Educația în alegeri 2024. „Competiții” între școli pentru a atrage elevi, școala auto la liceu, dar și măsuri aplicate deja, precum doctorate profesionale sau învățământ dual – printre promisiunile PSD, PNL și USR în programele de guvernare pentru următorii 4 ani / Ce promit partidele pentru Cercetare

1.043 de vizualizări
Foto: © Bizoon | Dreamstime.com
Promisiuni bazate pe investiții programate deja, precum cele din PNRR, sau pe măsuri care ar fi trebuit să fie aplicate demult – precum „Masa sănătoasă” pentru toți copiii – și pe lucruri prevăzute în noile legi ale educației țin capul de afiș în promisiunile principalelor partide cu privire la sistemul de învățământ și sprijinul pentru copii, în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Și partidele de guvernare, PSD și PNL, și partidul de opoziție USR și-au prezentat în ultimele zile programele de guvernare propuse pentru următorii patru ani. 
  • „Schimbările” propuse sunt, la primele două dintre aceste partide, mai degrabă continuări sau extinderi ale unor programe, chiar și în condițiile în care PSD s-a distanțat discursiv, în ultima vreme, de programul și legile „România  educată”. Iar USR vine cu o serie de propuneri aparte, de la includerea școlii auto în studiile liceale sau competiții între școli pentru a atrage elevi.

O temă comună pentru partidele aflate acum la guvernare este și cea a sprijinului pentru cercetare. PNL este singurul care face trimitere la bugetul acestui domeniu, pentru care promite 1% din PIB în următoarea guvernare. Ținta este promisă de aproape un deceniu și, cel mai recent, fusese stabilită pentru 2024 de guvernul PSD-PNL, fără măcar să se apropie de acest obiectiv – detalii mai jos. Între timp, PSD, care are propuneri pentru cercetare într-o viitoare guvernare, nu și-a stabilit nicio țintă legată de acest domeniu pentru 2028, așa cum a făcut pentru alte sectoare.

Iar fiecare partid își prezintă diferit promisiunile legate de Educație, pe care le asociază fie cu cercetarea sau cu sportul, fie cu părinții și tineretul, fie le leagă de carieră. Astfel:

  • În programul de guvernare PNL, subiectul Educație e asociat pregătirii pentru carieră și competitivitate, dar apare și prin obiective precum reducerea decalajelor sau rezultate mai bune la examenele naționale și la testele PISA. Tot în acest program, promisiunile legate de educație sunt prezentate împreună cu cele legate de cercetare 
  • În programul de guvernare PSD, educația este tratată laolaltă cu cercetarea și sportul. În cazul învățământului accentul este pus pe infrastructură, învățământ și echitate
  • În programul de guvernare USR, principalele angajamente legate de educație sunt încadrate în două categorii – promisiunile pentru părinți, respectiv cele pentru tineret. În acestea figurează și angajamente care nu privesc direct nici părinții, nici elevii/tineretul, precum cele legate de desființarea inspectoratelor.
Cât interes alocă partidele subiectului Educație

Varianta sintetizată a programului de guvernare propus de  PSD spune ce are de spus în privința Educației într-o singură pagină de „bumbi” (fără imagini), dintr-un total de 86 cât are documentul complet.Promisiunile referitoare la educație împărțite în 3 puncte: infrastructură, învățământ profesional, echitate. Comparativ, la același capitol generic „Educație, cercetare și sport”, cercetarea beneficiază tot de o pagină în documentul „sintetic”, în timp ce sportul – de două pagini (toate – cu imagini).

În cazul USR, promisiunile legate de școală sunt grupate în două categorii – cele pentru tineri, respectiv cele pentru părinți. Învățământul reprezintă principala temă abordată în capitolul pentru părinți, iar tema creșelor are cea mai mare acoperire cantitativă (două slide-uri). Pe de altă parte, școala reprezintă doar o parte dintre angajamentele pentru tineri, unde cea mai mare greutate o au serviciile de consiliere psihologică (două slide-uri) și educația pentru sănătate (tot două slide-uri). În documentul USR, fiecărei promisiuni îi este aferent un slide, cele despre educație, la capitolele Tineret și Părinți, apropiindu-se de 20 de slide-uri dintr-un total de 211. Alte câteva promisiuni sunt încadrate la alte capitole ale documentului.

La PNL, capitolul dedicat educației reprezintă 14 pagini din aproape 200 cât are documentul complet al Programului de guvernare 2025-2028. Iar educația include și promisiunile legate de Cercetare. PNL pune accent pe învățământul profesional, tehnologii și digitalizare, salarii „competitive” pentru profesori, programul „Masa sănătoasă”.

Promisiunile USR pentru Educație

USR este partidul care aduce cele mai multe „inovații” în propunerile privind educația: plănuiește, între altele, introducerea școlii de șoferi la nivelul învățământului liceal, dar și teme precum „competiția” între școli, pentru atragerea elevilor. Această temă vine împotriva regulilor consacrate privind asigurarea echității în școli, dar și contrar potențialului oferit de infrastructura școlară din România, unde există în continuare școli care, deși legea o interzice, predarea se face în trei schimburi.

Pe de altă parte, USR propune continuarea unor lucruri susținute deja prin fonduri PNRR, subliniind că partidul a fost la guvernare în momentul când au fost stabilite finanțările prin programul european.

USR împarte cea mai mare a prevederilor privind educația în cadrul măsurilor pentru tineri, respectiv pentru părinți, chiar dacă unele țin de teme care nu au legătură directă cu părinții sau cu tinerii, alte câteva propuneri apărând la alte capitole. Astfel:

Propuneri pentru părinți includ:

  • „Desființarea inspectoratelor, pe bune” – mare parte a atribuțiilor inspectoratelor să fie mutate la nivelul consiliilor de administrație din școli, unde votul să fie împărțit egal între profesori, părinți și autorități locale
  • „Dreptul” părinților și elevilor de a alege școala, prin care „vom crea o competiție reală între școli, administrate local, pentru opțiunile părinților”.
  • Curriculum simplificat, „axat pe dezvoltarea competențelor esențiale, colaborare și învățare personalizată”
  • Prioritizare pentru „tehnologiile viitorului”, precum inteligența artificială,  la nivel de curriculum.
  • Continuarea actualului Program Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS) și după 2026
  • Partidul promite „masă sănătoasă” pentru fiecare elev.
  • Pentru profesori sunt promise „salarii competitive” și programe de mentorat / formare continuă, dar și „un fond de stimulare a performanței la decizia școlii”
  • USR insistă, totodată, pe înființarea de creșe, cu susținere prin PNRR
  • Altă promisiune pentru părinți vizează sprijinul pentru elevi cu CES, prin „suport personalizat” asigurat de personal specializat și prin grupe speciale în școlile din apropierea casei.

Promisiuni pentru tineri:

  • Servicii de consiliere psihologică inclusiv în mediul educațional
    Servicii de consiliere profesională pentru elevi
  • „Îmbunătățirea educației pentru sănătate”, „într-o formă comprehensivă, cu o structură progresivă adaptată vârstei” și prin formare pentru cadrele didactice
  • Partidul propune totodată „introducerea doctoratului profesional”, introdus deja prin noua Lege a învățământului superior și aplciat din acest an universitar
  • USR propune, totodată,  „introducerea, ca disciplină la liceu, a cursului de cnducere auto. Tinerii vor dobândi o calitate care le va permite să se angajeze mai ușor la terminarea liceului.”

Alte propuneri includ: 

  • Un „program național de susținere a învățării la locul de muncă în agricultură”
  • Atragerea de investiții americane mai mari în domeniul educației
  • Un „ghiozdan cultural” constând în sprijin financiar pentru creșterea accesului la cultură în cazul copiilor din mediul rural și din urbanul mic, precum și un „voucher cultural” – un voucher pe care să-l primească tinerii la împlinirea a 18 ani, pentru achiziții de carte, de bilete la evenimente sau formarare profesională.
Promisiunile PSD pentru Educație

PSD este condus de Marcel Ciolacu, unul dintre candidații la președinție în apropiatele alegeri, care și-a marcat traseul electoral inclusiv printr-o delimitare de actualul președinte Klaus Iohannis și de programul/legile „România educată”, la care a contribuit prin punerea lor în aplicare și, anterior, prin susținere parlamentară. Programul de guvernare propus de PSD în alegeri, în cazul în care va ajunge la guvernare în 2025-2028, nu semnalează nicio astfel de delimitare.

Astfel, programul menționează „investiții masive în infrastructura materială din învățământ”, anume 6 miliarde de euro pentru următorii 4 ani. Dar la acest capitol principalele măsuri se referă la programe care au fost deja inițiate, precum cele cu finanțare PNRR, dar și altele. 

Pe lângă acestea, sunt menționate investiții pentru îmbrăcăminte, încălțăminte și rechizite:

  • „Investiții masive în infrastructura materială din învățământ. Peste 6 miliarde de euro vor fi alocate în următorii 4 ani pentru modernizarea școlilor, dotarea sălilor de clasă, oferirea de mese calde, programe before și afterschool, îmbrăcăminte, încălțăminte, rechizite și burse pentru peste 1 milion de copii și tineri beneficiari.”

PSD mai promite dezvoltarea învățământului dual, profesional și tehnic, tipuri de învățământ susținute deja atât prin noile legi ale educației, cât și prin investiții PNRR.

Iar la capitolul echitate partidul propune măsuri aplicate deja, într-o mai mică sau mai mare măsură – precum „Masa sănătoasă”, „Primul student în familie” sau cele de învățare remedială. Pe de altă parte, în cazul programului „Masă sănătoasă”, PSD nu menționează, în programul „sintetic”, extinderea acestuia la toți copii, dar o promite la nivelul obiectivelor pentru 2028. Formațiunea menționează, în schimb, un nivel al investiției financiare: „buget de 560 de milioane de euro, din fonduri europene și bugetul de stat”. Iar în ceea ce privește dezvoltarea educației timpurii, unul dintre indicatorii-cheie la care România stă mult în urma obiectivelor și mediei europene, promisiunile sunt generice („dezvoltarea infrastructurii”, „dezvoltarea sistemului de formare inițială și continuă”), și o promisiune bugetară: 540 milioane de euro, din fonduri europene și de la bugetul de stat.

Tot PSD propune și o serie de ținte pentru finalul următorului mandat, 2028, inclusiv pentru educație. În cazul acestui domeniu, obiectivele vizează îmbunătățirea situației României la mai mulți indicatori la care țara este codașă în Europa și pentru care sunt stabilite o serie de ținte cu orizont 2030 , dar și reduceri generice, lipsite de precizie, precum „reducerea analfabetismului funcțional la sub 40%”. Printre aceste obiective:

  • „Reducerea abandonului școlar la sub 11%, iar pentru primele 8 clase la sub 3%.
  • Reducerea analfabetismului funcțional la sub 40%.
  • 90% dintre copiii cu vârsta între 3 și 6 ani vor frecventa învățământul preșcolar.(…)
  • Programul Masă sănătoasă va fi generalizat pentru toți elevii.(…)”
  • Conectarea tuturor școlilor la internet de mare viteză și realizarea unei Platforme naționale de lecții virtuale pentru toate materiile, inclusiv cu laboratoare virtuale.(…)
  • Construcția a 900 de creșe și grădinițe.”
Promisiunile PNL pentru Educație

PNL, singurul partid care s-a aflat permanent la guvernare după precedentele alegeri parlamentare, își bazează programul de guvernare în educație, pentru următorii 4 ani, pe măsuri adoptate deja. 

El își concentrează propunerile în câteva direcții. Prima este cea a „drumului către o carieră de succes”, în care vorbește în special despre învățământul profesional / dual. Pe lângă programele deja inițiate, în baza noii legislații în domeniu, PNL promite și sprijin pentru tinerii care nu lucrează și nu studiază (NEETs), promisiuni formulate în termeni generali și care menționează doar programul „A doua șansă”.

În cazul profesorilor, PNL include, în programul de guvernare, majorări și sporuri aplicate în ultima perioadă, iar continuarea creșterilor este prezentată prin condițional-optativ: „Continuarea creșterii salariale în sectorul educațional ar putea permite alinierea salariilor profesorilor la nivelul celor din sănătate până în 2028, asigurând astfel o echitate salarială între aceste două domenii esențiale pentru societate”.

Același partid propune continuarea altor inițiative anunțate deja de actuala guvernare, precum:

  • „Operaționalizarea” Programului de sprijin pentru Științe Exacte, Inginerie și Matematică (domeniile ȘTIAM)
  • Strategia pentru Inteligență artificială 2024-2027
  • „Implementarea” programului „Masă sănătoasă”
  • Politicile aplicate deja în domenii precum bursele, absențele, formarea profesorilor, învățare remedială, actualizarea curriculumului

În cazul universităților, PNL propune un „program național pentru creșterea competitivității”, care să faciliteze „creșterea lor în clasamentele globale și participarea acestora în consorții internaționale și naționale”.

Ce propun cele trei partide pentru Cercetare

PNL, singurul partid aflat la guvernare fără întrerupere din 2020 încoace, anunță 1% din PIB pentru cercetare, țintă de finanțare promisă de aproape un deceniu și care, din programul de guvernare anunțat în 2021, a fost stabilită din nou pentru 2024. O creștere de 70% în 2023 a „săltat” cercetarea, dar fără să o aducă măcar aproape de ținta de 1%. În 2024, alocarea bugetară pentru acest domeniu a scăzut. Acum ținta este propusă din nou,dar pentru anul 2028.

Între timp, PSD face o serie de propuneri pentru anii care urmează, dar, spre deosebire de alte sectoare de activitate, nu stabilește niciun obiectiv pentru 2028 în cazul cercetării.

USR este singurul partid care nu își concentrează discursul pe alocarea bugetară, promițând, în schimb:

  • Schimbarea cadrului legislativ, pentru a „pune accent pe indicatori reali de performanță”, precum brevetele și articolele din reviste de referință
  • Sprijin pentru știința deschisă
  • O „bază centrale de date pentru cercetare”
  • Finanțare multianuală, pe baza unui calendar fix pentru lansarea call-urilor de proiecte
  • Sprijin pentru cercetarea în domenii emergente

Promisiunea PNL este „dublarea anuală a bugetului pentru cercetare și inovare până când acesta va atinge 1% din PIB și alocarea a 15% din bugetul general consolidat pentru educație”. Și aceasta, în condițiile în care partidul notează că, „în 2023, bugetul pentru cercetare a avut o creștere istorică de 70% față de anul precedent, însă în 2024, creșterea a fost mai mică, ceea ce a dus la o scădere a ponderii acestuia în PIB”.

Iar PSD promite, în acest sector, trei lucruri:

  • Dezvoltarea competențelor de știință, tehnologie, inginerie, matematică (pentru care vorbește despre  „400 de milioane de euro”, îndeosebi pentru activități de formare, laboratoare, echipamente)
  • Transformarea României într-un „hub regional de cercetare și inovare”, porin facilități fiscale pentru companii și credite fiscale pentru investiții în domeniu
  • Programul „Cercetare de Vârf în Domenii Strategice”, cercetare pentru care e promis sprijin și prin Planul național de cercetare-dezvoltare-inovare.

Acest partid nu propune nicio țintă în acest domeniu anume, așa cum face cu alte domenii, inclusiv în educație.

Foto: © Bizoon | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

ANALIZĂ Tinerii și persoanele cu studii elementare, categoriile care spun cel mai des că nu se vor vaccina / În actuala programă de liceu, valabilă în ultimii 15 ani, nu există cuvântul vaccin/vaccinare. În manualele de Biologie informațiile sunt extrem de puține

Peste 46%, respectiv peste 31% dintre tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani spun că nu se vor vaccina, potrivit datelor din două sondaje succesive, reprezentative la nivelul…
Vezi articolul

Este fraudă ca un copil să aibă 7-8 la clasă și 2 la examen, spune profesorul de Matematică Sorin Haiduc, după rezultatele de la Evaluarea Națională 2024 / Cătălin Zaman, profesor de Română: Cum a ajuns copilul acela în clasa a VIII-a să nu obțină o medie mai mare de 2? Ministerul a aruncat puțin sub preș ceea ce ar fi trebuit să scoată în evidență

Director al Colegiului Național „Preparandia – Dimitrie Ţichindeal” din Arad, profesorul de Matematică Sorin Haiduc, a făcut o analiză a rezultatelor de la școala sa și a celor de la…
Vezi articolul