Educația sexuală este abordată interdisciplinar, de la cultură civică la religie, în diverse state europene. În România se pune în continuare problema unei materii separate, pe lângă disputele publice

5.368 de vizualizări
Foto: Magda Ehlers – Pexels.com
Educația sexuală, subiect care stârnește aprigi dispute în mediile politice și sociale din România, este abordată interdisciplinar în mai multe țări europene, fenomen pentru care pledează și experți din SUA. În România, oficial, ea este predată ca parte a Biologiei de clasa a VII-a și în opționale, iar ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, spune că dorește să existe ca disciplină separată. În alte țări, ea este abordată orizontal în materii multiple, de la Biologie la Religie și Educație civică.

Potrivit celei mai recente sinteze a Comisiei Europene pe subiect, publicată la începutul anului:

  • Chestiuni legate de educația sexuală sunt predate sumar, în câteva lecții, în circa jumătate dintre țările membre UE. Acolo, elemente diverse ce țin de această tematică pot fi acoperite la biologie, morală, mediu.
  • Este dat exemplul Croației, unde educația sexuală e predată la biologie, dar și la religie, precum și exemplul educației din Luxemburg, unde este predată la formarea cetățenească, biologie, religie, în funcție de subiectul exact discutat.
  • În alte țări, educația sexuală este acoperită interdisciplinar ca domeniu de învățare, profesorii de la toate materiile fiind așteptați să abordeze subiectul într-o manieră relevantă. Sunt menționate, aici, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Letonia, Olanda sau Suedia. Acest lucru este posibil mai ales dacă temele abordate nu sunt stabilite exact în curriculum, ci sunt obiective-cadru de învățare, cum se întâmplă în Belgia sau Danemarca, de exemplu.

Aceeași sinteză a Comisiei Europene precizează, însă, că în țările europene există o problemă comună – lipsa de pregătire obligatorie sau opțională a profesorilor pentru predarea sau abordarea tematicii educației sexuale în școli. În momentul elaborării documentului CE, singurele țări unde educația sexuală era inclusă în formarea inițială a profesorilor erau Finlanda, Estonia și Suedia, în timp ce Republica Cehă și Franța ofereau instruire în faze ulterioare.

Argument american: și sub-teme ale educației sexuale, cum ar fi consimțământul, ar trebui abordate interdisciplinar

În SUA, o problemă care se pune acum este abordarea interdisciplinară a unor elemente anume din tema-cadru a educației sexuale. Chiar săptămâna aceasta, platforma educațională Edutopia a publicat pledoaria unei experte în domeniu, Laura McGuire, în favoarea abordării interdisciplinare a subiectului “consimțământ”.

Ea afirmă că, dat fiind stadiul actual al discuțiilor pe această temă, în sistemul educațional din SUA, o dificultate anume este depășirea fazei în care problematica legată de consimțământ este abordată doar în cadrul educației pentru sănătate. “Bineînțeles, consimțământul trebuie să rămână un element central pentru orele de sănătate, mai ales elementele legate de educație sexuală, dar, dacă vrem să trecem de la subiect la paradigmă, trebuie să extindem spațiul explorat”, afirmă autoarea.

Ea argumentează că o astfel de tematică poate fi abordată în:

  • Orele de limba engleză sau literatură, pentru că scrisul este o modalitate optimă de explorare a unor concepte complexe.
  • Orele de științe, de la anatomie la psihologie, pentru că ajută la a înțelege probleme precum răspunsul la traumă sau reacțiile trupului sub imperiul fricii, de exemplu.
  • Orele de istorie, pentru a putea înțelege mai bine evoluția acestor probleme în timp.
  • Orele de cultură civică (inclusiv problematica legislației, situația supraviețuitorilor unor acte de violență etc.)
  • Ore de matematică (prin imaginea pe care o furnizează datele statistice referitoare la consimțământ, traume, falsă raportare etc.)
  • Orele de educație fizică (asociate cel mai adesea violenței interpersonale în liceele americane)
Citește și:
Mircea Miclea, despre educația sexuală în școală: Interesul elevilor e să aibă cunoștințe, nu materii în plus. Patru soluții pentru ca elevii să dobândească informațiile necesare despre sexualitate
Introducerea educației sexuale în școli ca disciplină obligatorie sub denumirea de Educație sexuală, susținută de ministrul Educației, care spune că este nevoie și de educație parentală
Harta educației sexuale în Europa: ce se predă și câtă importanță are tematica în celelalte sisteme educaționale de pe continent

5 comments
  1. Pai Romania nu este a romanilor ci a celor care sunt la putere! Este o tara fara speranta, copii nu sunt vazuti ca un viitor pentru tara, in care sa se investeasca serios prin educatie si profesionalizare! Politicienii nu au vrut si nu vor oameni educati si bine pregatiti ci o masa de manevra usor de mintit ca voturile sa iasa cum trebuie!
    De ce sa nu facem lucrurile simple si normale, sa integram notiuni de baza de educatie sexuala in materiile existente si fata de care exista legatura? Pentru ca nu se vrea un popor destept! Scurt!

  2. Si cine să le predea elevilor. Profesorii de 22-24 debutanți şi eventual titulari pe care îi selectează acum sistemul? Eu la 22 de ani nici nu vroiam să aud de profesorat, ce putea să predea un profesor de 22 de ani? Acum nu le ajunge nimeni la nas nici la 17 ani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Mircea Miclea, despre obezitatea informațională: Cum ne împinge un vechi mecanism al creierului să stăm cu orele pe internet “de-a moaca” și care este cheia de a rezolva problema

Creierul uman reacționează atunci când găsește o informație pe net – “recompensează” de fiecare dată mecanismul funcțional și vechi al curiozității prin dopamine, spune psihologul și profesorul universitar Mircea Miclea.…
Vezi articolul

De ce e atât de greu pentru unii să se comporte responsabil în timpul epidemiei COVID-19? Despre lipsa de educație, efectul Dunning-Kruger și disonanța cognitivă – cercetătorul Dacian Dolean

În această perioadă numeroși specialiști din țară și din străinătate atrag atenția asupra rolului crucial pe care îl are distanțarea socială pentru minimizarea impactului de epidemie COVID-19. Cu toate acestea,…
Vezi articolul

România aloca printre cei mai puțini bani pentru educație, înaintea crizei pandemice. Cheltuielile mici s-au văzut în scorul slab al elevilor la citire, la PISA 2018 – raport OECD / Ce spune despre salariile profesorilor și dezvoltarea profesională a acestora

România a avut, în 2018, cheltuieli cumulate de sub 25.000 de dolari per elev, în categoria de vârstă 6-15 ani. Împreună cu toate țările care au cheltuit atât de puțin…
Vezi articolul