Educația în alegeri 2024. „Competiții” între școli pentru a atrage elevi, școala auto la liceu, dar și măsuri aplicate deja, precum doctorate profesionale sau învățământ dual – printre promisiunile PSD, PNL și USR în programele de guvernare pentru următorii 4 ani / Ce promit partidele pentru Cercetare

Foto: © Bizoon | Dreamstime.com

Promisiuni bazate pe investiții programate deja, precum cele din PNRR, sau pe măsuri care ar fi trebuit să fie aplicate demult – precum „Masa sănătoasă” pentru toți copiii – și pe lucruri prevăzute în noile legi ale educației țin capul de afiș în promisiunile principalelor partide cu privire la sistemul de învățământ și sprijinul pentru copii, în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Și partidele de guvernare, PSD și PNL, și partidul de opoziție USR și-au prezentat în ultimele zile programele de guvernare propuse pentru următorii patru ani. 

O temă comună pentru partidele aflate acum la guvernare este și cea a sprijinului pentru cercetare. PNL este singurul care face trimitere la bugetul acestui domeniu, pentru care promite 1% din PIB în următoarea guvernare. Ținta este promisă de aproape un deceniu și, cel mai recent, fusese stabilită pentru 2024 de guvernul PSD-PNL, fără măcar să se apropie de acest obiectiv – detalii mai jos. Între timp, PSD, care are propuneri pentru cercetare într-o viitoare guvernare, nu și-a stabilit nicio țintă legată de acest domeniu pentru 2028, așa cum a făcut pentru alte sectoare.

Iar fiecare partid își prezintă diferit promisiunile legate de Educație, pe care le asociază fie cu cercetarea sau cu sportul, fie cu părinții și tineretul, fie le leagă de carieră. Astfel:

Cât interes alocă partidele subiectului Educație

Varianta sintetizată a programului de guvernare propus de  PSD spune ce are de spus în privința Educației într-o singură pagină de „bumbi” (fără imagini), dintr-un total de 86 cât are documentul complet.Promisiunile referitoare la educație împărțite în 3 puncte: infrastructură, învățământ profesional, echitate. Comparativ, la același capitol generic „Educație, cercetare și sport”, cercetarea beneficiază tot de o pagină în documentul „sintetic”, în timp ce sportul – de două pagini (toate – cu imagini).

În cazul USR, promisiunile legate de școală sunt grupate în două categorii – cele pentru tineri, respectiv cele pentru părinți. Învățământul reprezintă principala temă abordată în capitolul pentru părinți, iar tema creșelor are cea mai mare acoperire cantitativă (două slide-uri). Pe de altă parte, școala reprezintă doar o parte dintre angajamentele pentru tineri, unde cea mai mare greutate o au serviciile de consiliere psihologică (două slide-uri) și educația pentru sănătate (tot două slide-uri). În documentul USR, fiecărei promisiuni îi este aferent un slide, cele despre educație, la capitolele Tineret și Părinți, apropiindu-se de 20 de slide-uri dintr-un total de 211. Alte câteva promisiuni sunt încadrate la alte capitole ale documentului.

La PNL, capitolul dedicat educației reprezintă 14 pagini din aproape 200 cât are documentul complet al Programului de guvernare 2025-2028. Iar educația include și promisiunile legate de Cercetare. PNL pune accent pe învățământul profesional, tehnologii și digitalizare, salarii „competitive” pentru profesori, programul „Masa sănătoasă”.

Promisiunile USR pentru Educație

USR este partidul care aduce cele mai multe „inovații” în propunerile privind educația: plănuiește, între altele, introducerea școlii de șoferi la nivelul învățământului liceal, dar și teme precum „competiția” între școli, pentru atragerea elevilor. Această temă vine împotriva regulilor consacrate privind asigurarea echității în școli, dar și contrar potențialului oferit de infrastructura școlară din România, unde există în continuare școli care, deși legea o interzice, predarea se face în trei schimburi.

Pe de altă parte, USR propune continuarea unor lucruri susținute deja prin fonduri PNRR, subliniind că partidul a fost la guvernare în momentul când au fost stabilite finanțările prin programul european.

USR împarte cea mai mare a prevederilor privind educația în cadrul măsurilor pentru tineri, respectiv pentru părinți, chiar dacă unele țin de teme care nu au legătură directă cu părinții sau cu tinerii, alte câteva propuneri apărând la alte capitole. Astfel:

Propuneri pentru părinți includ:

Promisiuni pentru tineri:

Alte propuneri includ: 

Promisiunile PSD pentru Educație

PSD este condus de Marcel Ciolacu, unul dintre candidații la președinție în apropiatele alegeri, care și-a marcat traseul electoral inclusiv printr-o delimitare de actualul președinte Klaus Iohannis și de programul/legile „România educată”, la care a contribuit prin punerea lor în aplicare și, anterior, prin susținere parlamentară. Programul de guvernare propus de PSD în alegeri, în cazul în care va ajunge la guvernare în 2025-2028, nu semnalează nicio astfel de delimitare.

Astfel, programul menționează „investiții masive în infrastructura materială din învățământ”, anume 6 miliarde de euro pentru următorii 4 ani. Dar la acest capitol principalele măsuri se referă la programe care au fost deja inițiate, precum cele cu finanțare PNRR, dar și altele. 

Pe lângă acestea, sunt menționate investiții pentru îmbrăcăminte, încălțăminte și rechizite:

PSD mai promite dezvoltarea învățământului dual, profesional și tehnic, tipuri de învățământ susținute deja atât prin noile legi ale educației, cât și prin investiții PNRR.

Iar la capitolul echitate partidul propune măsuri aplicate deja, într-o mai mică sau mai mare măsură – precum „Masa sănătoasă”, „Primul student în familie” sau cele de învățare remedială. Pe de altă parte, în cazul programului „Masă sănătoasă”, PSD nu menționează, în programul „sintetic”, extinderea acestuia la toți copii, dar o promite la nivelul obiectivelor pentru 2028. Formațiunea menționează, în schimb, un nivel al investiției financiare: „buget de 560 de milioane de euro, din fonduri europene și bugetul de stat”. Iar în ceea ce privește dezvoltarea educației timpurii, unul dintre indicatorii-cheie la care România stă mult în urma obiectivelor și mediei europene, promisiunile sunt generice („dezvoltarea infrastructurii”, „dezvoltarea sistemului de formare inițială și continuă”), și o promisiune bugetară: 540 milioane de euro, din fonduri europene și de la bugetul de stat.

Tot PSD propune și o serie de ținte pentru finalul următorului mandat, 2028, inclusiv pentru educație. În cazul acestui domeniu, obiectivele vizează îmbunătățirea situației României la mai mulți indicatori la care țara este codașă în Europa și pentru care sunt stabilite o serie de ținte cu orizont 2030 , dar și reduceri generice, lipsite de precizie, precum „reducerea analfabetismului funcțional la sub 40%”. Printre aceste obiective:

Promisiunile PNL pentru Educație

PNL, singurul partid care s-a aflat permanent la guvernare după precedentele alegeri parlamentare, își bazează programul de guvernare în educație, pentru următorii 4 ani, pe măsuri adoptate deja. 

El își concentrează propunerile în câteva direcții. Prima este cea a „drumului către o carieră de succes”, în care vorbește în special despre învățământul profesional / dual. Pe lângă programele deja inițiate, în baza noii legislații în domeniu, PNL promite și sprijin pentru tinerii care nu lucrează și nu studiază (NEETs), promisiuni formulate în termeni generali și care menționează doar programul „A doua șansă”.

În cazul profesorilor, PNL include, în programul de guvernare, majorări și sporuri aplicate în ultima perioadă, iar continuarea creșterilor este prezentată prin condițional-optativ: „Continuarea creșterii salariale în sectorul educațional ar putea permite alinierea salariilor profesorilor la nivelul celor din sănătate până în 2028, asigurând astfel o echitate salarială între aceste două domenii esențiale pentru societate”.

Același partid propune continuarea altor inițiative anunțate deja de actuala guvernare, precum:

În cazul universităților, PNL propune un „program național pentru creșterea competitivității”, care să faciliteze „creșterea lor în clasamentele globale și participarea acestora în consorții internaționale și naționale”.

Ce propun cele trei partide pentru Cercetare

PNL, singurul partid aflat la guvernare fără întrerupere din 2020 încoace, anunță 1% din PIB pentru cercetare, țintă de finanțare promisă de aproape un deceniu și care, din programul de guvernare anunțat în 2021, a fost stabilită din nou pentru 2024. O creștere de 70% în 2023 a „săltat” cercetarea, dar fără să o aducă măcar aproape de ținta de 1%. În 2024, alocarea bugetară pentru acest domeniu a scăzut. Acum ținta este propusă din nou,dar pentru anul 2028.

Între timp, PSD face o serie de propuneri pentru anii care urmează, dar, spre deosebire de alte sectoare de activitate, nu stabilește niciun obiectiv pentru 2028 în cazul cercetării.

USR este singurul partid care nu își concentrează discursul pe alocarea bugetară, promițând, în schimb:

Promisiunea PNL este „dublarea anuală a bugetului pentru cercetare și inovare până când acesta va atinge 1% din PIB și alocarea a 15% din bugetul general consolidat pentru educație”. Și aceasta, în condițiile în care partidul notează că, „în 2023, bugetul pentru cercetare a avut o creștere istorică de 70% față de anul precedent, însă în 2024, creșterea a fost mai mică, ceea ce a dus la o scădere a ponderii acestuia în PIB”.

Iar PSD promite, în acest sector, trei lucruri:

Acest partid nu propune nicio țintă în acest domeniu anume, așa cum face cu alte domenii, inclusiv în educație.

Foto: © Bizoon | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Exit mobile version