Adulții din România au cel mai scăzut nivel de apreciere față de calitatea sistemului de educație din țară, comparativ cu cei din alte 29 de țări incluse într-un sondaj internațional IPSOS, dat marți publicității. Sondajul, declarat relevant pentru populația adultă, arată că doar un sfert dintre români apreciază drept „bună” calitatea educației, iar trei sferturi cred că aceasta este „mai slabă” decât în perioada în care ei mergeau la școală.
Totodată, programa școlară și pregătirea profesorilor, dar și fenomenul abandonului școlar determină cel mai înalt nivel de îngrijorare în rândul publicului român, potrivit sondajului.
- Studiul IPSOS a fost realizat pe un eșantion de aproape 24.000 de adulțid in 30 de țări, în perioada 21 iunie – 5 iulie a.c.. Din România au participat doar 500 de persoane, dar, potrivit realizatorilor, datele sunt ponderate astfel încât compoziția eșantionului fiecărei țări să reflecte cât mai bine profilul demografic al populației adulte conform celor mai recente date de recensământ, iar la un eșantion de 500 de persoane marja de eroare declarată este de +/- 5,0 puncte procentuale.
- Țările participante la studiu au fost Africa de Sud, Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, Chile, Columbia, Coreea de Sud, Franța, Germania, India, Indonezia, Irlanda, Italia, Japonia, Malaysia, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Peru, Polonia, România, Singapore, Spania, SUA, Suedia, Thailanda, Turcia și Ungaria.
Ce spune studiul despre aprecierile românilor cu privire la educație:
Doar 11% dintre respondenții români evaluează calitatea generală a sistemului de învățământ din România ca fiind “bună” – cea mai redusă pondere dintre toate țările participante la sondaj, la paritate cu Ungaria sau Peru, respectiv sub media de 33% pentru cele 30 de țări.
La nivel global, aproape jumătate (47%) dintre respondenții cu vârste între 25-74 ani consideră calitatea educației ca fiind mai slabă comparativ cu perioada în care mergeau la școală. În România, trei sferturi (73%) dintre participanții la studiu împărtășesc această opinie.
Ce spun respondenții români despre plusurile și minusurile sistemului local de educație
Potrivit IPSOS,jumătate dintre români (51%) consideră că programa școlară este învechită – cea mai mare proporție dintre toate țările incluse în studiu. Media globală este de 29%.
- Pregătirea inadecvată a profesorilor este menționată ca o provocare principală de 45% dintre români, comparativ cu media globală de 27%.
- 36% dintre românii susțin cu tărie că abandonul școlar este o altă problemă reală pe care societatea românească o are – și la acest capitol România se poziționează în fruntea clasamentului cu provocări din domeniul educațional.
- Pentru 7 din 10 români, dezvoltarea abilităților creative ale elevilor e prea puțin prezentă în școli.
- 60% consideră că programa școlară nu pregăteşte în mod adecvat elevii pentru viitoarele lor cariere, ceea ce întărește și mai mult percepția generală negativă asupra sistemului de învățământ din România.
La capitolul plusuri, potrivit IPSOS, România câștigă teren la capitolul siguranță. Sondajul arată că România se situează pe locul 8 în rândul celor 30 de țări participante, în privința asigurării unor spații școlare sigure, lipsite de violență și hărțuire. 48% dintre respondenții locali sunt de acord că școlile reușesc o performanță bună în această direcție. În plus, jumătate dintre români (52%) consideră că școlile reușesc să susțină diversitatea și să reducă diferențele dintre elevi.
Inteligența artificială și educația
La nivelul tuturor țărilor incluse în sondaj, potrivit IPSOS, 1 din 4 participanți consideră că progresele tehnologice vor avea un impact negativ asupra educației, în creștere față de ediţia din 2023.
- În România, 30% dintre cetățeni cred că progresele din tehnologie și inteligența artificială vor avea un impact mai degrabă negativ asupra educației.
Opiniile, arată autorii sondajului, sunt împărțite cu privire la interzicerea în școli a instrumentelor de inteligență artificială, cum ar fi ChatGPT: 39% susțin interdicția iar 31% nu doresc acest lucru. Punctele de vedere sunt însă mai categorice cu privire la interzicerea utilizării smartphone-urilor în școli, susţinută de 5 din 10 români (la paritate cu media globală), arată IPSOS.
Diferențe majore în opiniile cu privire la educația secuală
Potrivit Ipsos, în țări precum Suedia (61%), India (47%) sau Coreea de Sud (47%), cetățenii consideră că aceasta trebuie să fie asigurată cu precădere de către cadrele didactice. Opinia contrastează cu cea din mai multe țări europene, unde balanța înclină către responsabilitatea părinților. Doar 1 din 3 români crede că educația sexuală ar trebui să fie responsabilitatea profesorilor, similar canadienilor (32%), spaniolilor (31%) sau ungurilor (30%), arată sondajul.
Acesta mai semnalează că, 7 din 10 români consideră că tot în grija părinților se află și sănătatea mentală a elevilor – aspect care ar fi într-o mai mică măsură responsabilitatea dascălilor.