Senatul a votat luni, cu 126 de voturi pentru și o abținere, un proiect legislativ care prevede ca educația juridică și cea financiară să devină competențe obligatorii la școală, însă, conform modificărilor aduse legii educației, ele nu devin automat din opționale și materii obligatorii, care să fie introduse în trunchiul comun. Numai Ministerul Educației poate decide care sunt materiile obligatorii atunci când elaborează curriculumul, ori curriculumul pentru primar și gimnaziu a fost reînnoit deja în ultimii 10 ani, iar adoptarea unui curriculum nou pentru liceu a fost amânată anul acesta de ministrul Sorin Cîmpeanu, întrerupând reforma curriculară pentru generația care a intrat în septembrie 2021 la liceu și care studiase până acum numai după planurile noi, bazate pe competențe și nu pe arii curriculare.
În cazul legii adoptate de Senat, care a fost forul decizional în Parlament, aceasta merge mai departe la Cotroceni, unde președintele o poate promulga, o poate trimite înapoi în Parlament să fie revizuită, sau o poate trimite la Curtea Constituțională. Dacă Iohannis o va promulga, ea va fi publicată în Monitorul Oficial și va fi pusă în aplicare abia atunci când Ministerul Educației va finaliza planurile cadru de la liceu sau o va lua de la capăt cu revizuirea planurilor de la primar și gimnaziu și, având în vedere că acestea au fost modificate recent, lucrul acesta nu se va întâmpla prea curând.
Important de subliniat aici este că articolul 68 din Legea Educației unde sunt aduse modificările principale se referă la domeniile de competențe-cheie care determină profilul de formare a elevului, nu la materiile obligatorii, ci la competențele care trebuie introduse în materiile obligatorii. Pe scurt, cele trei competențe aprobate de Senat pot fi incluse sub formă de capitole în programa de la materiile obligatorii deja existente, dar ele pot să devină și materii obligatorii dacă Ministerul Educației va decide astfel, la un moment dat, când va elabora un curriculum nou.
Traseul legislativ
În forma sa inițială, proiectul de lege propunea doar introducerea educației financiare în rândul competențelor obligatorii. Camera Deputaților l-a adoptat în această formă pe 7 septembrie 2021. Mai departe, proiectul a plecat la Senat, iar acolo, în Comisia pentru învățământ, tineret și sport, unul dintre inițiatorii proiectului, Monica Anisie (PNL) a introdus un amendament cu privire la educația juridică. Luni, în calitate de cameră decizională, Senatul a adoptat legea.
Mai exact, în proiectul de lege inițial scria:
- La articolul 68 alineatul (1), litera f] va avea următorul cuprins: ”competenţe antreprenoriale şi financiare”
- La articolul 344 alineatul (1) litera c), punctul (iv] va avea următorul cuprins: „programe de educaţie antreprenorială şi financiară”
Amendamentul senatorului Monica Anisie depus la Comisia pentru învățământ de la Senat spune:
- La articolul 68 alineatul (1), litera f] va avea următorul cuprins: competenţe antreprenoriale, financiare şi juridice”
- La articolul 344 alineatul (1) litera c], punctul (iv) va avea următorul cuprins: “(iv] programe de educaţie antreprenorială, financiară şi juridică”
Motivele invocate de Anisie sunt: „Dobândirea competenţelor juridice şi etice, alături de cele financiare şi antreprenoriale reprezintă un prim pas către stabilirea unei perspective solide a tânărului privind rolul, responsabilităţile şi capacităţile acestuia de a iniţia şi dezvolta o afacere. Nu este suficient ca tinerii să dobândească competenţe antreprenoriale, să ştie cum să administreze o afacere din punct de vedere financiar, este nevoie să înţeleagă şi să integreze şi comportamente responsabile din punct de vedere juridic. În anul 2018, într-un studiu lansat privind competenţele cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii, Comisia Europeană califică cunoştinţele juridice ca necesare încă din primii ani de studiu”.
Inițiatorii legii sunt: Anisie Monica-Cristina – senator PNL; Cristea Andi-Lucian – deputat PSD; Furtună Mirela – deputat PSD; Intotero Natalia-Elena – deputat PSD; Lungu Romeo-Daniel – deputat PSD; Ţepeluş Laurenţiu-Cristinel – deputat PSD.
Ce scrie în Legea Educației la articolele invocate:
Articolul 68
(1) Curriculumul național pentru învățământul primar și gimnazial se axează pe 8 domenii de competențe-cheie care determină profilul de formare a elevului:
a) competențe de comunicare în limba română și în limba maternă, în cazul minorităților naționale;
b) competențe de comunicare în limbi străine;
c) competențe de bază de matematică, științe și tehnologie;
d) competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere;
e) competențe sociale și civice;
f) competențe antreprenoriale;
g) competențe de sensibilizare și de expresie culturală;
h) competența de a învăța să înveți.(2) Educația fizică și sportul în învățământul preuniversitar sunt cuprinse în trunchiul comun al planurilor de învățământ.
Articolul 344
(1) Atribuțiile centrelor comunitare de învățare permanentă la nivel local sunt următoarele:
a) realizează studii și analize privind nevoia de educație și formare profesională la nivel local;
b) elaborează planuri locale de intervenție în domeniul educației permanente;
c) oferă servicii educaționale pentru copii, tineri și adulți prin:
(i) programe de tip remedial pentru dobândirea sau completarea competențelor-cheie, inclusiv programe educaționale de tip “A doua șansă” sau programe de tip “zone de educație prioritară” pentru tinerii și adulții care au părăsit timpuriu sistemul de educație ori care nu dețin o calificare profesională;
(ii) programe pentru validarea rezultatelor învățării nonformale și informale;
(iii) programe de dezvoltare a competențelor profesionale pentru calificare/recalificare, reconversie profesională, perfecționare, specializare și inițiere profesională;
(iv) programe de educație antreprenorială;
(v) programe de dezvoltare personală sau de timp liber;
(vi) organizarea de activități de promovare a participării la învățarea permanentă a tuturor membrilor comunității;
d) oferă servicii de informare, orientare și consiliere privind:
(i) accesul la programe de educație și formare profesională;
(ii) validarea rezultatelor învățării nonformale și informale;
(iii) pregătirea în vederea ocupării unui loc de muncă;
e) oferă servicii de evaluare și certificare a rezultatelor învățării nonformale și informale;
f) asigură accesul membrilor comunității la mijloace moderne de informare și comunicare;
g) promovează parteneriatul cu mediul economic;
h) implementează instrumentele dezvoltate la nivel european, Europass și Youthpass, pașaportul lingvistic, precum și portofoliul de educație permanentă;
i) gestionează informații cu privire la participarea beneficiarilor la serviciile acestora.
Legea Educației cu toate completările ulterioare o puteți accesa pe legislație.just.ro, portalul oficial al Ministerului de Justiție.
Mai jos, forma proiectului legislativ după ce a fost amendat la Senat:
Conţinutul învăţământului este stabilit în Curriculumul Naţional – Curriculum Național reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ şi al programelor şcolare din învăţământul preuniersitar.
Planurile-cadru de învăţământ cuprind disciplinele, domeniile de studiu obligatorii şi opţionale, precum şi numărul minim şi maxim de ore aferente acestora.
Planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu obligatorii din învăţământul preuniversitar sunt elaborate de către instituţiile şi organismele abilitate ale Ministerului Educaţiei. Ele sunt aprobate prin ordin al Ministrului Educaţiei.
Planurile-cadru actuale grupează disciplinele de studiu pe şapte arii curriculare: Limbă şi comunicare, Matematică şi Ştiinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Educaţie fizică, sport şi sănătate, Tehnologii, Orientare şi consiliere.
Foto: © Oleg Dudko – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
1 comment
parca se face deja educatie financiara la educatie tehnologica, cls aVIII-a…