Educația ar trebui să primească peste 6% din PIB, cred parlamentarii care au răspuns unui chestionar World Vision, în anul în care Guvernul Ciucă a acordat cel mai mic buget din istoria recentă Ministerului Educației – 2,1% din PIB / Aceiași parlamentari spun că școala trebuie să permită primirea de bani de la părinți

Educația trebuie să primească un buget de peste 6% din PIB, așa cum prevede încă din 2011 Legea educației Funeriu-Miclea, susține majoritatea parlamentarilor chestionați de organizația World Vision România. Declarațiile parlamentarilor incluși în acest chestionar vin în anul în care Guvernul Ciucă a acordat Ministerului Educației, condus de Ligia Deca, cel mai mic buget din istoria recentă a României: 2,1% din PIB. Deși susțin o finanțare majorată pentru educație, 54% din parlamentari vor ca școala să permită primirea de contribuții financiare de la părinți, cei mai mulți prin stabilirea unei sume fixe per elev, anunță organizația.

Organizația World Vision România a realizat în perioada 5-25 mai 2023 sondajul „Prin ochii parlamentarilor: Copiii și legile care îi afectează”. Cercetarea a fost realizată pe baza răspunsurilor oferite de 145 de parlamentari. Acestora nu li s-a cerut să-și dea numele, ci doar să numească partidul, grupul sau dacă este independent. Eșantionul este format din 71.5% bărbați și 28.5% femei, majoritatea cu vârste între 39 și 52 de ani. Distribuția respondenților în funcție de afiliera politică este după cum urmează: 69 de parlamentari PSD, 30 de parlamentari USR, 29 de parlamentari PNL, 11 parlamentari UDMR, 3 parlamentari independenți, 2 parlamentari AUR și 1 parlamentar de la minorități. În total, 145 de parlamentari au răspuns apelului World Vision România.

• Disclaimer: această consultare nu reprezintă echivalentul unui studiu reprezentativ la nivelul întregului Parlament al României, ci este o reflecție a opiniilor celor 145 de parlamentari care au răspuns la sondajul fundației.

Câteva rezultate în urma analizării răspunsurilor parlamentarilor:

• Majoritatea parlamentarilor cred că ar trebui alocat peste 6% din PIB pentru educație.
• Mai mult de unu din doi parlamentari (54%) vor ca școala să permită primirea de contribuții financiare de la părinți, cei mai mulți prin stabilirea unei sume fixe per elev.
• 93% dintre parlamentari consideră că un profesor care ridică un elev de la nota 4 la nota 7 ar trebui mai apreciat față de unul care ridică un elev de la nota 8 la nota 10.
• Trei sferturi dintre parlamentari (74%) consideră că legislația trebuie să prevadă sancțiuni mai aspre pentru copiii ce manifestă comportamente agresive în școli.
• Unu din șase parlamentari nu este de acord cu integrarea copiilor cu CES în învățământul de masă. Dintre cei care sunt pro integrare, 6% nu ar fi de acord ca acești elevi cu CES să fie colegii de bancă ai copiilor lor.
• Unu din cinci parlamentari (19%) nu crede că școala ar trebui să-l invețe pe un copil să folosească telefonul în scop educațional. Cu cât vârsta parlamentarului crește, cu atât dezacordul pentru utilizarea telefonului în școală este mai ridicat.
• O treime dintre parlamentari consideră că AI (Inteligența Artificială) va fi o amenințare pentru educația copiilor.
• Unu din opt parlamentari nu este de acord cu ideea că școala ar trebui să ofere educație sexuală copiilor.
• Unu din zece parlamentari spune că educația sexuală ar trebui învățată în școli chiar din intervalul 6-9 ani.
• Peste un sfert dintre parlamentari consideră despre copii că nu sunt capabili să-și exprime opinia cu privire la legile care îi vizează. Unu din cinci consideră cu aceştia nu trebuie consultaţi când vine vorba de legi care îi privesc.