Două treimi dintre copiii de vârstă școlară din lume nu au acces la internet acasă – Raport UNICEF

779 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Două treimi dintre copiii cu vârste școlare din lume, adică 1,3 miliarde de copii cu vârsta cuprinsă între 3 și 17 ani, nu au conexiune la Internet acasă, potrivit unui nou raport comun al UNICEF și al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT).

Raportul How Many Children and Youth Have Internet Access at Home? (Câți copii și tineri au acces la Internet acasă?constată o lipsă similară a accesului în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, 759 de milioane (63%) neavând conexiune la domiciliu.

Astfel, UNICEF și UIT lansează un apel la investiții urgente care să vizeze eliminarea decalajului digital ce împiedică, în prezent, copiii și tinerii să acceseze prin Internet oportunități digitale de învățare.

Faptul că atât de mulți copii și tineri nu au Internet acasă reprezintă mai mult decât un decalaj digital – este o falie digitală”, a declarat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF. „Lipsa de conectivitate nu limitează doar capacitatea copiilor și tinerilor de a se conecta online. Îi împiedică să concureze în economia modernă. Îi izolează de lume. Iar în cazul închiderii școlilor, ca în situația cu care se confruntă în prezent milioane de persoane din cauza COVID-19, le îngreunează accesul la educație. Spus mai direct, lipsa accesului la Internet îi va costa viitorul pe cei din următoarea generație”, a mai spus acesta.

Decalajul digital perpetuează inegalitățile și creează diviziuni între țări și comunități

Aproape un sfert de miliard de elevi din întreaga lume sunt încă afectați de închiderea școlilor din cauza COVID-19, sute de milioane de elevi se bazează pe învățarea virtuală. Pentru cei care nu au acces la Internet, educația poate fi inaccesibilă. Chiar și înainte de pandemie, un număr tot mai mare de tineri aveau nevoie să deprindă competențe fundamentale, transferabile, digitale, specifice unor locuri de muncă și antreprenoriale pentru a concura în economia secolului XXI.

Decalajul digital perpetuează inegalitățile care deja creează diviziuni între țări și comunități, arată raportul. Copiii și tinerii din cele mai sărace gospodării, din statele rurale și cu venituri mai mici, rămân și mai mult în urma colegilor lor și au foarte puține șanse de a recupera.

La nivel global, 58% dintre copiii de vârstă școlară din cele mai bogate gospodării au conexiune la Internet acasă, comparativ cu doar 16% dintre copiii din cele mai sărace gospodării. Aceleași disparități există și la nivelul veniturilor țărilor respective. Mai puțin de unu din 20 de copii de vârstă școlară din țările cu venituri mici are conexiune la Internet acasă, comparativ cu aproape nouă din 10 din țările cu venituri mari.

„Conectarea populațiilor rurale rămâne o provocare formidabilă”, a declarat secretarul general al UIT, Houlin Zhao. „Așa cum se arată în documentul Measuring digital development: Facts and figures 2020 (Măsurarea dezvoltării digitale: Date și cifre 2020), părți mari din zonele rurale nu sunt acoperite de rețea mobilă cu bandă largă și mai puține gospodării rurale au acces la Internet. Decalajul dintre țările dezvoltate și țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește adoptarea Internetului cu bandă largă mobilă și utilizarea Internetului este deosebit de mare, ceea ce face ca aproape 1,3 miliarde de copii cu vârste școlare, în mare parte din țările cu venituri mici și din regiunile rurale, să se confrunte cu riscul de a rata oportunități educaționale, deoarece nu au acces la Internet acasă”

Există, de asemenea, disparități geografice în interiorul țărilor și între regiuni. La nivel global, aproximativ 60% dintre copiii de vârstă școlară din zonele urbane nu au acces la Internet acasă, comparativ cu aproximativ trei sferturi dintre copiii de vârstă școlară din gospodăriile rurale. Copiii de vârstă școlară din Africa subsahariană și Asia de Sud sunt cei mai afectați, aproximativ nouă din 10 copii neavând conexiune la Internet.

Deși cifrele din raportul UNICEF-UIT prezintă o imagine alarmantă, situația este probabil mai gravă din cauza mai multor factori concertați, cum ar fi accesibilitatea, siguranța și competențele digitale insuficient dezvoltate. Conform celor mai recente date UIT, abilitățile digitale scăzute rămân o barieră în calea participării semnificative la societatea digitală, iar accesul la telefonia mobilă și Internet este, în continuare, prea scump pentru mulți locuitori ai țărilor în curs de dezvoltare, ca urmare a unor mari disparități la nivelul puterii de cumpărare.

Chiar și atunci când copiii au conexiune acasă, este posibil să nu aibă acces la aceasta din cauza unor factori precum presiunea de a face treabă în casă sau de a lucra, lipsa de dispozitive suficiente în gospodării, faptul că fetelor le este permis accesul la Internet într-o măsură mai mică sau deloc sau lipsa de înțelegere privind accesarea oportunităților online, atrag atenția experții UNICEF. Există, de asemenea, probleme legate de siguranța online, deoarece părinții pot fi inadecvat pregătiți pentru a-i ajuta pe copii să rămână în siguranță.

Anul trecut, UNICEF și UIT au lansat Giga, o inițiativă globală de conectare a fiecărei școli și a comunității din jurul acesteia la Internet. Prin colaborare cu guvernele, în cadrul proiectului Giga s-au cartografiat, până în prezent, peste 800.000 de școli din 30 de țări. Pornind de la aceste date, Giga colaborează cu guvernele, industria, sectorul civil și partenerii din sectorul privat pentru a promova necesitatea investițiilor în proiecte cu finanțare mixtă (publică și privată) în vederea construcției de infrastructură de conectivitate necesară pentru a implementa soluții digitale de învățare și alte servicii.

Sursă foto: Pixabay

Citește și:
INTERVIU Diana Bâscă, învățătoare într-o comunitate dezavantajată din Săcele: Din cei 30 de copii pe care-i am la clasa a II-a, doar șase se pot conecta la orele online. Anul trecut am făcut citire la telefon, când se ridică restricțiile va trebui să recapitulez din clasa I

1 comment
  1. internetul e ultima lor problema momentan. pe termen lung se prea poate că acești copii fara internet sa fie mai normali la cap decât ceilalți care sau cate 8 ore pe zi pe minunatul internet.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Copiii din comunitățile dezavantajate își doresc o meserie, nu visează să fie medici, spune Marian Daragiu, subsecretar de stat în Ministerul Educației / “Avem nevoie de forță de muncă calificată și aceasta trebuie promovată încă din clasa VII-a și a VIII-a”

Subsecretar de stat în Ministerul Educației, Marian Daragiu a vorbit despre importanța învățământului dual în contextul abandonului școlar, în cadrul unei dezbateri organizate de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin pe…
Vezi articolul

Dorin Fiscutean, coordonator al elevilor olimpici internațional la Geografie: Ei învață câte 11-12 ore, inclusiv sâmbătă și duminica. Când erau 38 de grade afară, noi eram poate la proba practică, pe teren, pentru că nu puteam să întrerupem

Elevii olimpici internațional la Geografie învață câte 11-12 ore, inclusiv sâmbătă și duminica, un antrenament de 4-5 ore pe zi nu este suficient, spune profesorul Dorin Fiscutean, unul din coordonatorii…
Vezi articolul

Rotația inspectorilor școlari în București (I): inspectoarea generală adjunctă Teodora Bentz, numită politic la Palatul Național al Copiilor, iar Daniel Mălăelea s-a întors în locul ei la ISMB / Inspectorul de muzică, arhidiaconul Răzvan Ștefan, a ajuns inspector de resurse umane în Ilfov

Noul director al Palatului Național al Copiilor (PNC) din București este Teodora Bentz, susținută de PNL, fostă inspectoare generală adjunctă la Inspectoratul Școlar București (ISMB), potrivit informațiilor Edupedu.ro. În locul…
Vezi articolul