Educația românească ar trebui să fie prioritate-cheie pentru forțele politice / Toate partidele ar trebui să susțină “mult mai larg” reforma profundă în domeniu – reprezentanți ai Comisiei Europene și Unicef

O reformă profundă în educație, care depinde de următorul guvern, ar avea nevoie de o susținere “mult mai largă” din partea partidelor politice, a arătat Istvan Jakab, șeful interimar al Reprezentanței Comisiei Europene în România, în cadrul unei conferințe desfășurate miercuri. Și Pieter Bult, reprezentant UNICEF în România, a transmis cu aceeași ocazie că educația ar trebui să fie o prioritate-cheie pentru partidele politice, având în vedere sărăcia cu care se confruntă mulți elevi și calitatea în scădere a învățământului.

Istvan Jakab a arătat, la conferința “Vreau la școală! Despre nevoia de educație incluzivă și de calitate”, că România ar trebui să folosească sursele europene de finanțare pentru educație, în momentul în care trebuie să recurgă la reformă în domeniu. El a spus, potrivit Agerpres:

• “Trebuie avută în vedere o finanţare. Anul 2021 o să fie începutul unei noi legislaturi şi începutul unui Guvern şi s-a menţionat deja că ar fi necesară o reformă profundă a sistemului educaţional, inclusiv problema finanţării trebuie considerată foarte atent. (…) 2021, din punct de vedere al Comisiei Europene, înseamnă şi începutul noului buget multianual al UE, peste care se adaugă acum şi facilitatea de redresare şi rezilienţă. Deci, practic, vor fi mult mai mulţi bani, inclusiv pentru Educaţie. (…) Din punct de vedere al Comisiei Europene şi din punct de vedere al tratatelor europene, fiecare stat membru îşi configurează sistemul de educaţie aşa cum crede de cuviinţă. Comisia Europeană vine în sprijin cu politici europene, vine în sprijin cu finanţare. (…) Noi sperăm ca România să folosească aceste surse de finanţare inclusiv pentru reforma sistemului de educaţie”.

• “La nivelul Uniunii Europene se pune un mare accent pe învăţarea continuă, pentru că avem o piaţă a muncii şi o societate care se schimbă continuu. Nişte competenţe în plus ajută întotdeauna să-şi găsească un loc de muncă. În România, 1% dintre adulţi iau parte într-o formă de învăţare continuă faţă de 10-11 la nivelul UE. Este o diferenţă foarte mare. O reformă profundă depinde de următorul Guvern şi poate de o susţinere mult mai largă din partea partidelor politice, ca să poată să fie o reformă profundă şi pe o perioadă mai lungă, să beneficieze de o anumită finanţare şi să se vadă nişte rezultate.

La rândul său, Pieter Bult, reprezentant UNICEF în România, a spus că educația trebuie să fie o prioritate-cheie pentru partide “în această perioadă, în special”. El a apreciat, făcând trimitere la rezultatele PISA 2018, că lucrurile s-au “înrăutățit”, iar investițiile în educația primară sunt “mult sub ceea ce ar trebui”. Pieter Bult, citat de Agerpres:

• “Educaţia este pentru mine un domeniu critic pentru dezvoltarea unei ţări şi cred că ar trebui să fie o prioritate cheie pentru partidele politice în această perioadă, în special. Educaţia este importantă pentru bunăstarea generală a copiilor, sănătatea şi bunăstarea societăţii, este importantă din punct de vedere economic pentru dezvoltarea sustenabilă a ţării şi e important să vedem care sunt problemele structurale cu care se confruntă România cum ar fi sărăcia – 40 % din copii trăiesc în sărăcie, sunt afectaţi de excluziunea socială. Educaţia este o cheie şi trebuie să fie o prioritate cheie pentru liderii politici”.

• “Stabilitatea în educaţie necesită o dezvoltare, o înnoire constantă pentru a ţine pasul, a înnoi societatea. E nevoie de un leadership în administraţie pentru asta, în special în administraţia învăţământului. În ceea ce priveşte situaţia Educaţiei în România, n-am să dau note acum, dar cred că este mult spaţiu pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie pentru toţi copiii. Ştim că circa un copil din 5 nu-şi încheie ciclul de învăţământ obligatoriu, fie avem de-a face cu abandon şcolar, în special în spaţiul rural, unde un copil din 4 este numărul, şi, de asemenea, copiii cu dizabilităţi care din care jumătate nu merg deloc la şcoală”.

• “A scăzut calitatea învăţământului, se pare că s-a înrăutăţit: 40 % dintre copii din Romania după ce termină ciclul de învăţământ nu pot citi sau scrie sau înţelege corect, cam la vârsta de 15 ani. (…) Încă înainte de criza COVID se întâmpla asta, acum este şi mai rău. Suntem după luni de pandemie şi aceasta a afectat şi mai mult învăţământul – copiii nu mai pot merge la şcoală, este foarte dificil pentru ei să continue şcoala. Deci, multe lucruri de îmbunătăţit. Din punct de vedere al UNICEF-ului, ne interesează, dorim să lucrăm în învăţământ, suntem implicaţi de mulţi ani. (…) E nevoie de îmbunătăţirea calităţii Educaţiei, a accesului la Educaţie şi, de asemenea, în special, educaţia primară la copii. (…) Investiţiile în educaţia primară sunt sub mult ceea ce ar trebui”.

Conferința a fost organizată de Digi24, Fundaţia Agenţia de Dezvoltare comunitară “Împreună”, Reprezentanţa Comisiei Europene în România, INSCHOOL – proiectul comun al Uniunii Europene şi Consiliului Europei, Universitatea din Bucureşti şi Administraţia Prezidenţială.