12% din PIB.
• Dacă alocarea va rămâne 2,7% din PIB, cel mai probabil aceasta va fi una dintre cele mai mici alocări din istoria recentă. În 2017 a mai fost de 2,8%, în 2018 de 3% și în 2019 tot la 2,7% (după două rectificări negative care au tăiat peste 3 miliarde de lei din bugetul inițial)
• Angajamentul României la Comisia Europeană prevede alocarea a 1% din PIB pentru Cercetare din fonduri publice.

Procentul cel mai mare al cheltuielilor guvernamentale pentru Educație a fost de 4,3 în România și s-a înregistrat în anul 2008, potrivit datelor Eurostat consultate de Edupedu.ro. În 2011 și 2006 procentul a ajuns la 4,1 și au mai fost doi ani, 1998 și 2002, când acest indicator a fost de 4%.

Amintim că, de la instalarea Guvernului Orban, întâlnirile de la Palatul Cotroceni dintre șeful statului, prim-ministru și miniștri au loc cel puțin săptămânal. Președintele însuși a confirmat că “lucrează” cu ministrul Educației, Monica Anisie (detalii aici), iar G4Media.ro a relatat, citând surse politice, că Iohannis l-a chemat de mai multe ori pe ministrul finanțelor, Florin Câțu, pentru a discuta despre buget, precum și pe ministrul educației, Monica Anisie, pe probleme de educație.

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2020 apare după ce ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, lăsase de înțeles la finalul săptămânii trecute că alocarea pentru Educație va fi mai mare decât alocarea de anult trecut. Acesta nu a avansat niciun procent, dar a declarat că „doamna ministru a primit ce a cerut”.

La audierile din Parlament, pentru postul de ministru, Florin Cîțu vorbea despre 6% din PIB pentru educație:

• „Educația, avem o promisiune de a merge spre 6%. O preferinta personala, mai multi bani să meargă spre investitii, nu doar spre salarii. Bineinteles că noi nu va promitem spitale, scoli si gradinite, daca nu avem bani sa le facem, dar în același timp vom sprijini orice inițiativă private care construiește gradinite, școli, spitale. Cred ca este momentul ca, în România, să permitem sectorului privat să meargă să se dezvolte în aceste sectoare: educație, sănătate, cultură”, spunea Cîțu.

Bugetul Educației în 2020 va fi influențat major de creșterile de salarii decise prin Legea 153 și Ordonanța de Urgență 114. Potrivit declarațiilor inițiale, din momentul audierilor parlamentare, miniștrii cabinetului Orban au vorbit despre 6% din PIB pentru Educație.

Raluca Turcan a declarat pe 4 decembrie că totalul alocărilor pentru capitolul Educație, prin bugetele ministerelor Educației, Dezvoltării și Fondurilor Europene, ar putea ajunge la 5% din PIB.

• “În condiţiile dificile pe care trebuie să le acoperim cu bugetul de stat pe anul 2020, încercăm ca tot ceea ce înseamnă bani direcţionat spre educaţie, cumulat, să fie minim 5% din PIB. (…) Aşadar, buget de stat cu fondurile europene să aloce educaţiei minim 5% din PIB”, a declara vicepremierul.

De ce este importantă investiția în Educație

Investițiile publice și private în educație sunt incluse de Raportul Semestrul European 2019 în recomandările pentru România, cu scopul de a „îmbunătăți productivitatea și creșterea pe termen lung”. Comisia Europeană remarcă faptul că „accesul la o educație de calitate este foarte inegal, iar dobândirea competențelor de bază și digitale este limitată”.

Legea educației nr. 1/2011 prevede ca finanțarea anuală pentru acest domeniu să fie de 6% din PIB (pag 5, art.8). Însă Ordonanță 114 din decembrie 2018 suspendă aplicarea acestei prevederi pentru perioada 2019-2021 (Art 50, pag 33).

Deși actualul Guvern a anunțat că va abroga anumite părți din această OUG 114, acest articol este menținut, potrivit comunicării oficiale.

La nivelul Europei, România a avut în 2017 (cele mai recente date disponibile) cea mai mică cheltuială guvernamentală cu Educația din Uniune, 2,8% din PIB, potrivit Eurostat. Media în UE este de 4,7%.

Dacă s-ar mări treptat cheltuielile cu educaţia până la 6% din PIB, creşterea economică ar putea atinge un nivel de 2,7-2,95% în perioada 2015-2025, în loc de 2%, potrivit cifrelor oficiale (UNICEF, 2014).

Numărul copiilor din învățământul preuniversitar a scăzut cu 14% între 2007 și 2017 (în acest procent nu sunt incluși copiii din creșe). Potrivit unei analize a Comisiei Europene, 10 % dintre școli sunt supraaglomerate, în timp ce 58 % au capacități excedentare. 38 % dintre școlile din mediul rural au toalete exterioare, fără apă curentă și canalizare, față de 7 % în mediul urban.

Frecvent, școlile duc lipsă de laboratoare și biblioteci, iar autobuzele școlare nu sunt suficiente, ultimele achiziții în acest domeniu fiind făcute în 2014 (SURSA). Întreținerea și renovarea periodice sunt rămase în urmă din cauza lipsei de finanțare din partea autorităților locale. De exemplu, în anul 2016, unitățile administrativ teritoriale au contribuit la finanțarea cheltuielilor de personal din învățâmântul preuniversitar, cu un procent de 0,6 % din finanțarea de bază efectuată de la bugetul de stat, potrivit Curții de Conturi a României.

Peste jumătate dintre unitățile de învățământ secundar (gimnazii și licee) din România nu sunt dotate cu laboratoare, situație care are un impact negativ asupra a peste 845.000 de elevi. Astfel, peste 3.000 de unități de învățământ secundar din mediul rural nu sunt dotate cu laboratoare (comparativ cu 803 de unități de învățământ din mediul urban). Lipsa laboratoarelor are impact asupra a 63% din totalul elevilor din mediul rural (și a 19% din totalul elevilor din mediul urban) potrivit Băncii Mondiale.

Rata de părăsire timpurie a școlii (abandonul școlar) rămâne foarte ridicată, ceea ce împiedică dobândirea unor competențe înalte. Rata persoanelor care au părăsit timpuriu sistemul de învățământ și de formare profesională a fost de 16,4 % în 2018, cu aproape 6 puncte procentuale peste media UE, arată Raportul CE.  Acest indicator este deosebit de ridicat în zonele rurale (25,4 %) și în rândul populației rome (77 %, FRA, 2016).

Nu există încă o abordare integrată pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii, ci se întreprind doar eforturi sporadice de îmbunătățire a calității învățământului în școlile cu rate ridicate ale abandonului școlar, potrivit European Semester 2019 (pag 48).

Cel mai mare procent al cheltuielilor guvernamentale pentru Educație a fost în Suedia și Danemarca, 6,8, respectiv 6,5. România face parte dintr-un grup de 6 state cu cheltuieli de sub 4% din PIB, format din Grecia, Italia, Slovacia, Bulgaria și Irlanda, fiind ultima din acest grup și din Uniunea Europeană. Anul 2017 este cel mai recent pentru care există date în statistica Eurostat.

FOTO: edupedu.ro