Digitalul, atunci când vine peste educația față în față, crește cam cu 20-25% efectul învățării, a declarat Dragoș Iliescu. Profesor la Universitatea din București și colaborator OECD la crearea testelor PISA, expertul în testarea educațională a afirmat că în această pandemie, “pentru prima dată, părinții fac ceea ce trebuie să facă”. “Este o corelație masivă între numărul de ore pe care părintele le petrece împreună cu acel copil, – nu neapărat făcând teme – discutând lucruri care sunt legate de școală, și performanța acelui copil”, a atras atenția Iliescu, în cadrul emisiunii UPGRADE 100 Live de la Guerilla.
“Lucrul carte mă irită de-a dreptul în zona educației este conversația publică, care este dominată de ideologie. Nu e dominată de opinii ancorate în empiric, nu e dominată de date științifice, e dominată de ideologie. Deci vom face un nou lucru pentru că pare bine, pentru că sună bine, pentru că e la modă, pentru că mi se pare mie c-ar fi cool. Dar pedagogia este o știință de sine stătătoare”, a avertizat Dragoș Iliescu, care este directorul Școlii Doctorale de Psihologie și Științele Educației din București.
Expert în psihometrie, ramură a psihologiei care se ocupă cu testarea și măsurarea psihologică, și fondator al platformei digitale de testare a elevilor BRIO.ro, Iliescu a declarat că “părintele are o co-responsabilitate pentru educație. Școala nu e doar un loc în care îți parchezi copilul și te aștepți să vină înapoi frumos, deștept, un cetățean cu valori puternice, un critical-thinker șamd. Fă și tu ceva! Și ce știm este că, în România, șchiopătăm la numărul de ore pe care părinții le investesc în educația copiilor lor. Și, pentru prima dată, fac și ei ce trebuie să facă. Sper ca măcar obișnuința asta de-a petrece puțin timp împreună cu copiii noștri legat de școală să rămână în septembrie”.
Dragoș Iliescu, la emisiunea UPGRADE 100 Live realizată de Dragoș Stanca la Radio Guerilla:
- Sunt foarte puține studii științifice serioase care pun umăr la umăr predarea aceluiași conținut în offline și în online. Dar ce arată aceste puține studii este că educația digitală e, de obicei, mai slabă în efecte decât educația față în față.
- Ce arată, însă, studiile, este că digitalul – atunci când vine în plus, ca adjuvant, ca extra, deci peste educația față în față – crește cam cu 20-25% poate chiar mai mult, în anumite condiții, efectul.
- Deci dacă vii cu educație tradițională și pui digitalul peste, ai efect mult mai mare decât dacă ai avea doar educație față în față.
- Pentru prima dată, părinții fac ceea ce trebuie să facă. Testele PISA măsoară și chestiuni de context și măsoară, pentru fiecare elev testat, câte ore pe săptămână petrece unul dintre părinți sau părinții cu acel elev, pentru a discuta lucruri legate de școală. Și ce știm este că este o corelație masivă între numărul de ore pe care părintele le petrece împreună cu acel copil – nu neapărat făcând teme, discutând lucruri care sunt legate de școală, și performanța acelui copil.
- Și mai știm că undeva la sub 4 ore pe săptămână [petrecute de părinți discutând cu copiii lucruri legate de școală] copiii respectivi sunt în underachievement, deci nu-și ating potențialul.
- Ce înseamnă asta, de fapt, în mod concret?
- Înseamnă că părintele are o responsabilitate pe care, din păcate, de cele mai multe ori o împinge pe școală. Dar părintele are o co-responsabilitate pentru educație.
- Școala nu e doar un loc în care îți parchezi copilul și te aștepți să vină înapoi frumos, deștept, un cetățean cu valori puternice, un critical-thinker șamd. Fă și tu ceva!
- Și ce știm este că, în România, șchiopătăm la numărul de ore pe care părinții le investesc în educația copiilor lor. Și, pentru prima dată, fac și ei ce trebuie să facă!
- Sper ca măcar obișnuința asta de-a petrece puțin timp împreună cu copiii noștri legat de școală sper să rămână în septembrie.
Cum își ratează școala obiectivul de a egaliza startul în viață
- Școala este instrumentul prin care statul egalizează startul în viață. Așa ar trebui.
- Din păcate, România este în topuri la disparitate socio-economică.
- Pe 3 decembrie anul trecut au ieșit rapoartele noului PISA. Foarte puțini au făcut analize pe regiuni de dezvoltare în România sau pe rural vs. urban.
- Scorul pentru București este similar cu scorul pentru Madrid sau pentru Berlin. Deci, dacă te uiți la București, nu stăm atât de rău. Sigur, e cea mai afluentă zonă, cea mai dezvoltată zonă economică a României.
- Diferența dintre București și media ruralului este 109 puncte. Adică ruralul României este doar foarte puțin peste nivelul Zimbabwe.
- Marea problemă a României – care se reflectă și în educație, așa cum se reflectă în sănătate – este disparitatea asta masivă legată de statutul socio-economic.
- Practic, dacă ești un copil care provine dintr-o familie săracă și te-ai născut în mediul rural și trăiești în mediul rural ai mult mai mici șanse să ai succes în viață.
- Unul din efectele masive al acestui ‘sughiț’ în digitalizare, al acestui avânt cunoscut de digitalizare [în perioada pandemiei], este faptul că acele comunități vulnerabile anterior din mediul rural – părinți mai puțin educați, mai puțin afluenți -, sunt și mai vulnerabile acum în fața acestei digitalizări forțate.
- În București, într-o familie cu 1-2 copii, o familie rezonabil de înstărită, se va găsi și internet, și tabletă, și laptop, și timp din partea părintelui să stea cu copilul, deci de bine-de rău te descurci și treci de criză.
- Dar ce ne facem cu zona rurală, într-o familie cu 7 copii, care n-are internet și poate are o prăpădită de tabletă de acum 5 ani. Cum fac copiii ăia ore?
- Problema masivă a educației este inechitatea, care duce la și mai mare disparitate.
- Profeția mea ar fi: o să avem digitalizare mai intensivă, o să avem poate literație digitală mai înaltă la participanții la educație, o să avem poate sisteme mai deștepte, poate că o parte din ele vor veni de la Minister, o mare parte din ele vor veni din mediul privat – sunt convins. Dar dincolo de asta sistemul în sine nu se va schimba radical.
- Va fi o pojghiță de digital peste ceea ce avem la acest moment. Nu văd lucruri majore.
Despre ideologia care bate știința:
- Lucrul carte mă irită de-a dreptul în zona educației este conversația publică, care este dominată de ideologie. Nu e dominată de opinii ancorate în empiric, nu e dominată de date științifice, e dominată de ideologice.
- Deci vom face un nou lucru pentru că pare bine, pentrui că sună bine, pentru că e la modă, pentru că mi se pare mie c-ar fi cool.
- Dar pedagogia este o știință de sine stătătoare și avem specialiști buni în România, pe zona asta de științe ale educației, și pedagogia este și ea evidence-based, așa cum este psihologia, așa cum sunt mai toate științele comportamentale. Sunt bazate de dovezi științifice.
- Deci ceea ce eu m-aș întreba la fiecare moment în care vine cineva să spună: aș vrea să fac următoarea schimbare, este: care e dovada? Funcționează această schimbare? Funcționează această intervenție în educație sau nu funcționează?
- Deci mai puțină ideologie și mai multă bază științifică în ceea ce facem.
O zi din viața unui elev într-un sistem de educație digitalizat optim:
- Probabil nu mai mult de 6 ore în școală, din care 2 sau maximum 3 digitale.
AUDIO Ascultă mai jos emisiunea care i-a avut invitați pe Daniel Funeriu și Dragoș Iliescu:
Foto: Vlad Cupsa TEDx Cluj Facebook
- NOTĂ: Campania #solidaritateCOVIDedu este un proiect al Edupedu.ro susținut de Fundația eMAG
- Stakeholderii care cred în educație și vor să se alăture inițiativei #solidaritateCOVIDedu sunt invitați să ne scrie pe comunicare@edupedu.ro
Citește și:
-
Guvernele nu s-au înțeles la șpăgi cu informaticienii – motivul pentru care nu avem Biblioteca școlară virtuală, de 9 ani, acuză Daniel Funeriu
-
Cum arată România, la ieșirea din starea de urgență, și ce schimbări comportamentale vor persista? Dragoș Iliescu, psiholog și expert în testare educațională
Costin Ionescu
Redacția
