Educația insuficientă contribuie la creșterea dezinteresului față de știri / Mulți dintre tinerii neinteresați de știri generaliste caută informații despre educație – raport global privind consumul media

1.066 de vizualizări
Dezinteres fata de stiri
Foto © Tero Vesalainen | Dreamstime.com
Proporția consumatorilor de informații care au ajuns să evite știrile oferite de media a crescut abrupt în toate țările lumii, iar fenomenul se face simțit acut în rândul a două categorii de oameni – tinerii, respectiv persoanele mai puțin educate, potrivit unui nou raport realizat de Reuters Institute și University of Oxford. Același raport arată că, deși tinerii sunt mai puțin interesați de informații generaliste, ei au un interes mai mare față de unele subiecte, inclusiv față de tema educației.
  • Analiza globală “Digital News Report 2022” folosește date culese din 46 de țări de pe șase continente, inclusiv România. Datele pentru România s-au bazat pe un sondaj online în care s-a apelat la un eșantion de circa 2.000 de persoane, declarat relevant pentru populația consumatoare de online. Eșantionul pentru România nu este, totuși, reprezentativ pentru populație din punct de vedere al educației, de aceea raportul global se bazează, în referirile sale la educație, pe date din țările unde acest criteriu de reprezentativitate a fost luat în calcul.

La nivel internațional, analiza, realizată la capătul a doi ani de pandemie și pe fondul declanșării războiului din Ucraina, notează o “oboseală” a populației în privința consumului de știri. Aceasta se reflectă, în mai multe țări, în fenomene grave precum continua scădere a încrederii în știri: la nivel internațional, doar 4 din 10 persoane au ajuns să declare că au încredere în cea mai mare parte a știrilor pe care le consumă.

Raportul subliniază că acest declin este însoțit și de o scădere a consumului de media tradiționale (TV, radio etc) în majoritatea piețelor, pe parcursul ultimului an, în timp ce consumul de online și de social media a crescut, dar insuficient pentru a compensa pierderile respective.

O problemă (și) de educație

Analiza citată arată că proporția consumatorilor de știri care spun că au ajuns să evite în bună măsură știrile a crescut mult în numeroase țări: în Brazilia sau Marea Britanie, ponderea acestora s-a dublat în ultimii cinci ani. Fenomenul se face simțit în mod semnificativ în rândul tinerilor și al persoanelor mai puțin educate, care spun că evită știrile deoarece li se pare dificil să le urmărească sau să le înțeleagă.

Raportul intră în amănunte doar în cazul datelor privind tinerii: în țări precum Australia, Brazilia sau SUA, până la 15-16% dintre persoanele de până în 35% de ani spun că evită știrile, de 2-3 ori mai mult decât în cazul persoanelor de peste 35 de ani.

La modul general, principalele motive pentru evitarea știrilor, dincolo de capacitatea de înțelegere a informației, sunt:

  • 43% - prea mult despre politică și Covid-19
  • 36% - au efect negativ asupra stării de spirit
  • 29% - cantitatea de știri este prea mare
  • 29% - știrile nu sunt de încredere sau sunt părtinitoare
  • 17% - conduc la discuții de evitat
  • 16% - nu consideră că informația ajută la ceva

Potrivit analizei, educația se face simțită și în privința încrederii pe care o au în media diversele categorii de oameni. În Franța, protestele Gilets Jaunes au provocat sciziuni în rândul publicului, persoanele cu venituri reduse sau nivel mai scăzut al educației tinzând să creadă că presa este aliniată elitelor. În Canada, în timpul protestelor camionagiilor de anul acesta, jurnaliștii au fost chiar ținta manifestanților, raportul notând că în ambele cazuri se face simțită o diferență majoră de încredere față de presă, între persoanele educate și mai puțin educate și cele cu venituri bune / venituri reduse.

“Aceste constatări vor reprezenta o mare provocare pentru industria de știri: subiectele pe care Jurnaliștii le consideră a fi cele mai importante, așa cum sunt crizele politice, conflictele internaționale, pandemiile globale și catastrofele climatice, par să fie tocmai cele care îi îndepărtează pe unii oameni de știri - mai ales în rândul tinerilor și al celor mai greu accesibili.”

Ce știri trezesc interesul tinerilor? Educația - în top

Digital News Report notează că, deși tinerii sunt mai puțin interesați de știri și accestează sursele de informare mai rar, acest dezinteres este legat în special de teme pe care ei le asociază cu știri - politica, informațiile internaționale, știri despre fapte penale etc..

Pe de altă parte, ei manifestă Interes ridicat față de alte teme: 34% dintre ei, la nivel global, spun că sunt interesați de știri despre educație, 33% dintre ei - de știri despre divertisment și celebrități și 37% - despre cultură și artă.

De notat că, pentru România, în raport nu există corelări între nivelul educației și consumul de știri. Documentul include, însă Edupedu.ro între sursele media care apelează la un jurnalism elaborat, alături de Rise Project, Recorder.ro și Europa Liberă-România, într-o evaluare a consumului de astfel de materiale de către publicul general. Astfel, aproape 1 din 10 persoane (8%) din eșantionul declarat reprezentativ pentru toată populația consumatoare de media online din România spune că folosește. Edupedu.ro, site dedicat știrilor și analizelor despre educație. Procente similare au și celelalte surse indicate, care apelează ta teme generale, prin materiale care necesită documentare îndelungată: 11% - Recorder, 7% - Rise Profect, 10% - Europa Liberă.

Sursa: Raport Digital News Report - Romania

Și aceasta, în condițiile în care, semnalează sondajul, “mare parte din public caută informație în adâncime” - 75% dintre respondenți folosesc 7 sau mai multe surse săptămânal și doar 2% spun că nu folosesc nicio sursă.

Principalele date referitoare la tendințele globale și situația din România, prezentate miercuri:

Photo © Tero Vesalainen | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministerul care mimează urgența. Proiectul de Ordonanța de urgență care modifică legile Educației pentru a treia oară – schimbă regulile pentru burse și introduce camerele video în clase la decizia școlii, cu informarea elevilor și profesorilor – e plimbat de 3 luni între instituții. Avizul CES a fost dat abia azi, cu observații

Proiectul de ordonanță de urgență care modifică legile Educației, inițiat de Ministerul Educației pe 25 martie, este plimbat printre instituții de 3 luni. Este vorba despre proiectul care printre altele…
Vezi articolul

Toate funcțiile de conducere din inspectoratele școlare și casele corpului didactic sunt ocupate politic, prin detașare, conform unui raport al Ministerului Educației, instituție care refuză de doi ani să organizeze concursuri, așa cum îi cere legea / Peste 1.700 de directori de școli sunt puși tot politic

Politizarea funcțiilor în Educație a atins, în anul școlar anterior, cele mai înalte cote din ultimii cel puțin 10 ani. Conform Raportului privind starea învățământului preuniversitar 2022, publicat luni de…
Vezi articolul

Nota la purtare să fie legată de admiterea la liceu și la facultate, susține liderul sindical Marius Nistor: Dacă te afectează când trebuie să treci la liceu, atunci o să te gândești de zece ori mai bine

Nota la purtare „să fie legată de admiterea la liceu și de admiterea la facultate”, a propus Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, pentru reducerea violenței școlare,…
Vezi articolul