Educația, sector major lovit de criza Covid-19, atrage sub 1 din 100 de dolari din stimulentele alocate la nivel global pentru refacerea economică și socială, în pandemie – Andreas Schleicher, OECD

1.005 vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Guvernele lumii au investit 11,8 mii de miliarde de dolari în pachete de stimul pentru refacere economică și socială, ca răspuns la pandemie, dar numai 0,78% din acești bani (91 de miliarde de dolari) merg, la nivel global, spre educație, unul dintre cele mai afectate sectoare, potrivit unei analize semnate de directorul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), Andreas Schleicher.  El avertizează că situația riscă să rupă ciclul investițional care a dus la creșterea educației și a impactului pe care aceasta îl are în economie și societate, în ultimele decenii.

Schleicher trage semnalul de alarmă într-o analiză în care se referă la impactul devastator pe care criza pandemică îl produce asupra educației din țările sărace. Dar el arată că situații dificile se regăsesc și în țări în curs de dezvoltare, pe când cele bogate își văd afectat statutul de donator.

Reprezentantul OECD reia argumentul spiralei de creștere în care, de zeci de ani, educația duce la slujbe mai bune și o viață mai bună, întărește dezvoltarea economică, iar aceasta la rândul ei duce la o creștere a investițiilor în educație. Situația angajamentelor de sprijin pentru educație, în timpul și după pandemie, este un semn că acest ciclu este pe cale să se rupă, avertizează Schleicher.

  • Potrivit acestuia, în pofida impactului suferit în pandemie și în ciuda faptului că îi este recunoscut rolul major în societatea modernă, educația a fost mai degrabă invizibilă în marile decizii privind pachetele de stimul, în multe țări ale lumii.

Autorul scrie că, înaintea pandemiei, cheltuielile globale anuale cu educația se ridicau la aproximativ 4,7 mii de miliarde de dolari. Dar, din acești bani, 3 mii de miliarde (65%) erau cheltuiți în țările bogate, pe când țărilor sărace le reveneau 22 de miliarde – sau 0,5% din total, în pofida faptului că cele două grupuri de țări au un număr similar de copii cu vârstă școlară.

Situația tinde să se agraveze în condițiile unui declin al angajamentelor din partea țărilor donatoare, care asigură până la 12% din cheltuielile cu educația din țările sărace, în condițiile în care cheltuielile donatorilor reprezintă, la nivel global, doar 0,3% din totalul cheltuielilor educaționale (79% aparțin guvernelor, 20% – gospodăriilor).

Andreas Schleicher avertizează că amenințarea asupra bugetelor educației este valabilă în toate țările, pe termen mediu, dar este considerabil mai mare în țările sărace. El atrage atenția:

  • “Nu este ușor să mobilizăm resurse pentru viitorul nostru și să le investim înțelept, mai ales într-o vreme în care există atât de multă cerere pentru resurse publice limitate. Dar găsirea unui echilibru între cererile prezentului și nevoile viitorului rămâne cea mai importantă alegere pentru orice individ și cea mai importantă sarcină pentru politicile publice.”

Analiza completă – aici

Photo 57739599 © HaywiremediaDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comment
  1. Normal, banii Educației se sifonează mai greu, e un public mai larg ce urmărește spectacolul !
    Bine că atrage și atât !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Criteriile pe baza cărora oamenii își aleg președintele, din perspectiva psihologului Mircea Miclea: Modul în care semeni cu acel candidat, caracteristicile pe care el le are și tu le valorizezi și emoția pe care ți-o inspiră / Partidele nu mai pot prosti oameni doar pentru simplul fapt că și-au lipit o altă etichetă

Psihologul Mircea Miclea, fondator al școlii cognitive în psihologia românească, a enumerat trei criterii din perspectivă psihologică pe baza cărora oamenii își aleg președintele: unul este sentimentul de apartenență, despre…
Vezi articolul

Școala viitorului, în viziunea directorilor școlari din Germania: accent pe formarea abilităților de viață și participarea democratică, folosirea extinsă, dar responsabilă a instrumentelor digitale, program de dimineață până după-amiaza pentru toți elevii – studiu

O școală unde elevii își petrec mai mult timp împreună, unde accentul e pus pe formarea abilităților de viață și este încurajată predarea interdisciplinară, unde copiii sunt pregătiți pentru viața…
Vezi articolul

Cariera viitoare și capacitatea de a se descurca la școală – principalele preocupări ale elevilor care intră la liceu, conform unui studiu realizat în Bihor / Ce spun participanții despre siguranța la clasă, meditații, dorința de a munci în străinătate și școala online

Cea mai acută îngrijorare a elevilor care au participat la un recent studiu pe teme educaționale, organizat la nivel local, este aceea că nu vor reuși să aibă cariera pe…
Vezi articolul