Profesoara de limba engleză de la Liceul Tehnologic Constantin Șandru din județul Gorj, Florina Popescu, spune că e „cam dezastru pe competențe digitale și lingvistice” în învățământul tehnologic. Profesoara a subliniat că programele tehnologice sunt în limba engleză, inclusiv partea de Inteligență Artificială. Ea a făcut declarațiile în cadrul unei sesiuni online privind noile planuri cadru pe specificul învățământului tehnologic, organizată de Coaliția pentru Educație, luni, 17 februarie.
- Noile planuri cadru nu propun modificări semnificative în privința limbii moderne principale studiată de elevii de la filiera tehnologică, ci doar o oră în plus de informatică în trunchiul comun, adică obligatorie, la clasele XI-XII. Vezi aici planurile pentru filiera tehnologică
Profesoara de limba engleză Florina Popescu, care predă la Liceul Tehnologic Constantin Șandru din județul Gorj spune că în prezent, elevii de la profilul tehnologic au mari probleme în privința competențelor digitale și lingvistice, în condițiile în care multe dintre programele tehnologice sunt în limba engleză. E „cam dezastru pe competențe digitale și lingvistice” în învățământul tehnologic, a spus profesoara.
Florina Popescu a mai spus că în privința practicii e nevoie de îmbunătățiri:
„Mărim în orele de practică, de acord cu asta, dar ele să fie eficiente. Dacă mă țin de orele de practică și ele se fac în clasă, într-un atelier sau în cadrul unui operator economic, nu așa pur și simplu venim și facem o foaie de prezență și atât, adică să se urmărească și un progres. Am venit cu un nivel zero, să zicem, de competente tehnice, a ieșit cu un nivel de 2,3,4,5 din practica respectivă, adică trebuie puțin eficientizat procesul”, spune profesoara.
Redăm intervenția integrală a profesoarei
Florina Popescu, profesoară de limba engleză de la Liceul Tehnologic Constantinescu Șandru: „În principiu sunt de acord cu schimbarea pe care vreți să o aduceți în educație. Este mare, mare nevoie de o reformă generală, schimbare axată pe competențe, luând în calcul ce se caută prin OECD și aș vedea așa un pic focusare pe competențe, pe cele digitale. E cam dezastru în școli pe competențe digitale, apoi competențe lingvistice, pentru că tehnicul fără competențe lingvistice este zero. Toate programele tehnologice, inclusiv inclusiv AI, e totul pe lingvistic, pe engleză. Apoi într-adevăr la liceele tehnologice pe tehnică. Marea mea problemă cu care se confruntă cam toți, mai ales și cele din mediul rural, este lipsa practicii veritabile, adică eu sunt de acord cu ce se spune: Ok, mărim în orele de practică, de acord cu asta, dar ele să fie eficiente. Adică dacă mă țin de orele de practică și ele se fac în clasă, într-un atelier sau în cadrul unui operator economic, nu așa pur și simplu venim și facem o foaie de prezență și atât, adică să se urmărească și un progres. Am venit cu un nivel zero, să zicem, de competente tehnice, am ieșit cu un nivel de 2,3,4,5 din practica respectivă, adică trebuie puțin eficientizat procesul. Realitatea din teren este un pic altfel față de cum se vede de la nivelul dumneavoastră, adică intenția este foarte bună, o susțin, dar trebuie puțin adaptată la realitatea pieței.
Din păcate, eu am discutat cu inclusiv în Brașov cu niște elevi de la licee tehnologice, care pe partea economică, de exemplu, nu au făcut în 4 ani de zile decât o singură oră de practică și prin urmare niciun elev nu se îndrumă la terminarea liceului spre o carieră tehnică sau studii superioare tehnice. Mi se pare foarte bună ideea să se dea puțin un bacalaureat diferențiat, având în vedere că există un decalaj foarte mare de învățare între elevi, iar în ceea ce privește potențialul nu sunt de acord că cei de care intră cu nota 2-3 nu au un potențial de învățare. Depinde de profesor să-i mărească potențialul și să-i găsească aria de competență la care el e potrivit. Poate că nu e posibil la tehnic, dar poate e potrivit pe altceva, pe antreprenoriat. Eu am găsit un potențial în absolut toți elevii mei, inclusiv în cei care au intrat cu 1,50″.
Propunerile din planurile cadru pentru profilul tehnologic pentru competențele digitale și lingvistice
Noile planuri cadru nu propun modificări semnificative în privința limbii moderne principale studiată de elevii de la profilul tehnologic, adică limba modernă 1. Rămân alocate tot câte 2 ore pe săptămână în fiecare an, iar la tehnologia informației se introduce câte o oră pe săptămână în trunchiul comun, obligatorie, și la clasele XI-XII.

În prezent, în planurile cadru actuale după care elevii învață din 2009, limba modernă 1 are alocate câte 2 ore pe săptămână în trunchiul comun, iar tehnologia informației, care ajută elevii pentru a obține competențe digitale, are o singură oră în trunchiul comun la clasele IX-X și câte o oră în curriculum diferențiat la clasele terminale a XI-a și a XII-a.
De asemenea, la clasele a XI-a și a XII-a se reduce de la 3 la 2 ore pe săptămână pentru limba română.
- Întrebat de o elevă care a pus problema numărului redus de ore de română la profil tehnologic, în ani terminali, dacă aceștia vor fi afectați la examenul de BAC, Gabriel Vrînceanu, șef-serviciu Curriculum a spus că elevii care vor susține Bacalaureatul pe noile planuri-cadru de liceu vor primi la examen materia parcursă la ore pe structura curriculumului pe profil.
Informații de context
Elevii de clasa a XII-a de la profilul tehnologic care vor urma noile planuri cadru de liceu vor avea 34 de săptămâni de școală, cu 3 săptămâni mai puțin decât situația actuală, potrivit propunerilor de noi planuri-cadru prezentate în conferința de presă joi, 30 ianuarie. Astfel, va fi același număr de săptămâni pentru toți elevii, a explicat Gabriel Vrînceanu, șeful serviciului Curriculum din Ministerul Educației și Cercetării.
Noile planuri cadru vor fi gata de implementat din 2026, spunea recent ministrul Daniel David. Asta înseamnă că ar fi vizați elevii care acum sunt în clasa a VII-a.
Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Reforma curriculară în învățământul preuniversitar este în plină desfășurare, iar noile planuri-cadru reprezintă primul pas în acest proces, a declarat vineri, 14 februarie, Marinela Marc, șefa Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Cluj. Aceasta a subliniat că elevii, profesorii și părinții așteaptă aceste schimbări de mult timp și că planurile-cadru vor fi urmate de alte documente și demersuri pentru implementarea lor.
Declarațiile au fost făcute la a doua dezbatere națională pe planurile-cadru de liceu puse în consultare de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) pentru elevii care intră la liceu în septembrie 2026, organizată la Facultatea de Științe Administrative și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
3 comments
Competente digitale de unde sa aiba cand la gimnaziu/ liceu profesorul se bazeaza pe teorie fara aplicatii? ! si asta in cel mai bun caz. Habar n au care e diferenta dintre Tic si Informatica, multi dintre ei nici nu stiu ce nseamna; multi profesori nepregatiti la informatica si chiar si la Tic. Peofesorii considera ca n au de ce sa foloseasca lectiile online atunci cand sunt elevi care nu pot veni la scoala, deci, ce pretentii avem ca ai nostri copii sa mearga obtina competente digitale? Limbi straine, evident ca trebuie sa invete, doar migram.
Păi sigur, doamnă, există potențial de învățare și la cei cu 1.5. În n sfârșit, cineva optimist.
E bine ca la romana au mai tăiat ca și asa știau ei prea mult.Limba franceză nu le trebuie…Pleacă cineva in Franța sau în Belgia?Nimeni.Invata acolo o franceză de balta și tot se descurcă.