Aproape jumătate, 47% dintre tinerii cu vârste între 16 și 35 de ani spun că ”da”, și-ar dori să emigreze. Asta suține sociologul Dumitru Sandu, profesor la Facultatea de Sociologie a Universității din București. Într-o conferință recentă, acesta a citat datele unui sondaj internațional făcut pe 30 de mii de tineri din nouă țări ale Uniunii Europene: Germania, Suedia, Marea Britanie, Irlanda, Slovacia, Letonia, Italia, Spania și România. În țara noastră, potrivit lui Dumitru Sandu, ar fi participat 2.000 de persoane la acest sondaj.
Prezentarea profesorului Dumitru Sandu:
”Un sondaj internațional în 9 țări ale Uniunii Europene printre care și România pe mobilitatea tinerilor. Avem pe calculatoarele noastre 30 de mii de tineri, dintre care 2 mii de români pe care i-am întrebat ”vreți să plecați?”, ”de ce vreți să plecați?”, ”v-ați întors?”, ”de ce v-ați întors?” ce trebuia să-i întrebăm. Poți să afli foarte multe lucruri în legătură cu diaspora…
Una dintre marile probleme, unul dintre marcatorii foarte puternici de probleme pe care le are România se leagă nu de cei plecați în străinătate ci de exodul potențial al tinerilor din România, aproximativ jumătate. Deci 47%, sunt date de sondaj, dintre tinerii români între 16 și 35 de ani când îi întrebi ”ați dori să plecați din țară?”… datele sunt din 2015, acum e mai rău din 2015, sigur. Sigur! Atenție, că ne știm meseria, nu pun în circuit o cifră de 47%, câți au zis ”da”, că și-ar dori să plece, Doamne ferește, nu se face așa ceva, decât poate la televizor, noi nu suntem la televizor. Pui un pachet de întrebări și vezi în cât timp vreți să plecați, aveți planuri făcute, deci e vorba de intenții bine structurate. Asta este o problemă grea.
Motivații pentru intenții de plecare bine structurate. Comparații pe cele nouă țări. Rezultă în primul rând că în structura motivației de plecare pentru tinerii din România, apar în primul rând salariile, plec pentru că vreau salarii mai bune, plec pentru locul de muncă, plec pentru perspective profesionale, care nu sunt exact bani, sunt salariul de medic plus condiții de medic așa cum trebuie. Și după aceea mă duc direct la nemulțumiri în legătură cu stadiul corupției din România. Și mă uit la care mai sunt țările cu tineret care e nemulțumit tot de fenomenul corupție – nu corupție în sine, corupția ca marcator pentru proasta funcționare a instituțiilor. Și-acum surpriza este să constați ca de fapt sunt două țări din cele nouă care au maximă îngrijorare la tineret în legătură cu funcționarea administrației măsurată prin corupție: Italia și România.
Coferința pe tema Migrației, la care Dumitru sandu a făcut toate aceste declarații a fost susținută la Muzeul București, iar prezentarea poate fi văzută integral pe canalul de Youtube al instituției.
Cine este Dumitru Sandu
Născut în 1949, prof. univ. dr. Dumitru Sandu este unul dintre cei mai importanţi cercetători în domeniul demografiei, potrivit revistadestatistica.ro. Dumitru Sandu s-a specializat în cercetări privind migraţia, dezvoltarea regională, cercetarea opiniei publice şi capitalul social. A efectuat mai multe stagii de pregătire la importante universităţi din Europa şi Statele Unite, fiind implicat în numeroase proiecte de cercetare internaţionale.
Dumitru Sandu a absolvit Facultatea de Filosofie, secţia Sociologie, în anul 1971, pentru ca în 1979 să obţină titlul de doctor, cu teza “Analize ale diferențierii sociale în comunităţile rurale”, sub coordonarea profesorului Henri H. Stahl. Între 1971 şi 1974, Dumitru Sandu a fost cercetător în cadrul Centrului de Sociologie al Academiei Române pentru Ştiinţe Sociale şi Politice, pentru ca între 1975 şi 1977 să îşi desfăşoare activitatea la Institutul de Economie Agricolă. Din 1977 şi până în 1992, cercetările profesorului Dumitru Sandu pot fi regăsite în cadrul Laboratorul de Sociologie al Institutului de Proiectare pentru Construcții Tipizate. În 1992, Dumitru Sandu îşi începe carierea universitară, dar paralel va desfăşura o activitate de cercetare în cardul Laboratorului de Sociologie şi Informatică SOCIOBIT (până în 1999). Profesorul Dumitru Sandu, a condus Comisia pentru Sociologie, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării pentru certificarea diplomelor universitare, din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (2000-2009), a făcut parte din Comisia prezidenţială pentru analiza riscurilor demografice şi sociale din România (2009-2010) și din Consiliul Național de Etică (2016-2018). De asemenea, a fost editor al revistei “Sociologia Românească” şi redactor şef adjunct al revistei “Romanian Journal of Sociology”.
În prezent, Dumitru Sandu este profesor emerit al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială. Cursurile predate de reputatul profesor ating teme precum migraţia şi dezvoltarea, migraţia transnaţională, dezvoltare comunitară şi regională, stratificare şi stiluri de viaţă, tehnica sondajdelor de opinie publică, analiza datelor sociale, sociologia tranziţiei, statistică socială, explicarea fenomenelor demografice.
FOTO: Voicu Hora/Unsplash.com
4 comments
Mai mult de jumatate din articol se refera la prestatia intelectuala a sociologului care a coordonat studiul, iar in cealalta jumatate gasesti de trei ori aceeasi informatie. Evident ca este un semnal serios de alarma dorinta de emigrare a tinerilor, insa este si loc din belsug de a face lucrurile mult mai bine in aceasta tara, bunaoara acest articol. In esenta, ar trebui sa se inteleaga foarte bine un lucru, oricare ar fi decizia unui tanar – ca pleci sau ca ramai in tara, trebuie sa muncesti, si mai trebuie sa ai cunostinte. Despre asta vorbim, inainte de orice. Nimeni nu te-asteapta cu flori in gara prin Europa sau oriunde, iar in tara, pana reusesti sa faci ce-ti place, e nevoie de rabdare si efort, pur si simplu interes clar pentru o meserie. Si-atunci, intrebarile corecte ar trebui sa vizeze aceste domenii : stii sa inveti? Iti place sa muncesti, sa depui efort? Altfel, nu e decat praf in ochi orice studiu sociologic.
@Gabriela Constantinescu
Stii ce e ala “analfabet functional”?
Ar trebui, pentru ca faci parte din aceasta categorie.
Ce anume din afirmatia:
“Rezultă în primul rând că în structura motivației de plecare pentru tinerii din România, apar în primul rând salariile, plec pentru că vreau salarii mai bune, plec pentru locul de muncă, plec pentru perspective profesionale, care nu sunt exact bani, sunt salariul de medic plus condiții de medic așa cum trebuie.”
nu o intelegi?
In alta ordine de idei, cun poti debita o asemenea ineptie:
“iar in tara, pana reusesti sa faci ce-ti place, e nevoie de rabdare si efort, pur si simplu interes clar pentru o meserie. Si-atunci, intrebarile corecte ar trebui sa vizeze aceste domenii : stii sa inveti? Iti place sa muncesti, sa depui efort?”
in conditiile in care textul articolului nu se refera la oameni needucati si/sau fara meserii.
Daca de ex vreau sa devin medic, ma duc la o facultate de medicina. Nu este asta doavada de “interes, dorinta de munca si efort depus”?
Poate ma lamuresti si pe mine de ce trebuie sa dau spagi ca sa-mi gasesc un loc de munca, de ce trebuie sa suport superiori idioti si incompetenti pentru simplul motiv sa au carnete de partid si mai ales, care va fi drumul meu profesional si CAT MA VA COSTA (in termeni de SPAGA vorbind) sa ajung medic titular sau cineva in acest domeniu. “Competenta” celor care tin in mana monopolul sitemului medical, cred ca s-a vazut si este pe deplin dovedita: mor oamenii pe capete, la fel ca intr-o tara de lumea a treia.
Exemplul cu medicii a fost doar unul dintre ele. Exact motivele pentru care medicii pleaca din tara, le gasesti si la alte profesii si categorii sociale, ca de ex cei din sectorul HoReCa. Ce ofera sectorul de panificatie din Romania?
Lucrezi ca brutar in Romania pe sariu minim?
https://bit.ly/2rL3ElL
Sau pleci in vest si lucrezi pe salarii de 5-8-10 ori mai mari?
https://bit.ly/2BtTfPX
Tu si astia ca tine, alaturi de toti bugetarii si politicienii sunteti motivul principal pentru care tinerii pleaca din tara si nu au de gand sa se mai intoarca. Nu au motive pentru a ramane si nici pentru a se intoarce. Sa ramaneti voi singuri sa va dati titluri, functii si spagi unii la altii si sa va furati intre voi.
Voi sunteti ciuma si malaria natiunii, iar oamenii normali nu au de ce sa-si rateze viata alaturi de voi.
„datele sunt din 2015, acum e mai rău din 2015, sigur. Sigur! ”. Dacă e așa de sigur de ce nu face-ți un nou sondaj, ca să dovediți cu cifre, nu cu vorbe acest lucru ?