Educația remedială trebuie plătită, dacă este după ore. Am lucrat cu 3.000 de profesori, 14.000 de copii și am avut 92% rată de absolvire la BAC, când lumea transforma școala în cabinet medical – experiența World Vision România, povestită de Mihaela Nabăr

“Dacă educația remedială este dincolo de orele de clasă, ea trebuie plătită ca atare și nu este vorba doar de plata orelor respective. Sunt materiale educaționale care trebuie folosite în acest sens, sunt anumite competențe pe care ar trebui să le aibă profesorii, pentru că nu oricine poate să facă educație remedială. Mai ales că educația remedială intervine pe acele cazuri vulnerabile”. Declarația vine de la Mihaela Nabăr, director executiv al organizației World Vision România care de pe 11 martie și până în prezent a organizat cursuri remediale cu 14.000 de copii de la sat, cu ajutorul a 3.000 de profesori. Unul dintre rezultate? 92% dintre elevii de liceu pregătiți astfel au luat Bacalaureatul.

Edupedu.ro a vrut să afle ce este educația remedială, concret? Pe ce anume a investit Anglia bună parte din pachetul de 1 miliard de lire sterline pregătit de guvern după lockdown și despre ce vorbea Italia când anunța orele remediale ca urgență pentru profesori și elevi?

În cadrul conferinței “Ziua Educației: Lecțiile pandemiei”, directorul World Vision România a explicat că educația remedială este pregătirea suplimentară a elevilor, meditarea copiilor care înregistează lacune față de programa școlară sau pregătirea în masă a elevilor cărora statul a eșuat să le transmită cunoștințele pe care le consideră necesare pentru viață.

Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România:

• Ce înseamnă educația remedială pentru noi? În perioada aceasta a pandemiei a devenit și mai clar că trebuie să facem ore de educație remedială – practic pregătirea copiilor la română, matematică, istorie, geografie…, pentru că școala și învățarea nu sunt doar despre română și matematică – pentru a recupera. 
• Suntem țară campioană la abandon școlar, suntem 44% dintre noi analfabeți funcțional, este foarte clar că trebuie să vedem cum facem ca aceste 6 luni de pandemie să nu accentueze toate aceste date.
• Ceea ce înseamnă că și în perioada pandemiei, și în zilele acestea care au urmat începutului școlii, dar și atunci când am fost blocați total în stare de urgență, World Vision a continuat să lucreze cu copiii din mediul rural, a adus împreună profesorii și copiii, pentru că lucrurile nu se pot întâmpla de pe o zi pe alta. Investiția în educație nu se vede în 2 ore. Este o muncă pe care o facem de foarte multă vreme și investim în relația cu profesorii, îi învățăm pe profesori cum să folosească instrumentele digitale, îi învățăm să știe să folosească acea tabletă pe care chiar dacă o au nu știu să o folosească și cum poate ea să fie utilizată și în educație remedială, cum poate ea să ajute profesorul să ajungă la copil. 
• Deci în toată această perioadă am lucrat cu copiii la română, la matematică, la istorie, la geografie, am lucrat cu ei pentru a-i pregăti pentru Evaluarea Națională, Bacalaureat, am încercat să recuperăm ceea ce nu se făcuse în toată această perioadă, am încercat să ajungem la cei 40% dintre copiii din rural care au fost offline în această perioadă și pentru care educația, deși este un drept constitțuional, este un drept la care nu au avut acces, iar rezultatele nu au întârziat să apară.
• Chiar și în aceste condiții, investind constant și având încredere în toată comunitatea, am avut 92% rată de absolvire la Bacalaureat pentru copiii cu care am lucrat. Deci se poate.
• Nu este o investiție pe care am făcut-o acum, ci una de durată și trebuie să ne uităm la educație ca la parte a unui plan mai mare în care trebuie să investești pentru a ajunge la bunăstarea comunității rurale și la bunăstarea copilului. Nu doar pentru a vedea note și rezultate de pe o zi pe alta, pentru că încă suntem orientați către note și atât. 
• Meseria de profesor este o meserie vocațională și trebuie să îi ajutăm pe acei profesori care nu au acele competențe foatre bine dezvoltate să-și descopere această vocație – dacă încă nu au făcut-o până acum, și dacă meseria de profesor este doar un job – și să vedem cum poate fiecare profesor să o exerseze în relația cu copilul.
• Da, trebuie în continuare investit în profesori. Trebuie să îi ajutăm pe profesori în primul rând să devină pedagogi, să crească acea stimă de sine. 69% dintre profesori ne spun că au ajuns în sistemul de educație și nu le place deloc ceea ce fac. Este absolut trist să vezi aceste lucruri și apoi să te aștepți ca acei copii care lucrează cu acești profesori să facă performanță și să le placă să vină la școală.
• Deci asta înseamnă că trebuie să investim în profesori: trebuie să îi avem alături de noi, înseamnă că trebuie să investim împreună cu ei și să-i ajutăm să dezvolte acele abilități digitale de care vorbim de foarte multă vreme și nu doar din perioada pandemiei.
• Este extrem de important dacă există acest sistem de evaluare a profesorilor și să vedem: dacă lucrurile se întâmplă la clasă și dacă educația remedială este dincolo de orele de clasă, ea trebuie plătită ca atare și nu este vorba doar de plata orelor respective. Sunt materiale educaționale care trebuie folosite în acest sens, sunt anumite competențe pe care ar trebui să le aibă profesorii, pentru că nu oricine poate să facă educație remedială. Mai ales că educația remedială intervine pe acele cazuri vulnerabile sau pe acele cazuri care deja înregistrează diferențe și probleme în procesul de învățare. 
• În ultimele luni, am lucrat cu peste 3.000 de profesori și am ajuns chiar și pe perioada verii, atunci când toată lumea era foarte temătoare de cât de mult ne putem infecta și transformam școala într-un cabinet medical și vorbeam mai degrabă despre distanțare decât despre învățare, chiar și în perioada verii World Vision România a făcut activități cu acești profesori pe care i-am pregătit cu aproape 14.000 de copii. Deci se poate, dar se poate cu o intervenție coerentă, constantă și niciodată singuri.
• Dacă nu erau autoritățile publice locale cu care să putem dezvolta parteneriate, care să ne deschidă școlile să putem lucra pe lângă școli sau în școli acolo unde a fost posibli nimic din toate aceste lucruri nu se putea face. 
• Mă uit la Școala din Ciugud și aș vrea ca toate școlile din țară să arate așa, pentru că atunci acest vis al nostru care spune “Vreau o școală ca la țară” ar deveni realitate.  
• Am încercat să lucrăm cât de mult am putut și cu părinții, pentru că știm foarte bine că 60% din părinții noștri din rural ne-au spus că nu au avut ce să pună pe masă copiilor lor.
• 1 din 3 copii se culcă nemâncat; nu ai cum să-l ții la școală, nu ai cum să faci educație remedială dacă nu ai un pachet educațional, un pachet de intervenție pe care să-l duci către copilul respectiv și către familia lui. 
• World Vision România este o organizație prezentă în România de 30 și am început să lucrăm în ruralul românesc de 30 de ani. Suntem la firul ierbii și suntem pentru lucrurile care trebuie făcute pentru a nu merge și a investi apoi în remedierea lucrurilor atunci când este prea târziu.

Mihaela Nabăr este doctor în istorie economică și relații economice internaționale al Universității Marne-la-Vallée Paris-Est, specialist în studii europene și relații internaționale. Cu o experienţă de 12 ani în World Vision, a ocupat mai multe funcții în cadrul organizaţiei. Înainte de a prelua actuala poziție, a fost director al Departamentului de Achiziții și Management al Granturilor.

Mihaela Nabăr, despre concluzia anunțată de ministrul Monica Anisie că ministerul și-a îndeplinit îndeplinit obiectivele, prin “încheierea anului şcolar în condiţii bune pentru elevi şi profesori şi susţinerea examenelor naţionale:

• Administrativ poate să fie așa. Dar educația nu este despre așa ceva, ci despre învățare.
• Dacă mă uit la procesul de învățare și la modul în care se fac lucrurile, la tema Zilei Profesorilor de anul acesta – profesorul să fie un lider… E bine să ai oameni care-și fac treaba extraordinar, dar dacă nu-și face toată lumea treaba pe felia lui, nu poți să ai rezultatele dorite.
• Nu înseamnă că anul acesta va fi extraordinar dacă lucrurile vor merge mai departe fără o schimbare, tot la fel
• Cred că nu ar trebui să ne mulțumească rezultate de genul acesta. Ce facem cu sutele de ore pe care un elev le-a pierdut?

VIDEO Declarațiile integrale făcute în cadrul Conferinței Ziua Educației: Lecțiile pandemiei

Informații de background

Școlile din România s-au închis de pe 11 martie 2020 până pe 14 septembrie 2020 – cu excepția a 2 săptămâni în care elevii de clasele a VIII-a și a XII-a au fost primiți în clase pentru a se pregăti de examene. În tot acest timp, statele europene cel mai grav afectate de pandemia de coronavirus au anunțat că urgența pentru copii este recuperarea orelor pierdute și fie au redeschis anumite școli, fie au făcut cursuri remediale pe timpul verii, fie au investit bani în lărgirea școlilor, angajarea de profesori și aplicarea de ore remediale în paralel cu începrea cursurilor.

În România, doar ONG-uri, școli particulare sau cazuri extrem de izolate au aplicat, pe cont propriu, ore remediale, pe timpul verii.  

Amintim că Guvernul britanic a anunțat în iunie 2020 că va aloca o sumă suplimentară de 650 de milioane de lire sterline pentru ca elevii din școlile din Anglia să recupereze materia pierdută din cauza măsurilor de izolare în criza produsă de noul coronavirus, potrivit The Guardian. Pachetul total de ajutor se ridică la 1 miliard de dolari și mai include 350 de milioane de lire, reprezentând subvenții pentru un program remedial național cu durata de un an, destinat copiilor din medii dezavantajate.

Tot în vară, Guvernul italian a anunțat că pregăteau investiții de 1 miliard de euro pentru creșterea numărului de profesori, pentru extinderea spațiilor de învățământ și pentru ore remediale începând din 1 septembrie și începerea noului an școlar, cu elevi la clasă, din 14 septembrie. Detalii aici

În România, singura acțiune pe învățământ remedial aplicată de Guvernul Orban au fost lansarea în septembrie 2020 unor Ghiduri remediale pentru profesori, pentru recuperarea materiei nepredate în anul școlar trecut.

Citește și:

iunie 2020: Cursuri remediale în școlile din Anglia – o bună parte din pachetul de 1 miliard de lire sterline pregătit de guvern pentru ca elevii să recupereze după lockdown

iulie 2020: Acțiunile remediale sunt soluția la pierderile înregistrate de copii în pandemie. Elevii cu pierderi de învățare în criza Covid-19 vor câștiga mai puțini bani de-a lungul carierei – un nou studiu Royal Society

Pregătirile pentru redeschiderea școlilor în Italia. Peste 1 miliard de euro pentru măsuri “urgente” luate în ultimele zile, înaintea primei zile de școală – 14 septembrie. Investiții majore în suplimentarea cadrelor didactice și a spațiilor de învățare

septembrie 2020: Italia începe școala cu 5.000 de clase nou create, 5.000 de clase vechi mărite și purtarea obligatorie a măştii

septembrie 2020: DOCUMENTE Ghidurile remediale pentru profesori, pentru recuperarea materiei nepredate în anul școlar trecut, au fost publicate parțial de Ministerul Educației

Mircea Miclea: În toamnă ne vom confrunta cu două pandemii: pandemia de frică și cea a coronavirusului. Există deja o tendință, din cauza supraprotecției pe care o asigură părinții în ultimii 10-15 ani

VIDEO Monica Anisie, de Ziua Educației: Obiectivele Ministerului pentru anul trecut au fost îndeplinite cu succes