Țările care au performanțe deosebite au investit în sistemul școlar și au reușit să-l schimbe în două-trei decenii, a spus într-o scurtă analiză Monica Mincu, cercetătoare în sisteme școlare comparate la Universitatea din Torino, Italia și mai nou lector asociat la University College London – Institute of Education, în Educational leadership. Aceasta a fost invitată la conferința Smart Diaspora 2023, care a avut loc la Universitatea de Vest din Timișoara, unde a vorbit despre cum „ar trebui regândit sistemul de la bază”.
Discuțiile de la Smart Diaspora 2023 au fost axate pe reformarea și modernizarea cercetării și a sistemului de învățământ superior, iar în intervenția sa Monica Mincu a pus accentul pe construcția integrală a unui sistem de învățământ modern. „Nu putem să ne gândim la universitate, separând-o de sistemul școlar românesc. Trebuie să avem o viziune de continuitate între niveluri, deci e bine să vorbim de cercetare, e bine să vorbim de leadership la universitate, dar e foarte important să vedem universitatea ca o continuare a sistemului școlar românesc”, a spus Monica Mincu.
Aceasta a mai arătat că „efectiv totul trece prin școală”, acesta fiind motivul pentru care școala trebuie să fie o prioritate. „Lucrând eu în reforme, pe sisteme școlare, în ameliorarea școlilor într-o serie de țări, dar plecând de la studiul României, Ungariei și al Poloniei în anii ’90, cred că este fundamental să ne uităm la instituțiile pe care România le are, la sistemul școlar românesc. Dacă este, în ce stare este, cât este de centralizat încă, care este administrația școlilor și în ce fel administrația mai mare a sistemului influențează modul în care școala românească funcționează, care sunt procesele interne? Țările care au performanțe deosebite au investit în sistemul școlar și au reușit să-l schimbe în două-trei decenii. Finlanda, miracolul finlandez, de exemplu. Iar o altă lecție pe care o avem de la PISA este că echitatea și eficacitatea se întrețin, sunt în conexiune, deci ar trebui regândit sistemul de la bază.
Am auzit azi de dimineață ideea de educație ca prioritate. În ce fel educația este prioritară? Pentru că educația este prioritară, nu pentru că noi lucrăm unii dintre noi în educație, dar efectiv totul trece prin școală. Cât curaj avem, la nivelul țărilor în Europa? Și multe țări nu au curaj, pot să spun că Italia este o țară extrem de conservatoare în ceea ce privește sistemul școlar și va plăti și plătește deja în termeni economici, demografici, și cultural, și de echitate socială, și de incluziune. Cât de curajoasă este România, politic vorbind, să implice experții și profesioniștii și să reformeze sistemul?”, s-a întrebat Monica Mincu pe scena de la Smart Diaspora, conferință la care erau prezenți și miniștri, dar nu cel al Educației.
După încă o rundă de intervenții de pe scenă și din sală, Monica Mincu a punctat nevoia de investiții în educație și felul în care educația evoluează.
„Eu m-aș gândi la cât dedicăm, într-adevăr, din produsul intern brut educației și școlii, în primul rând. După finanțare m-aș gândi la cultura organizației, la cultura școlii, la cultura unui sistem școlar care este cu joasa autonomie – low autonomy school system. Guvernanța influențează dinamicile, mentalitățile, relațiile. Educația nu se mai face, în țările care au succes, cu durere, adică tu vei învăța suferind. Educația se face din plăcere și gândindu-ne la bunăstarea mintală a copiilor, la plăcerea pentru școală. Dacă ei nu învață, vină este a noastră, nu este a lor. Deci este nevoie de o mare schimbare de mentalitate în școlile în sistemele centralizate, România fiind inclusă în aceste țări. Pot vorbi și de Italia sau de Franța.
Dar centralizarea sistemelor școlare este o mare problemă care frânează dezvoltarea socială, frânează evoluția, frânează inovația și chiar inovația în educație nu se poate produce dacă noi nu o să avem sisteme mai flexibile și o schimbare în acest domeniu”, a mai spus Monica Mincu.
VIDEO Conferința integrală:
Autoprezentarea Monicăi Mincu: „Am plecat de 25 de ani din România. Am făcut doctoratul în Italia. Mă consider cercetător italian, prin formare. Lucrez la Universitatea din Torino în sisteme școlare comparate și lucrez mai de curând la Institute of Education UCL – în Educational leadership. Am lucrat și pentru UNESCO. Mulțumesc Simonei Sava pentru invitația pe care mi-a lansat-o din 2019, de a relua legătura cu România, pe care o pierdusem. Aș spune că, așa, ca mesaj pozitiv, mi se pare foarte dinamic contextul românesc din multe puncte de vedere, comparativ cu alte contexte europene și aș vrea să continui pe această stradă pentru că, chiar dacă mă consider cercetător italian, aș spune că pasiunea pentru educație este absolut românească”.
Alexa Stănescu
R.P.
Mihai Peticilă
G4Media.ro
Raluca Pantazi
25 comments
In lipsa de specialisti si fara cercetari Romania nu are cum sa dezvolte un model original, cum este filosofia Kindergarten de la MIT, modelul Singapore, finlandez sau mai stiu eu cum. Cel mult poate sa copieze si sa adapteze. Dar pana si copiatul este inexistent. Nulitatile care conduc ministerul nici macar asta nu pot face.
S-au debitat tot felul de prostii pe paginile edupedu, unele mai gogonate ca altele.
Exista un cor de bocete triste cu privire la wellbeingul elevilor. Impresia ignorantilor este ca trebuie sa-l lasi pe elev de capul lui, sa ti se urce in cap sau ca nu trebuie sa-l stresezi. Chipurile conceptul ar fi fost importat de la finlandezi, americani, de catre marxisti, progresisti sau mai stiu eu cine.
Wellbeingul inseamna invatare activa, participare, rezilienta, asumarea de responsabilitati, respect, conectare cu scoala si comunitatea, constiinta de sine, valori etc. Niciuna din astea nu le gasesti in scoala romaneasca. Gasesti doar niste dinozauri obositi care se lupta cu elevii pentru putere. Asta e modelul original romanesc.
“Dacă elevii nu învață, vina este a noastră, nu a lor” Alta “cercetatoare” pro(re)gresista care crede ca le stie pe toate si detine adevarul absolut. Ideea asta se aplica in scoala romaneasca de foarte mult timp si am vazut rezultatele. Nu reusiti sa intelegeti ca modelele finlandeze sau alte modele nu functioneaza la noi, suntem prea diferiti, asta nu reusiti sa intelegeti. Asa au incercat si US army sa aduca “democratie” in alte state si au esuat lamentabil. Modelele, metodele si tehnicile trebuie adaptate in functie de mentalitatea si obiceiurile locului. Ce merge la un popor nu va merge la altul. Daca la romani merge sa ii scoti la pensie la 70 de ani sau niciodata, la francezi nu merge, protesteaza, fac greve, dau foc strazilor, etc. Puteti sa vorbiti cat vreti, ca raman vobe si atat, tara asta nu are viitor iar statul este “stat esuat” asa cum ne-a confirmat primul om al tarii. Nu veti reusi niciodata sa aduceti oameni mai buni in sistem din 2 motive: 1. Proprietarii (vedeti George Carlin – the Owners “proprietarii”) nu vor asta. 2. Mentalitatea usor ostila fata de profesori a acestei populatii. Daca in alte tari este o onoare, aici nu prea este, deci absolventii cei mai buni, in mare parte, vor continua sa fuga de acest sistem chiar daca ati dubla salariile. Nu doar de salarii mari este neaparata nevoie, ci si de mentalitate pozitiva fata de scoala, de investitii, de dotari si de pregatire pe masura pretentiilor si standardelor cerute de societate si de sistemul de educatie.
Ba se face dar pe bani grei!Educația este un lux în tarile dezvoltate și nu oricine si-o permite.Educatia este îmbrăcămintea creierului:toți avem dar nu toți ne permitem articole de lux.Oricat de urata e o persoana dacă se îmbracă elegant arata altfel,cu totul altfel.Asa este și educația:oricât de slab este creierul dacă îl cultivi și îl educi persoana respectiva vorbește,gandeste și acționează cu totul altfel dacă nu ar beneficia de acea educație. Educația nu se vede ca o haină, nu cu ochiul liber dar se vede în “mâncaț-aș” , “ce faci c….ie” etc.Comportamentul aiurea,deciziile greșite, slujba prost plătită toate sunt consecinta educației și se vad altfel și au un impact covârșitoar asupra vieții tuturor.O haină te face acceptat în anumite cercuri(liceeni își cumpără anumite branduri,modele etc pentru a nu fi marginalizați,batjocoriți) dar educația îți deschide uși despre care nici nu știi ca există.
De aceea educația bună a devenit in tarile capitaliste un articol de lux ca o geanta Hermes etc.Se pare ca doar cei bogați vor avea acces și aici sau doar cei deștepți, foarte deștepți. Asa cum modelele au acces la lumea luxului pentru ca sunt frumoase.
Fără competiție nu există sistem performant educativ. Învățământul relaxat este un mare VAX. Cine nu ține la tăvăleală nu trebuie să se bage, că din această cauză avem nulități cu diplomă peste tot. Sistem finlandez, unde socializează și învață să se joace? ….pe bune ? Când vor fi mari se vor juca cu poporul că doar asta au învățat la școală., nu ? V-a luat apa, dragilor. În ritmul ăsta, vom avea premier pe Spiderman.
Scoala trebuie sa fie mai flexibila, nu anchilozata ca in Ro. Discipline mai putine, elevi msi putini la o clasa, profesori cu vocatie, dotari in mateiale didactice, salarizare dupa merit, profile orientate dupa piata muncii. Poate sa dea zeci de legi, daca baza de pornire ramane aceiasi se vorbeste in pustiu.
Sigur ca avem nevoie de ,,cercetatori” pentru a afla ca „totul trece prin școală”!!! Fiind o turma de analfabeti functional n-avem cum sa pricepem cum fac ai din ,,tarile civilizate” de-si obtin diplomele pe bune, invatand. De ce ar pune ,,burta pe carte” cand se pot obtine si prin multe, multe alte metode? Apoi daca cineva a buchisit cate ceva se poate prinde foarte usor cand ceilalti ,,vor sa-l buzunareasca”. Sa fii ,,cercetator” si ,,sa descoperi” ca sunt necesari mai multi bani … In sfarsit cineva a pus puctul pe i. Sa fie bine ca sa nu fie rau! Nu i-a soptit nimeni din sala ca am triplat salariile magistratilor iar ,,justitia” a luat-o la vale intr-o viteza de neimaginat? Da’ de triplarea salariilor din ,,sanatate” in paralel cu inflorirea clinicilor private ale ,,mogulilor sectiilor de la stat” sigur nu i-a povestit cineva … Lipseste populimi bunăstarea mintală (aia materiala au rezolvat-o prin metodele uzuale) ca daca ajungem la ,,plăcerea pentru școală” …
Corecta observația ! Ce sa îndreptăm daca rămânem permanent “fomiști” (?) , iar unii dintre noi sunt ” clădiți” parca pe o țintă precisă …pensia lor faraonica …. văd că din ce in ce devenim tara ” vaucerelor” ,asta pt pulime , căci faraonii se ” lupta” în continuare cu salarii de patroni la stat + pensia neapărat specială + șpag de zi cu zi …Ne trebuie echilibru , cumpătare și onoare , și pentru asta ne vor fi necesare câteva generații !
educație, învățare, performanță… violența verbală și fizică, droguri,nepăsarea părinților, alcool, exemple negative a celor ce au “reușit”fara sa învețe, sărăcie,analfabetism , indolența, mârlănie tipic românească,… schimbați sistemul acesta capitalist așa zis democratic…de aici vine râul cel mare… puneți un sistem apropiat de cel socialist… învățarea înseamnă memorare !!,pune mana pe carte tocește materia lasă mizeriile digitale deoparte pune creierul la muncă… pedepse drastice pt golani și părinții acestor elemente că elevi nu se pot numi…
când sistemul de învățământ scoate scursuri ca tine, mai bine se elimină decât saa fie ținut în viață.
tu esti scursura. Te tradeaza si numele
Marcel, ai pus punctul pe i. Sa nu uitam la capitolul cauze de asistatii social in mod masiv si de finantarea per capita. Altfel, descrierea ta sumara reflecta tabloul complet al educatiei de azi.
>> învățarea înseamnă memorare !!
In Romania si in alte tari bananiere unde profii nu stiu decat dictare si exercitii repetitive.
Sistemul de educatie dintr- o tara, invatamantul, este principalul motor de dezvoltare al societatii.
O societate nu poate sa existe, sa se dezvolte bine, daca acest motor nu functioneaza astfel incat sa corespunda corect si prompt cerintelor societatii respective.
E adevarat ca scoala de azi are nevoie de o mare reforma structurala, de o reforma care sa corespunda noilor conditii de dezvoltare ale stiintei si tehnicii moderne, care sa raspunda cerintelor/ exigentelor din ce in ce mai mari ale societatii.
Si asta cat mai rapid posibil. Pentru ca viteza cu care se schimba lucrurile azi este ametitoare. Este, de fapt, vorba de o continua schimbare.
In consecinta, invatamantul trebuie sa se adapteze din mers.
Pe de alta parte, sunt lucruri simple, de bun simt, valabile/adevarate dintotdeauna.
Educatia se sprijina, potrivit lui Platon, pe admiratia pe care o are elevul pentru profesor.
Pentru profesorul care incearca sa il faca pe elev sa inteleaga mai usor unele lucruri , sa iifaca mai usor accesibile unele cunostinte. Sa il invete cum sa invete.
Acest lucru nu se poate face decat din/cu pasiune pentru profesia pe care si-a ales-o, constient fiind de misiunea nobila, pe care i-a incredintat- o societatea: de a educa tanara generatie, schimbul de maine.
Elevului trebuie sa ii insufle incredere in el, in fortele proprii.
Sa il ajute, sa il respecte, sa il inteleaga.
Atunci sunt sanse mari ca autoritatea profesorului sa creasca.
Iar elevul va fi nevoit sa raspunda la fel.
Regulamentele scolare trebuie sa fie simple, nestufoase/succinte, cu cerinte usor de indeplinit.
Lasand loc de multa intelegere. Nu trebuie fortate lucrurile. Mai cu seama, cand Scoala trece , in ziua de azi, printr- o criza de autoritate.
Din drepturi sa rezulte cu usurinta indatoririle elevului. Iar, din sanctiuni, sa rezulte scopul pozitiv al acestora de indreptare
a conduitei elevului, si nu de pedepsirea elevului, distrugandu-i viitorul.
Elevul trebuie sa vina de placere la scoala. Sa ii placa sa invete. Scoala ar trebui sa fie punctul de plecare de non- violenta, si un loc de educare a iubirii.
Elevul sa inteleaga ca, fara scoala, in ziua de azi nu se poate.
Iar reforma trebuie sa contina/ retina acest deziderat major, in prim plan.
Unele lucruri, de bun- simt as zice, se pot face si fara sa asteptam reforma.
Eu am o experienta de viata destul de mare.
Am trecut prin reforme ca elev precum reforma din 1948, prima promotie: fara religie, cu limba rusa din clasa a patra, cu examene anuale incepand cu clasa a 4-a,
cu examen de admitere la liceu, prima promotie cu 11 clase, cu examen de maturitate.
Apoi, ca profesor, in timpul celor aproape 40 de ani, am predat de la clasa a V- a pana la a
XII- a, la toate sectiile, atat in tara cat si in doua alte tari din strainatate.
Am fost director de gimnaziu si de liceu. Am fost si inspector de specialitate, dupa ‘ 89.
Scoala noastra nu a fost rea, in comparatie cu cele din strainatate sub aspectul pregatirii noastre profesionale.
Dar asta nu e suficient. Asta ne da curaj ca putem, ca avem valoare.
Societatea, in ansamblul ei, trebuie sa inteleaga ca SCOALA este punctul de la care trebuie pornit.
Am incredere ca exista resurse umane, precum autoarea acestui articol, care ar putea sa miste lucrurile din loc, in directia buna.
Succes!
In rest, totul va fi mai usor.
À bon entendeur, salut!
Tare greu sa mai faci acum ceva bun in sistemul de invatamant, dupa ce atatia distrusi au condus acest minister spre dezastru. Culmea e ca asta au dorit nemernicii si ghici ce: au reusit.:))). As vrea sa le dezvalui un mic secret, lor da politicienilor: baieti o sa vina vremea cand n o sa aveti unde sa mai ascundeti averile si deasemenea va amintesc ca mai sunt canale de executat :)) Cica istoria se razbuna pe cei care o ignora….asemanandu se ….
Traiesc in Finlanda din 2015. Am doi copii de gimnaziu. Nu fac scoala aproape deloc in stilul cunoscut in Romania. Totul e un fel de joaca din care invata lucruri practice, dar nu pot merge la universitate cu ce fac in gimnaziu sau liceu. Numai elevii buni sunt redirectionati in clase speciale in care se fac anumite discipline intensiv (matematica, fizica, s.a.m.d). Ceilalti sunt intrebati la inceputul orelor daca vor sa li se predea. Daca spun nu (ceea ce si fac adeseori), trec la tot felul de alte jocuri. De asta sunt si niste elevi atat de fericiti si de relaxati. Scoala finlandeza nu e scoala. E ceva in genul unor cluburi de relaxare. Adevarul e ca si elevii au alt comportament fata de ce am vazut in Romania. Sunt arareori violenti si obsceni, dar asa e acest popor de felul lui. Daca le-am duce 5 elevi rromi intr-o clasa de 14 (cum sunt clasele aici in Finlanda), toata ordinea s-ar intoarce cu fundul in sus. Scoala de tip finlandez nu poate functiona in Romania. Suntem alt gen de populatie, cu un alt gen de cultura si cu un alt temperament general.
Urmaresc de cativa ani edupedu si nu inteleg de unde si pana unde circula in Romania ideea scolii finlandeze.
P.S. Veti vedea foarte rar pana la deloc studenti finlandezi la Oxford, pe cand romani sunt destui. Trageti singuri concluziile.
Odata aplicat sistemul finlandez in Romania, profesorii vor fi batuti la propriu de catre elevi, mai ales in licee.
Ma voi muta in Germania tocmai pentru o mai buna educatie a copiilor mei.
Scoala finlandeza e apa de ploaie.
Facand abstractie de comparatia propriu-zisa intre scoala finlandeza si cea romaneaca, este cazul sa depasim anumite stereotipuri rasiste. Ca romanii la modul general sunt intr-un fel, ca rromii sunt intr-un fel, etc.. Pentru ca fix genul asta de presupuneri pot influenta modul in care suntem vazuti in strainatate sau modul in care sunt vazute anumite etnii chiar si in România.
Stereotipuri?Crezi ca e un stereotip faptul ca se comporta ca animalele sau ca fac tot felul de infracțiuni?Nu cred ca știi definiția cuvântului stereotip.
Asta nu e rasism. Asa se manifesta in populatii diferentele culturale care genereaza atitudini sociale. Sunt lucruri nu se pot schimba decat in cateva decenii. Diferentele dintre finlandezi si romani sunt enorme din foarte multe puncte de vedere.
voi astia care ati abandonat tara ar trebui sa va ingropati capul in nisip si sa va tineti gura ca oricum nu va asculta nimeni diaspora care ati votat romania esuata ! voi de catre cine ati fost invatati nu de catre scoala romaneasca fariseilor ? ramaneti afara lasilor tradatori si ciocu mic ca ne faceti de ras idiotilor !
Super!
Au ajuns fariseii, figuranții și epigonii să ne dea lecții din balconul din Verona.
Da , lectii de prostie si de tradare !
“Miracolul Finlandez” e o mare făcătură. Participă la testele PISA numai cu elevi selecționați. Au foarte multe comunități mici, și deci foarte multe școli mici cu clase simultane. Școala finlandeză nu oferă deloc elite pe plan european. Nici nu reușesc să-și asigure necesarul de ingineri și de medici pentru necesarul intern. Adesea importă din alte țări. Totodată, populația generală are un cu totul alt comportament față de români. Dacă s-ar implementa școala de tip finlandez în România, tot învățământul ar exploda într-o mediocritate și într-o brambureală de nedescris. Credeți-mă, că știu ce spun. Am predat 9 ani într-o școala din Mikkeli. Copiii lor nu ies din gimnaziu cu o cultură generală deosebită față de ai noștri, atâta doar ca materia este mult mai rarefiată și mai aplicată iar elevii nu distrug școala la propriu și nu sunt așa de violenți ca în Italia, Germania sau România.
O știu pe doamna Monica Mincu. Este angajată în jocuri politice, nu prezintă încredere ca specialist și debitează chestii sterile dar care sună frumos.
Daca analizati in detaliu scoala finlandeza se poate vedea doua directii. Una este scoala mai lejera pentru marea parte a elevilor cu inteligenta medie care se vor orienta catre meserii cerute de piata muncii. Dar ei capata informatii de a face fata in comunitate, viata si relatii sociale, fara a fi tocilari. Alta este scoala pentru cei cu talente evidente, creativi si nivel de inteligenta mai ridicat. Acestia vor deveni studenti si profesionisti in domeniul ales. Totul este facut decent cu discretie, fara a se evidentia o puternica discriminare. Cu toate ca este tot un fenomen de discriminare, dar statul finlandez nu arunca cu banii pt.scoala pe geam, cum se face in Ro.
Cele mai bune rezultate în educație (în special în STEAM) le au țările asiatice unde, bine sau rău, competiția e extrem de mare iar elevii învață, de voie, de nevoie, dacă vor să aibă acces la sistemul universitar și la un loc de muncă bine plătit. Cele mai bune universități din lume aduc progrese în diverse domenii preluând elevi din aceste țări, educându-i în continuare, finanțând foarte bine domeniile respective și cerând în schimb performanță. Câți absolvenți de renume au adus țările incluzive, precum Finlanda mult lăudată?
A nu se înțelege că sunt de acord cu metodele asiatice. Eu am învățat de drag, continui să învăț pentru că nu mi-am pierdut curiozitatea. Dar cei ca mine nu sunt mulți. Majoritatea elevilor învață de nevoie, li se pare că ”pierd” timpul în școală, pentru că nu-i interesează nimic, nimic nu îi atrage, nu mai au nicio curiozitate, au impresia că totul e la distanța unei simple căutări pe Google. Iar învățarea de nevoie presupune efort și transpirație, stres și frustrare.
Ar fi grozav să fim toți fericiți și lumea să aibă curcubeie pe cer în fiecare dimineață iar pe drumuri să se plimbe inorogi și căței cu colaci în coadă. Realitatea cruntă este că 1. în România sistemul educațional (preuniversitar ȘI universitar) este mult, mult subfinanțat (nu doar în salarii, ci și în dotări, infrastructură, pregătire, etc) și 2. societatea NU dorește nicio mare îmbunătățire. ”Lasă, că merge și-așa” e mentalitatea SOCIETĂȚII iar școala nu poate, de una singură, să aducă mari schimbări. Pentru că, din păcate, MERGE și așa, și e mult mai ieftin. Restul sunt povești de Paște și Crăciun, despre cât de frumos e totul în alte părți și cât de rău e aici. ”Îmbunătățirile” se reduc la chestiuni estetice și superficiale, iar când vine vorba de resursa umană (elevi, profesori și societate în general), ne facem că plouă, de parcă la școală se lucrează ca la fabrica de șaibe, nu cu oameni și pentru oameni.
Dacă elevii nu învață, vina este a noastră nu este a lor
ABSURD. Poți duce calul la apă, dar nu-l poți face să bea. O să spuneți că elevul trebuie convins, sedus ca să învețe… Pentru ce? Are doar exemple negative de succes. Furi/plagiezi, ajungi chiar și prim ministru și nu te întreabă nimeni nimic. Furi, lovești, nu pățești mare lucru, dacă ai noroc de familie ”bună”. Cei care mai învață, repet, o fac pentru că au o curiozitate naturală și VOR să învețe… dar cei mai mulți nu au nevoie și nici drag de școală. Ce trebuie făcut pentru ei? La ei nu funcționează poveștile frumoase, nu-i interesează că ”meseria e brățară de aur” sau ”ai carte, ai parte”, pentru că ei ȘTIU că nu mai e așa.
Observ că de la incidentele de săptămâna trecută, când toată lumea din afara sistemului era oripilată de ”unde s-a ajuns”, am trecut iar în extrema opusă… ”e vina profesorului că nu învață elevul”, hai să îi mângâiem dulce pe creștet și să ne trăim viața mai departe, că doar ”merge și așa”.
>> Cât de curajoasă este România, politic vorbind, să implice experții și profesioniștii și să reformeze sistemul?
Raspunsul exista deja: “expertii si profesionistii” sunt niste nulitati adunate de la Spiru Haret & Co., Deca, Tintoreto, Campeanu si multi alti “experti”, oameni de bine, plagiatori, hoti, imbecili, impostori etc.
Prostimea nu are cum sa vada asa departe in viitor. Pentru ei exista doar aici si acum.
>>Educația nu se mai face […] cu durere, adică tu vei învăța suferind
Exact ca la noi, lol. Toti copiii merg cu placere la scoala …
>>o mare schimbare de mentalitate în școlile în sistemele centralizate
Nu asta se intampla si la noi? Descentralizare? lol
Se vede ca suntem la 1000 de ani distanta de descentralizare si de experti adevarati. Dulapu, Deca si acolitii nu doar ca tin sistemul in loc, il mai dau si inapoi.