Educația, sector major lovit de criza Covid-19, atrage sub 1 din 100 de dolari din stimulentele alocate la nivel global pentru refacerea economică și socială, în pandemie – Andreas Schleicher, OECD

1.005 vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Guvernele lumii au investit 11,8 mii de miliarde de dolari în pachete de stimul pentru refacere economică și socială, ca răspuns la pandemie, dar numai 0,78% din acești bani (91 de miliarde de dolari) merg, la nivel global, spre educație, unul dintre cele mai afectate sectoare, potrivit unei analize semnate de directorul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), Andreas Schleicher.  El avertizează că situația riscă să rupă ciclul investițional care a dus la creșterea educației și a impactului pe care aceasta îl are în economie și societate, în ultimele decenii.

Schleicher trage semnalul de alarmă într-o analiză în care se referă la impactul devastator pe care criza pandemică îl produce asupra educației din țările sărace. Dar el arată că situații dificile se regăsesc și în țări în curs de dezvoltare, pe când cele bogate își văd afectat statutul de donator.

Reprezentantul OECD reia argumentul spiralei de creștere în care, de zeci de ani, educația duce la slujbe mai bune și o viață mai bună, întărește dezvoltarea economică, iar aceasta la rândul ei duce la o creștere a investițiilor în educație. Situația angajamentelor de sprijin pentru educație, în timpul și după pandemie, este un semn că acest ciclu este pe cale să se rupă, avertizează Schleicher.

  • Potrivit acestuia, în pofida impactului suferit în pandemie și în ciuda faptului că îi este recunoscut rolul major în societatea modernă, educația a fost mai degrabă invizibilă în marile decizii privind pachetele de stimul, în multe țări ale lumii.

Autorul scrie că, înaintea pandemiei, cheltuielile globale anuale cu educația se ridicau la aproximativ 4,7 mii de miliarde de dolari. Dar, din acești bani, 3 mii de miliarde (65%) erau cheltuiți în țările bogate, pe când țărilor sărace le reveneau 22 de miliarde – sau 0,5% din total, în pofida faptului că cele două grupuri de țări au un număr similar de copii cu vârstă școlară.

Situația tinde să se agraveze în condițiile unui declin al angajamentelor din partea țărilor donatoare, care asigură până la 12% din cheltuielile cu educația din țările sărace, în condițiile în care cheltuielile donatorilor reprezintă, la nivel global, doar 0,3% din totalul cheltuielilor educaționale (79% aparțin guvernelor, 20% – gospodăriilor).

Andreas Schleicher avertizează că amenințarea asupra bugetelor educației este valabilă în toate țările, pe termen mediu, dar este considerabil mai mare în țările sărace. El atrage atenția:

  • “Nu este ușor să mobilizăm resurse pentru viitorul nostru și să le investim înțelept, mai ales într-o vreme în care există atât de multă cerere pentru resurse publice limitate. Dar găsirea unui echilibru între cererile prezentului și nevoile viitorului rămâne cea mai importantă alegere pentru orice individ și cea mai importantă sarcină pentru politicile publice.”

Analiza completă – aici

Photo 57739599 © HaywiremediaDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comment
  1. Normal, banii Educației se sifonează mai greu, e un public mai larg ce urmărește spectacolul !
    Bine că atrage și atât !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Incompatibilitățile rector-parlamentar și rector-lider de partid nu există în noul proiect al Legii învățământului superior, în pofida apelurilor de a fi reintroduse în legislație / Proiectul Deca propune incompatibilitate cu unele funcții în administrație, dar menține limitele politice propuse de predecesorul Sorin Cîmpeanu, rector, lider politic și parlamentar

Incompatibilitățile rector-parlamentar și rector-lider politic, cerute de reprezentanți ai mediului academic, nu au fost incluse în proiectul Legii învățământului superior prezentat săptămâna aceasta de ministrul Educației, Ligia Deca. Aceasta a…
Vezi articolul

Un program mai lung de școală ajută elevii, dar poate suprasolicita profesorii / Deciziile trebuie să țină cont de părerea profesorilor – experte britanice, despre recuperarea pierderilor educaționale din pandemie

Activitățile de recuperare a materiei pierdute în pandemie pot presupune prelungirea timpului de predare alocat zilnic pentru elevii, clasele și școlile afectate. Studiile internaționale recente arată că această prelungire tinde…
Vezi articolul

În multe dintre școlile unde învață elevi cu cerințe educaționale speciale, consilierul școlar vine doar din când în când, iar spațiul fizic nu este amenajat pentru elevii cu dizabilități – sondaj Salvați Copiii

În mai bine de jumătate dintre școlile ai căror directori sau profesori au participat la un sondaj Salvați Copiii, școli unde învață și elevi cu cerințe educaționale speciale, consilierul școlar…
Vezi articolul

Dezastru la cheltuirea banilor europeni în școlile din Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar PNRAS – doar 350 de milioane de lei într-un an și jumătate, adică 18% execuție bugetară din totalul sumei disponibile / În cele două mandate ale Ligiei Deca nici măcar nu au fost semnate contractele din PNRAS II

Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar are până acum doar 1409 proiecte, adică școli, în implementare – a anunțat ministrul Educației Ligia Deca luni, 25 martie, în prima conferință din…
Vezi articolul