Educația, numai lapte și miere – dar cine își asumă când laptele e acru și mierea zaharisită? – Op Ed / Silvia Dinică, senatoare membră a comisiei de învățământ

Cum reușește Ilfovul, unul din județele de top în ce privește procentul de locuitori cu studii superioare, unul din cele mai bogate județe din țară, județul care a cunoscut cea mai mare creștere demografică din UE în ultimii ani, să fie un județ al extremelor, cu rezultate atât de slabe în educație?

Urmăream ce se întâmplă cu Evaluarea Națională și Bacalaureatul și am dat de un titlu de ziar care m-a intrigat – „Ilfovul, fără erori la simularea Evaluării Naționale”. Îmi zic: „Cum e posibil? Să fi fost așa mari diferențele între Simulare și Evaluare?”. Evident, eu mă gândeam la rezultatele elevilor. Dar nu era vorba despre elevi acolo. Doamna inspector general de la PNL, fost consilier județean în mandatul 2016-2020 din partea PNL, consilier local tot de la PNL, din 2020, era preocupată să aducă osanale procesului. Adică examenul a decurs fără probleme de organizare. Nimic însa despre rezultate.

Altfel spus – operația a reușit, pacientul este mort. Rezultatele elevilor, atât la Evaluarea Națională, cât și la Bacalaureat, nu sunt chiar fără erori. Dimpotrivă. Sunt printre cele mai slabe din țară.

Rezultatele celor mai importante examene arată așa, în 2024: La Evaluarea Națională, dintre cei 3563 candidați prezenți la ambele probe, 1000 au luat note mai mici de 5. Deci, 1 din 3 elevi. Niciun elev nu a luat media 10. La Bacalaureat, au promovat 632 de candidați, dintr-un total de 1175 candidați prezenți. Așadar, 1 din 2 elevi NU a promovat Bacalaureatul! 

Drama părinților cu copii mici din Ilfov este că nu vor avea o creșă, o grădiniță sau o școală disponibilă pentru copilul lor. Trebuie să facă tot felul de acrobații pentru a găsi un loc de educație și îngrijire pentru copilul lor. Drama părinților cu copii mai mari, care au învățat totuși în școala generală în Ilfov, este că liceele din Ilfov nu oferă suficientă încredere încât să „riște” să înscrie copiii acolo. Sau nu oferă specializările dorite de copii, aproape de casă. Sau, cele mai „bune” nu au suficiente locuri să-i înghesuie pe toți.

Mai ales elevii cu note mari din Ilfov fug de acolo la licee „mai bune”. Anul acesta, aproape 300 de elevi din Ilfov au media de admitere la liceu peste 9. Aproape toți s-au înscris la licee din București. Din 3563 de absolvenți de clasa a VIII-a doar o treime s-au înscris la licee din Ilfov și au fost doar 1330 de locuri. 1732 s-au înscris la liceele din București. Cum e posibil să ai 3563 de absolvenți de a VIII-a și mai puțin de jumătate dintre ei să aibă loc la liceu? Chiar și așa, au rămas neocupate 20% dintre locuri. 

Dar, să ne imaginăm că locuim în Ilfov, în comuna Chiajna, avem un copil de clasa a VIII-a, tocmai a susținut Evaluarea Națională în 2024 și vrea să meargă la un liceu aproape de casă. În comuna Chiajna se află un singur liceu – Liceul Tehnologic Doamna Chiajna. Liceul oferă aproximativ 100 de locuri la trei specializări – Mecanică, Turism și Alimentație, Științe Sociale. Poate copilul vrea altceva. Soluția e alt liceu. Cele mai apropiate sunt în București. Ținem cont că în 2023, toți elevii care au învățat la acest liceu din Chiajna și au avut medii peste 7 la Evaluarea Națională, cu excepția unuia, s-au înscris la licee în București. La Liceul Tehnologic Doamna Chiajna au fost admiși doar doi elevi cu media peste 7, prima medie fiind 8.55.

Dacă ne uităm mai departe la oferta educațională din Ilfov, din cele 16 licee, 7 sunt teoretice, 7 sunt tehnologice, unul are program sportiv, iar unul este un colegiu silvic. Liceele din orașele Ilfovului sunt alese și de elevi cu medii măricele, dar în general mediile de admitere sunt între 6-7 sau mai jos.

Dincolo de oferta de specializări sau cât de aproape e liceul de casă, un părinte se uită și cât de „bun” e liceul. E normal să cauți un liceu unde sunt profesori calificați, unde climatul școlar e sigur, unde elevii în general au rezultate bune, ceea ce înseamnă că au parte de educație bună. Liceul Doamna Chiajna, de exemplu, a avut în 2023 și 2024 în jur de 27% promovabilitate la Bacalaureat. Adică 2 din 3 elevi nu l-au luat. Dacă ești părinte, te gândești cu groază că ar putea copilul tău să fie unul dintre ei. Și așa, în amalgamul acesta de criterii, începe lupta aprigă. Totuși, copilul va petrece la liceu următorii patru ani din viață, anii lui de adolescență și transformări, iar timpul petrecut la școală îl va influența categoric. Orice părinte vrea ce e mai bun posibil pentru copilul lui.

Președintele Consiliului Județean Ilfov se laudă că a modernizat școli, grădinițe și săli de sport. „Educația a fost și este o prioritate a mandatului meu”, repetă obsesiv Președintele Consiliului Județean PNL, condamnat pentru corupție. E probabil să fi învățat poezia de la președintele Iohannis – și pentru dumnealui a fost o prioritate, prioritate pentru promovare a propriei imagini și atât. Că rezultatele educației din România vorbesc de la sine despre cât de performante au fost mandatele acestor domni.

Într-o Românie educată, cu adevărat, nu ar exista școli „de top” sau „rele” și toți copiii ar avea șanse egale la educație de calitate, la profesori de calitate. Dar nu este cazul nici pentru România de astăzi, nici pentru Ilfov.

Nota redacției: Silvia Dinică este membru al partidului USR. Opiniile sale nu reprezintă poziția redacției.